2,240 matches
-
cred că ar fi luat-o la sănătoasa.) Frica bietului omuleț îmi aducea apă la moară. ― Nu trebuie să te temi de mine, am continuat pe ton înalt, protector. N-am venit să te ucid, nici să te provoc la duel, deși aș fi fost îndreptățit s-o fac, pentru că te-ai amestecat în viața mea și mi-ai distrus căsnicia... ― Eu... să... să vedeți... se bâlbâi el nevolnic... ― Nu mă întrerupe, n-am terminat, i-am retezat-o cu asprime
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
în subteran unde erau copiii și femeile în vârstă. Când i-a văzut, Verona l-a recunoscut pe Zedon și a strigat: -Săriți, fetelor, c-a intrat jivina în adăpostul nostru. Îndrăzniți, jigodiilor, să veniți până aici, și a început duelul cu primul care era în calea ei. Pe Zedon l-a luat în primire Adela, iar cel de al treilea se lupta cu Angela. Barbarul a profitat de un moment slab din partea Angelei și a luat ostatic un copil, cu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
tăiat hățurile calului lui Zombo. Zombo a căscat ochii mari și a început să râdă zgomotos, s-a foit în șa și, ținându-se bine de oblânc a descălecat cu greu din cauza burții. A acceptat provocarea și astfel a început duelul celor doi mari conducători. S-au duelat mult la lumina focurilor care ardeau din belșug pe toată aria de luptă. Când Adela a ieșit din adăpost la suprafață a observat că tatăl ei se luptă cu Zombo, s-a gândit
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
tabera se randuiră pe maluri, spectatori ai luptei ce avea să urmeze. La prima ciocnire ambele lăncii s-au frânt, dar cavalerii ramaseră neclintiți în șeile lor. Ei au descalect apoi și-au tras săbiile. A urmat un fel de duel în care adversarii pareau atât de egali în totul, încât nimeni n-ar fi putut spune de partea cui avea să fie izbânda. Două ore și mai bine cavalerii au cantinuat a lovi și a para, rând pe rând; a
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
puternică și l-a trimis în întâmpinarea lui Gradasso. Au urmat numeroase bătălii cu rezultate nehotărâte. Gradasso înainta mereu în Franța. Dar cum era el nerăbdător să pună mâna pe lucrurile dorite, el l-a provocat pe Rinaldo la un duel ce trebuia să aibă loc în următoarele condiții: Dacă Rinaldo învingea, Gradasso se lega să-i înapoieze toți prizonierii și să se întoarcă în țara lui, iar dacă Gradasso era cel care câștiga, el trebuia să-l capete pe Bayard
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
bucurie ar fi părăsit lupta; dar Rodomont, adversarul ei, nu voia cu nici un chip să consimtă la așa ceva. Rogero, indignat înaintea acestei lipse de curtuazie, a spus cavalerului creștin să plece, că el va rămâne să continue lupta cu Rodomont. Duelul a urmat, susținut cu îndârjire de ambele părți, dar a fost curând întrerupt de întoarcerea Brandamantei. Neputându-i ajunge din urmă pe fugari și nevenindu-i să lase altuia sarcina unei lupte care era a ei, se întoarse pentru a
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
dar revenindu-și curând, a salutat-o cu bucurie oferindu-i protecția sa. Angelica l-a respins însă cu dispreț, iar Roland, furios de această încălcare a drepturilor sale, el era în stare să o protejeze, l-a provocat la duel. Înspăimântată de lupta care va urmă, Angelica o rupse la fugă prin pădure nimerind într-o vale plină de corturi. Aceasta era tabăra lui Carol Magnul, care conducea o armată de rezervă destinată a sprijini trupele ce veneau împotriva lui
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
aici pentru o vreme spre a vedea ce s-a mai întâmplat cu Zebrino și Isabela după ce s-au despărțit de el. Prințul și frumoasa sa mireasă au așteptat, după cum le fusese înțelegerea cu Roland, lângă locul unde se desfășurase duelul, vreme de trei zile, pentru ca în cazul când Mandricardo s-ar fi întors, să-I ispună unde avea să-l mai poată regăsi pe Roland. La capătul acestui răstimp ei au pornit pe urmele paladinului,urme care-i călăuziră în
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Cu furtuna. Putea umple aerul cu soare sau tunete prin simpla atingere a robinetului. Întotdeauna am crezut că, dacă ar fi să mă întâlnesc vreodată cu zeul vremii, ar fi scandalul de pe lume. Cu siguranță că l-aș provoca la duel. Dar acum ea e pentru mine zeița vremii, și eu n-am de ce să mă plâng. Pe fața ei văd... O văd din atitudinea ei, adânciturile din straturi. O să fac eu asta în locul tău, aș zice. „Ești un prinț“. Așaa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
bold nefericit în om care-l revoltă contra superiorității altora. Tămâiază mai bine pe un Apis de[z]gustător, fără spirit, nedemn, spre a umili pe-un Apoll, care merită tămâie. Merit și calități sunt pentru lume o provocare la duel. [35] Pasiunea are cazuistica ei proprie. [36] Un om în nevoie care-și ușurează inima cătră un amic poate fără multă osteneală să lungească vorba fără s-o prea bage de samă. [37] Un amor adormit nu-și dovedește tăia
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pagini, cu pasiunea unui etnolog și mitolog: ea spunea că, în vechime, un sclav fugit putea să se ascundă în acel nemus din jurul lacului dacă, după ce rupea o ramură de aur dintr-un copac sacru, se lupta și câștiga un duel sângeros. Părea o poveste crudă și lipsită de temei logic, însă legenda duelului avea probabil la bază o serie de răzmerițe vechi, disperate ale sclavilor. Dar la sfârșitul perioadei imperiale și pe durata întregului Ev Mediu, lacul, cu cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
sclav fugit putea să se ascundă în acel nemus din jurul lacului dacă, după ce rupea o ramură de aur dintr-un copac sacru, se lupta și câștiga un duel sângeros. Părea o poveste crudă și lipsită de temei logic, însă legenda duelului avea probabil la bază o serie de răzmerițe vechi, disperate ale sclavilor. Dar la sfârșitul perioadei imperiale și pe durata întregului Ev Mediu, lacul, cu cele două corăbii scufundate, a rămas în amintirea populară. Nimeni nu cunoștea povestea lor; se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
m-am întrebat de ce, după acest accident tragic care se lăsase cu moartea unui tânăr necunoscut - identitatea lui, în pofida întrebărilor pe care i le-am pus lui Catherine, rămânea o enigmă pentru mine, ca un oponent anonim ucis într-un duel inutil - de ce toate femeile acestea din jurul meu păreau să se îngrijească numai de zonele mele cele mai infantile. Infirmierele care-mi goleau urinarul și-mi porneau intestinele cu clisme, care-mi ghidau penisul prin prohabul pantalonilor de pijama și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
fiindcă orice mișcare a lor e un dans: albatroșii dansează pe valuri, în înaltul cerului, dar mai mult decât oriunde, pe aeroportul insulei Espagnola din Galapagos, unde își desăvârșesc estrul. În zborul erotic al perechilor, Ciocurile se prind într-un duel amoros, producând un fel de zgomot de castaniete, ritmat, ce dă cont de tempo-ul mișcării și de ritmul dansului. Bărbătușul curtează mereu aceeași consoartă, oferindu-i flori de stâncă și de cactus, ce îmbracă peisajul idilic al insulei, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cerc. Pulovărul în trei bucăți o înconjoară ca o armonică.) Scena 2 (Intră Dora cu noul ei drăguț.) Țiitorul: Deci pe unde spuneai că bântuie triplul tău soț? N-ar fi oportun să ne întâlnim tocmai acum. Ar fi un duel inegal: trei contra unul. În plus, o apariție atât de hilară mi-ar tăia orice elan vitejesc. Dora: Rătăcește toată ziua prin parc la orele când lumea e în general la serviciu. De fapt, se duce s-o întâlnească pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și nici în cele două luni de gestație pe care le petrec pe pământ. An de an, ritualul căsătoriei este oficiat prin acel "dans al albatrosului", ca preludiu al zămislirii oului și al reîntregirii cuplului. I-aș spune mai degrabă duel acestui dans, căci cuplul își lovește ciocurile într-o încrucișare de săbii ca un sărut năprasnic. Trupurile lor mari se leagănă într-o parte și alta, ca cel al rațelor, doar alura lor suplă și ritmul susținut transformă ridicolul mișcării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ușor, apoi planează împotriva gravitației către înaltul cerului. Odată intrat în tărâmul celest și al mărilor, albatrosul devine o pasăre măiastră. Modelul uman al aeroporturilor pare să fie o copie a obiceiurilor acestor păsări fantastice. Ciocurile se prind într-un duel amoros, se distinge un fel de zgomot de castaniete, cadențat în tempo-ul mișcării și al ritmului de dans. Bărbătușul curtează mereu aceeași consoartă, oferindu-i "dansul" și florile de stâncă și de cactus din peisajul idilic al insulei. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
reverență lateral, legănându-se pe dreapta, apoi pe stânga, după care ciocurile se întretaie ca săbiile, patetic, în pase febrile și întârzie pentru o clipă încremenite, ca și cum și-ar sorbi unul altuia suflul vital. Între aceste reprize scurte de castaniete, duelul erotic este încadrat de legănări laterale ale șoldurilor în prelungirea gâtului cambrat la fiecare îmbrățișare. O altă probă a loialității și a spiritului de cuplu este oul, asistat pe rând de femelă și bărbătuș, în timp ce unul dintre ei se ocupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
este un drum inițiatic, pe care el îl parcurge pentru a-și transcende condiția de la inform la pui. Nici o viețuitoare a lumii nu a înțeles și nu a împlinit mai corect miezul iubirii iubire esențializată deopotrivă la dans și la duel; ea trebuie câștigată, cucerită, reînnoită, revitalizată cu fiecare an. Periplul iubirii precedă oul, increatul; trecerea de la increat la creat este un act sacru prin ritualizare. Altfel, iubirea istovește, se veștejește, provocând disoluția cuplului. La albatroși, același cuplu se reactualizează în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fiecare an. Periplul iubirii precedă oul, increatul; trecerea de la increat la creat este un act sacru prin ritualizare. Altfel, iubirea istovește, se veștejește, provocând disoluția cuplului. La albatroși, același cuplu se reactualizează în fiecare an prin poezia dansului și a duelului, după modelul cuplului mitic Afrodita-Marte, zeul războiului. Iubirea celei mai frumoase dintre zeițe nu poate fi dobândită decât de cel mai războinic dintre zei. Prin urmare, iubirea trebuie câștigată sau recâștigată atunci când ea s-a epuizat; aceasta este condiția redevenirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
unui cer negru ca păcura. Era neobișnuit de mare și de albă, ca și cum marea ar fi levitat subit deasupra pământului, atrasă de forțele senzuale ale lunii. În timp ce dansa cu el cu o bucurie nebună, gândul ei zbura deja departe, la duelul ciocurilor galbene ce exersau an de an ritualul căsătoriei. La fel și trupurile lor, ca niște săbii rănite, se înfruntau într-o parte și alta, în ritmul muzicii, dar nu în sensul unirii, ci în cel al despărțirii. În timp ce dansa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
el În fața sa. — Căiește-te... mortifică-ți cruzimea dinaintea umilei noastre măreții, și vei redeveni fiul nostru... murmură cardinalul. Orice urmă a ipocritei sale sacralități se făcuse nevăzută. Acum apărea drept ceea ce era pe dinăuntru: un politician angajat Într-un duel cu un adversar neînduplecat. Pierduse prima ciocnire și Încerca să Își adune forțele pentru a ataca din nou. — Și apoi, ce te-a adus În aceste Încăperi, În afară de perfida dorință de a ofensa sacra noastră persoană? — De ce se interesează Biserica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
spiritul nostru o respinge. Ergo, destinul nostru e scris În stele cu o măsură exactă. Dante ridică degetul arătător, din instinct. Nu rosti vorba nego, Însă tot trupul Îi era aplecat spre Înainte, ca și când ar fi fost angajat Într-un duel. — Dar, dacă am admite că efectul cerurilor asupra naturii noastre e necesar, s-ar nărui Întreg eșafodajul etic pe care se sprijină toate legile noastre, obiceiurile și Însuși simțul nostru moral, replică el cu seninătate. Așadar, chiar și moartea meșterului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
-i așa? Atunci să-i văd eu pe Forman și Scorsese... Și chiar pe Marii Ruși... Câți mai sunt... În urmă cu câțiva ani un asemenea dialog ar fi stârnit hohote de râs. Acum abia dacă se zâmbea. Mimau un duel obosit pe o planșă cu contactele tăiate. Floretele erau vechi, ruginite, iar costumele nu mai aveau albul imaculat de odinioară. Gălbui, tulburi, precum albul de azi al ochilor lui Grațian, descusute pe alocuri, descopereau privirii uimite a lui Flavius-Tiberius, mușchii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Iar parbrizul era deja acoperit cu o peliculă de funingine unsuroasă. Am găsit Majesticul câteva străzi mai încolo. Era o clădire din cărămidă roșie à la Medford. Afișul de pe cinematograf făcea reclamă la Criss Cross, cu Burt Lancaster, și la Duel sub soare - „distribuție de cinci stele“. Casa de bilete era pustie, așa că am intrat direct în cinematograf și m-am îndreptat spre bufet. Individul din spatele tejghelei m-a abordat: — S-a-ntâmplat ceva, domnule polițist? Am mormăit, nemulțumit că localnicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]