3,549 matches
-
și politică a țării, a făcut avere din comerțul cu armament. Ca evreică, viața ei era pusă în pericol, odată cu intrarea în scenă a Gărzii de Fier create de Corneliu Zelea Codreanu și scoasă în afara legii de premierul Ion Gheorghe Duca, în 1933. Deși declarase că ea și părinții ei nu sunt evrei, studenții fanatici îi cereau moartea. Codreanu a ordonat asasinarea premierului Duca iar Carol a ordonat asasinarea lui Codreanu. Nici în Germania regimul lui Hitler nu agrea relația regelui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a Gărzii de Fier create de Corneliu Zelea Codreanu și scoasă în afara legii de premierul Ion Gheorghe Duca, în 1933. Deși declarase că ea și părinții ei nu sunt evrei, studenții fanatici îi cereau moartea. Codreanu a ordonat asasinarea premierului Duca iar Carol a ordonat asasinarea lui Codreanu. Nici în Germania regimul lui Hitler nu agrea relația regelui Carol cu o evreică. La palat, Elena Lupescu, Duduia, cum o alinta regele, a fost declarată persona non grata. Voluntară în șiretenia ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Începând cu succesorul lui Conrad, Henric I (919-936)57 din dinastia saxonă și, mai ales, cu fiul acestuia Otto I (936-973)58, împărații germani au reușit să se impună. Henric I a obținut domnia pentru că era cel mai puternic dintre ducii tribali și a fost desemnat de Conrad I59. Bavarezii și suabii sunt obligați să i se supună, fiind incluși alături de franconieni și saxoni sub domnia sa60. Jurământul de vasalitate semnifică faptul că legătura întemeiată pe dreptul feudal devenise nucleul noii
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în egală măsură la tron): desemnarea succesorului, cu acordul marii nobilimi. Este un principiu mai mult decât german sau franc, este un principiu al succesiunii de dimensiune europeană. Perioada ottoniană este plină de realizări în sensul întăririi puterii și subordonării ducilor tribali. Infiltrarea membrilor familiei sale în stăpânirea ducatelor devine pentru Otto I obiectivul fundamental al politicii sale interne. Franconia a rămas în administrarea regelui însuși, Suabia a revenit lui Liudolf, unul din fiii săi, Bavaria fratelui său Henric, iar Lotharingia
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a fi sacralizat împărat de către papă. Instituția Bisericii s-a consolidat. Începând cu domnia lui Otto I, ea devine "biserica Reichului", ceea ce înseamnă că în sfera sa înaltă, Biserica și Statul sunt coextensive 64. El folosește Biserica drept obstacol în fața ducilor 65. Înnoitor al imperiului, Otto I a conferit istoriei germane nu doar conturul viitor, ci și trăsăturile fundamentale. Sub domnia fiului său Otto al II-lea (961-983)66 a urmat o perioadă de crize și instabilitate. La moartea sa prematură
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
confuză"91. Principiul electivității în desemnarea suveranului este combinat cu cel al eredității. Alegerea aparține la început Dietei, din care fac parte principii laici și ecleziastici, prelați și seniori. La alegerea lui Otto I (936-978), la Aix-la-Chapelle s-au întrunit "ducii, conți din mari familii" și clerul superior 92. Otto I a luat titlul de Imperator Romanorum semper augustus (fiul regelui, dacă era ales încă din timpul vieții tatălui său, purta titlul de Rex Romanorum). Problema acordării concesiilor la încoronare, existența
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
constituit la 12 iulie 1806 "Confederația Rinului" (Rheinbund)298, pusă sub protectorat francez, cu capitala la Frankfurt pe Main. Au intrat în Confederația Rinului: principele primat Dalberg, regii Bavariei și de Wurtemberg, Marele duce de Baden, marele duce de Hessa-Darmstadt, ducii de Nassau-Usingen, de Nassau-Weilburg, de Hohenzzolern-Sigmaringen, de Aremberg, principii de Salm-salm, de Salm-Kyrburg, de Isenburg-Birstein, de Lichtenstein și de Layen. Ei își păstrau suveranitatea, fiind oblgați să acorde sprijinul militar cerut de Napoleon. Confederația Rinului nu s-a închis în
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de Salm-Kyrburg, de Isenburg-Birstein, de Lichtenstein și de Layen. Ei își păstrau suveranitatea, fiind oblgați să acorde sprijinul militar cerut de Napoleon. Confederația Rinului nu s-a închis în vara anului 1806, primind în continuare: marele duce de Würtzburg și ducii de Saxa (Saxa-Weimar, Saxa-Gotha, Saxa-Meiningen, Saxa-Hildburghausen). Aceste state se obligau să furnizeze contigente de trupe armatei franceze. Tratatul de alianță cu principii germani a fost elaborat în secret și semnat la Paris la 16 iulie 1806, deși a fost datat
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Mulți nu-l vor uita, pentru că viața lui le-a impregnat lor o linie exitențială marcată de un factor de fervoare și farmec. Și aceasta, fiindcă în personalitatea lui au sălășluit armonios șase perechi de paradoxuri: statornicia și spiritul de ducă, familia și lumea, Oltenița și alte orizonturi geografice, toleranța la invariabilele condiției umane și un prepus de mânie la imbecilitate, vocația constructivă și risipirea, seriozitatea profesională și plăcerea contemplației gratuite. În linia balcanică a misterului caragilian, Lucian Pavel îl reprezintă
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
o salbă albastră a dealurilor armonios vălurite, cu pilonul releului de televiziune de pe Repedea ca un uriaș semn de exclamație uitat în zare. Spre asfințit, soarele se rostogolește în vatra de jeratic a apusului, topind în ea vechea ctitorie a Ducăi Vodă, iar tu, între nesfârșitele vii ce te înconjoară, meditezi la versurile lui Păstorel: „Un om grăbit la Iași, prinzându-l ploaia, A zăbovit la crâșmă șapte ani, Când cu fetească neagră de Cârjoaia, Când cu băbească de la Uricani”. Dacă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de lăsat îndată se lasă”. Până și voievodul trebuia să bage de seamă dacă viile sunt lucrate sau lăsate în paragină și să poruncească celor care aveau vii în Valea Cozmoaiei să și le lucreze. Așa a făcut-o Gheorghe Duca voievod la 12 martie 1679. Cu asemenea situații ne vom mai întâlni în drumurile noastre. Să-ți spun iubite prieten, una și mai și. În toate documentele care vorbesc despre împrejurimile Iașilor am întâlnit atâtea prisăci și locuri pentru stupărit
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cu vătămanul și cu toți sătenii din sat din Buciumi pentru hotarul sfintei mănăstiri Socolii prin pregiur, zicând rugătoarele noastre călugărițele că le-au stricat buciumenii stâlpii hotarului și le-au împresurat locul...” Această plângere era făcută în fața lui Gheorghe Duca voievod. Domnul a trimis împuterniciți care „au mers acolo de au strâns oameni buni de prin pregiur megieși și au mers din semn în semn precum scrie uricul de la Petru vodă (Șchiopu n.n.) de au ales locul și au stâlpit
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
se vorbește despre o danie a Irinei, fata Negului sulițașul, care împreună cu Drăgana, sora sa, au dăruit Mănăstirii Dealul Mare (Hadâmbul n.n.) „în Codrul Iașilor” o moșie, o prisacă „cu pomeți, cu heleșteu”. Am să mai amintesc doar că Gheorghe Duca voievod a hotărât la 14 iunie 1659 ca Irimia și alții din Coposeni să-și stăpânească ocinile din Iepureni ținutul Iași pentru că și-au pierdut uricele „când au venit Timuș cu cazacii în țară și au trimis oștile să prade
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
arhiepiscopul Țarigradului, a hotărât ca mănăstirea Clatea a lui Păun, mare vameș al Țării Moldovei închinată de către ctitor la Mănăstirea Patruzeci de Sfinți de la Athos, să devină stavropichie patriarhală...Un document datat 1 sept 1671-10 august 1672 spune că Gheorghe Duca voievod a dăruit Mănăstirii Clatia din Codrul Iașilor, zidită de Păun vameșul, o bucată de loc domnesc din codru și alta dintre Valea lui Pătrașco și Tomești, indicând și hotarul acestora. Ei, acum vine dilema. La 2 august 1685, Constantin
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ven)ti Ioan ce iaste aicea , în târgu în Iași,...cu moșiile de la Prisăci...și cu viile de la Dealul Brindzii și cu tot locul și cu tot vinitul... însă aceste moșii și vii mai denainte vreme le-au fostu dat Duca vod(ă) danii la măn(ă)stirea lui Păun care s-au răsipit și apoi răsipindu-să acea măn(ă)stire, Duca vod(ă), văzându că n-a hi poman(ă), au luat aceste moșii și le-au dat la această
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cu tot locul și cu tot vinitul... însă aceste moșii și vii mai denainte vreme le-au fostu dat Duca vod(ă) danii la măn(ă)stirea lui Păun care s-au răsipit și apoi răsipindu-să acea măn(ă)stire, Duca vod(ă), văzându că n-a hi poman(ă), au luat aceste moșii și le-au dat la această sv(â)ntă măn(ă)stire ce mai sus scriem...Ce Duca vod(ă) n-au apucat a faci dires călug
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
au răsipit și apoi răsipindu-să acea măn(ă)stire, Duca vod(ă), văzându că n-a hi poman(ă), au luat aceste moșii și le-au dat la această sv(â)ntă măn(ă)stire ce mai sus scriem...Ce Duca vod(ă) n-au apucat a faci dires călug(ă)rilor pe aceste moșii precum au și ispisoc de întărituri de la Dumitrașco vod(ă)”. Din tot ce am spus până aici, lucrurile ar părea clare. Să mai adăugăm că la
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
să cerceteze și să-l informeze cine a dijmuit viile din Dealul Brinzei și viile din Bucium; călugării mănăstirii Clatia sau cei de la Sf.Ioan? Șetrarul Zbierea răspundea: „Acestu loc Buciumi au fost sat domnesc, și la domnie măriii sale Ducăi vodă, a doua domnie...fiindu Păun vamăș și făcându o mă(nă)stire în Dealul Brândzii la Clatie și Duca vodă au dăruit acest loc Buciumi...lui Păun vamășul, și Păun au datu acestu loc acei mă(nă)stiri... anume
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
sau cei de la Sf.Ioan? Șetrarul Zbierea răspundea: „Acestu loc Buciumi au fost sat domnesc, și la domnie măriii sale Ducăi vodă, a doua domnie...fiindu Păun vamăș și făcându o mă(nă)stire în Dealul Brândzii la Clatie și Duca vodă au dăruit acest loc Buciumi...lui Păun vamășul, și Păun au datu acestu loc acei mă(nă)stiri... anume Clatii...într-ace vară...s-au dus și Păun din țară... și s-au pustiit și mă(nă)stire...” Oricum
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
curând. XII Ne-am vânturat noi pe potecile și drumurile Buciumului, Vlădicenilor și Bârnovei, dar asta nu înseamnă că am terminat hoinăreala. Tu o știi bine, iubite prieten. Astăzi, pașii ne vor purta spre Mănăstirea Cetățuia, ctitorie a lui Gheorghe Duca voievod. Drumul însă - cu sau fără voia noastră - trece pe la poarta uneia din cele mai interesante biserici, despre care Nicolae Iorga spunea că proporțiile ei mari întrec pe ale oricărei biserici din Țara de Sus și că frumusețea ei se
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
nostru Iordachi vist(iernic), au dat lor (călugărilor n.n.) schimbu pentru schimbu a patra parte din satul Forăști...și le au cumpărat și o vie în dealul Cetățui, deasupra Gălății...” Virgil Drăghiceanu susține că Mănăstirea Cetățuia „Fusese ridicată de bătrânul Duca Vodă pe locul unde mai înainte se afla cetățuia de pământ a Iașilor din care se mai păstrează încă urme azi...” Privitor la dealul Cetățuii, există peste treizeci de acte care vorbesc de vii cumpărate de Gheorghe Duca voievod. Se
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de bătrânul Duca Vodă pe locul unde mai înainte se afla cetățuia de pământ a Iașilor din care se mai păstrează încă urme azi...” Privitor la dealul Cetățuii, există peste treizeci de acte care vorbesc de vii cumpărate de Gheorghe Duca voievod. Se știe că , Cetățuia a fost zidită între anii 1669-1672, dar - al câtelea „dar” în poveștile mele? - Nicolae Iorga, în „Inscripții din bisericile României”, susține că: „Duca se sui în scaun a doua oară în noiembrie 1668... Lucrarea se
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
există peste treizeci de acte care vorbesc de vii cumpărate de Gheorghe Duca voievod. Se știe că , Cetățuia a fost zidită între anii 1669-1672, dar - al câtelea „dar” în poveștile mele? - Nicolae Iorga, în „Inscripții din bisericile României”, susține că: „Duca se sui în scaun a doua oară în noiembrie 1668... Lucrarea se începu încă în 1669...Ea se lucră în 1670 și fu gata în 1671, toamna. Așa trebuie să fie. Anul 1672 este anul inaugurării”. Chiar Duca Vodă dăruiește
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
susține că: „Duca se sui în scaun a doua oară în noiembrie 1668... Lucrarea se începu încă în 1669...Ea se lucră în 1670 și fu gata în 1671, toamna. Așa trebuie să fie. Anul 1672 este anul inaugurării”. Chiar Duca Vodă dăruiește la 6 august 1671 Mănăstirii Cetățuia ctitoria sa - loc de țarină și fânețe la Valea Rușilor și a Holbocăi, iar despre ctitoria sa spune: „... și noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Ierarhii și poate nu întâmplător. Virgil Drăghiceanu susține că: „...din camerier al lui Vasile Lupu vodă, ajunge să ia chiar scaunul domnesc al fostului său stăpân, cătând să egaleze în strălucire, domnia acestui voievod”. Despre firea și năzuințele lui Gheorghe Duca vorbește și Ion Neculce în „ Letopisețul Țării Moldovei”: „Că el să ține și vorove în casa lui, de să ispite să fie craiu în Țara Ungurească, și un ficior a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]