2,935 matches
-
lumii sensibile. (Cf. Juan Plazaola, Arte sacro actual, Biblioteca de Autores Cristianos, Madrid, 2006, p. 356). 439 Mișcarea nazareenilor, apărută după anul 1810 în Germania, avea ca program artistic restaurarea frescei în linia lui Giotto, având ca ideal redarea purității, dulceții și umilității imaginii lui Hristos în spiritul Renașterii italiene, în special al creației lui Rafael. (Cf. F. Boespflug, op. cit., p. 390). 440 Cf. Albert Châtelet, Simbolismul și Arta 1900 (Art Nouveau), în vol. Larousse, Istoria Artei, coord. A. Châtelet și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pe care a gonit-o înrăit ca un câine care a primit numai lovituri? "Iată paradisul! am gândit, care e locul tău în el?..." Am intrat în vila în care ni se servea masa. Am mâncat unt cu pâine și dulceață, cu cafea cu lapte. Nu era încă nimeni în sufragerie. Mi-am continuat plimbarea prin ninsoare. Curând am auzit o voce interioară pe care o cunoșteam de mult, din lungii ani pe care îi petrecusem pe câmpia scăldată în soare
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și năroadă, dimpotrivă, o mare știință a vieții se ghicea din spusele ei. Era domoală, odihnitoare, iar mierea în care își învăluia cuvintele atrăgea. - Ce să-ți dau eu ție? mă întrebă ea după ce intrai în odaie. O cafea, o dulceață? - Și una și alta, îi răspunsei. Odaia avea pământ pe jos, dar era curată, cu calendar în perete și nelipsitele fotografii. Se duse în odaia de la intrare, care era bucătărie și îmi pregăti, la lampa cu gaz, o cafea. De-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și sete și nu mă opream În bucătărie ci În movila de pepeni de lângă fântână aduși de tata de la bostană. Nu știam pe care dintre ei să-l aleg. Când mușcam din felia de harbuz mi se umplea gura de dulceață, parcă și foamea Îmi trecea. Luam cărțile, prietenele mele constante și mergeam la umbra salcâmilor să citesc. Seara mergeam la joacă pe terenul viran de vis-a-vis. Eram vreo zece, fete și băieți și nu plecam până când părinții noștri ne amenințau
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
relatează cu amănunte cum un mare boier din Iași, întîlnind sicriul secretarului său mort de holeră, a fost atins chiar în acel moment de boală. "Mîncatul unei pere - susține el -, al unei piersici, al unei prune, al câtorva cireșe, al dulceții, al jumărilor a fost deajuns pentru a provoca holera. Sărăcia este cauza sa cea mai activă. O plimbare fără izmene, o mare încordare sufletească, un mic exces la masă și, lucru vrednic de notat, însăși împreunarea sunt adeseori urmate de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sau ar fi urmarea frigurilor. Mulți din acei anchetați pun boala pe seama alimentației. Unii consideră că holera s-ar naște din foame, dar mai numeroși sunt cei care incriminează hrana necorespunzătoare calitativ. Boala s-ar datora consumului excesiv de fructe sau dulcețuri, de vină fiind mai ales prunele, castraveții, pepenii galbeni și verzi. La fel de nepriincioase se dovedesc fructele necoapte, crude sau verzi, cum sunt merele, perele, gutuile și zarzărele. Atare considerații privind rolul hotărâtor al alimentației defectuoase în apariția bolii demonstrează, că
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
puternic, femeile, viața trupului, în țara lui nu exista altă fericire. Și fericirea aceasta trecea o dată cu tinerețea. Lui Yvars îi plăcea și acum marea, dar numai pe înserat, când apele golfului încep să se întunece. Ceasul acela era plin de dulceață pe terasa casei sale, unde se așeza după ce venea de la lucru, bucuros de cămașa curată pe care Fernande știa s-o calce atât de bine și la paharul aburit plin cu rachiu de anason. Se lăsa noaptea, pacea învăluia pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
ură, și toate, par, de la un timp, o anomalie! Sunt ca un fulg. Dansez pe vesperale astre, când cerul se aprinde și luna este nouă. Primeștemă-n visele tale albastre, iubite! Dimineața să ne scaldăm în rouă! În visele de zi, dulceața e-n pelin; și totuși, în suflet, iar au înflorit magnolii. Inima îmi arde ca pe jăratic, lin: mi-e dor de-o viață plină și fără de orgolii! Visul unei nopți de primăvară Prin visuri, noaptea, șerpii îmi dau ocol
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
moi. Pereții acoperiți cu carouri mari, lustruite, din lemn. Au așezat-o într-un fotoliu, la o măsuță rotundă, acoperită cu sticlă groasă. Masa a vibrat : serviciul de argint pentru cafea, celălalt, din porțelan, pentru ceai. Un coș cu cornuri. Dulceață de vișine, unt, miere, mere, biscuiți. La ora zece au luat-o din nou din celulă. Au lăsat-o în aceeași încăpere. Ouă, șuncă, brânză de burduf, unt. Cornuri, savarine. Avu timp să privească biroul lung, acoperind aproape toată lățimea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
înteleg și să le fac nepieritoare taina frumuseții. Eu vin din copilăria mea, iar Yon cu ochii lui sălbatic de negri vine tot din copilăria mea, fiind paznicul credincios al zidurilor ei, peste care și-a depus încet-încet privirile de dulceață, scrutậnd eternitatea. Fiecare dintre noi suntem mereu în căutarea purității pierdute! Eu am regăsit-o într-o lacrimă omenească, tu o vei regăsi poate într-un zậmbet de copil, el o va regăsi în aburul pậinii scoase de mama din
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
o serbare pe scena din spatele clasei și de aceea , nu exista elev care să nu cậnte, să nu recite, sau să nu joace în vreo piesă de teatru. Țin minte că o dată, domnul a avut niște musafiri și, întậrziind pe la dulcețuri și cafele, noi, după ce ne-am terminat de scris și ne-au verificat monitorii, plictisindu-ne, am hotărật să dăm o serbare. Unul cậte unul am urcat în liniste pe scenă, după ce i-am înmậnat repertoriul lui Ariton care a
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
visul ei te-a presupus - Tu vii ca un cântec de soră la sora ce-n lume s-a dus. {EminescuOpIV 37} DE CE SĂ MORI TU? Tu nu ești frumoasă, Marta, însă capul tău cel blond Când se lasă cu dulceață peste pieptu-ți ce suspină, Tu îmi pari a fi un înger ce se plânge pe-o ruină Ori o lună gânditoare pe un nour vagabond. Astfel treci și tu prin lume... ca un basmu de proroc! Ești săracă dar bogată
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
trece melancolic luna - O gură dă-mi iubito - și-ncă una! Spre sărutare gura-ți se încreață Și ochii tăi privesc întunecat Și visători. - Iubito, tu, glumeață, Nu știi c-a săruta e un păcat Și că-n întunecata lor dulceață Nu s-uită ochii de copil v-odat- - Fără să plîngă-n urmă-a lor langoare Și voluptoasa lor întunecare! Căci ce ai zice dacă eu acuma Aș uita toate... tu mă înțelegi - E drept că ție-o vorbă-ți trebui numa
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-n ea și soarele-i fereasta La temnița vieții. Prin el trece Lumina frântă numai dintr-o lume, Unde în loc de aer e un aur, Topit și transparent, mirositor Și cald. Câmpii albastre se întind, A cerurilor câmpuri potolind Vânăta lor dulceață sub suflarea Acelui aer aurit. Acolo stă la masa lungă, albă, Bătrânul zeu cu barba de ninsoare Și din păhare nalte bea auroră Cu spume de nori albi. Și îngeri dulci În haine de argint, frunți ca ninsoarea, Cu ochi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cerci viața s-o-ntocmești precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să dorm... să nu știu lumea ce dureri îmi mai păstrează. Îmbătat de-un cântec vecinic, îndrăgit de-o sfântă rază, Eu să văd numai dulceață unde alții văd necaz, Căci ș-așa ar fi degeaba ca să văd cu ochiul bine; De văd răul sau de nu-l văd, el pe lume tot rămâne Și nimic nu-mi folosește de-oiu cerca să rămân treaz. {EminescuOpIV
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
te ții în urmă Pîn-la grădina ei cu flori italici. "Și iată vălul meu ți-l dau - pe față "Să-l pui, s-acoperi ochii tăi de ghiață, Ca nu cumva să se topească iute "De a privirei ei tiranică dulceață". Mă sui și plec... o umbră sunt din basme 50Și o fantasmă sunt între fantasme, Prin mâna mea de o ridic se vede Ca și prin corpul străveziei iasme. Din ce în ce cu toții se apropii. Grădini lucesc și flori
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
road-a ei și armonie A ta-i cu drept; deci și pe-aceasta - iat-o! {EminescuOpIV 238} GÎNDIND LA TINE Gândind la tine fruntea-acum mă doare. Nu știu ce rost mai are-a mea viață Când n-am avut o clipă de dulceață: Amar etern și visuri peritoare! De ce în noapte glasul tău înghiață! Vedea-vor ochi-mi încă-odată oare Frumosul trup, - femee zîmbitoare! Ce mi-a fost dat să-l strâng o clipă-n brațe? Tu, blond noroc al unui vis deșert
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dorul vieții mele, Un înger ești, un suflet ce-i rătăcit de mult, Al cărui glas de noapte eu noaptea îl ascult? O, cine ești? Îmi spune, de ce mă prinzi în brațe, 450De ce zâmbirea lină E-amor și e dulceață? De ce cuvântul buzei e lamură de miere? De ce-mi întinzi tu gura, când sufletu-mi te cere? Și sânul tău de marmor lași pradă gurii mele Și buclele-ți în valuri ca să mă joc cu ele?... 455O, vin-a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cade). - S-aude de departe cîntînd: - Ondină Cu ochii de dulce lumină Cu părul tău lung, un tezaur De aur. {EminescuOpIV 314} {EminescuOpIV 315} 1877-1879 {EminescuOpIV 316} {EminescuOpIV 317} LECTURĂ Stam sara la fereastă, Iar stelele prin ceață Cu tainică dulceață Pe ceruri isvoria. Citeam pe-o carte veche, Cu mii de negre gânduri Și literile-n rânduri Prinsese a juca. Jos lacul se-ncrețise Sub purpură târzie Și valuri verzi de grîe Se legăna pe lan. O stea din cer albastru
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
am mas, Blând îngînat de-al valurilor glas. Răsare luna, -mi bate drept în față: 10Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpae preste ape, Un bucium cântă tainic cu dulceață, Sunând din ce în ce tot mai aproape... 15Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii Părea c-aud venind în cete cerbii. Alături teiul vechiu mi se deschise: Din el ieși o tânără crăiasă, Pluteau în lacrimi ochi-i plini de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ți se moaie Pe când dragostea vorbește. Ah, mai bine să mă-nșele Chiar de zece ori amorul, Decât nenșelat, de dânsul Nici să-l știu și să-i duc dorul... Mai scăpare-am cu viața Din al dragostei răsboiu Cu dulceața-i nesfârșită, De nu ne-am lupta în noi? {EminescuOpIV 523} Tolba dragostei de aur, Dar săgeata-i otrăvită. II Și la poala hainei tale E adânc de altă floare. Haine noi cari la îmblet Lin de trupu-ți se lipesc
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cred cumcă o lume, o inimă se schimbă Cu deslegări ciudate și cu frânturi de limbă, Când adevărul, ca și păcatul mumei Eve, De față-i pretutindeni și pururea aieve. Din ce în ce mai singur... Să caut eu viața, Lumina frumuseții, puterea și dulceața În petece de gânduri, în greul colb al școlii, În literele strâmbe și-n urmele de molii? Și ani întregi de zile credeam în casă-nchis Că visul e-o viață, cum viața e un vis. Un vis? Lumea se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ani. Istoria - această bibliotecă a eșecurilor umane. Epoca strâmbă pune eroarea în ramă. Unele popoare se adaptează la orice zăbală a istoriei. Istoriei i-a fost întotdeauna frică de judecata culturii. Nu tot ce ne pune istoria în linguriță este dulceață. La volanul istoriei ajung prea des oameni fără permis de conducere. Istoria - acest imens cazier al omenirii. Cu ce sedative vom rezista până la viitoarele provocări ale istoriei? Istoria - o inutilă meditație despre eșec. Unele popoare par încă sub cloșcă. Revoluțiile
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mama multor descoperiri. Așa s-au petrecut lucrurile și cu vinișorul obținut din struguri... Un truditor al pământului avea într-un locușor însorit câțiva butuci de vie... Într-una din zilele unei toamne ca asta, când boabele erau doldora de dulceață și arome, a cules câțiva struguri și i-a adus la bordei, să îndulcească gura alor lui... Au mâncat ei din struguri, dar o parte au rămas uitați într-un hârb de oală... După multă vreme, gospodarul a avut nevoie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fiind cel mai în vârstă din birou după șeful. Într-o zi, la prânz îi spune lui Kenan: - În pauză, ce-ar fi să mergem peste drum?! în paranteză canal. Am văzut niște nuci în depărtare... vreau să fac diseară dulceață! Am aflat că este grozavă! - Este nemaipomenită, căluțul abia așteaptă... la drum! îi răspunse nerăbdător Kenan. Și astfel au plecat în zarea zărilor blazate, iar când au ajuns la destinație lui Kenan, neînsurat, nu îi ardea de nuci: - Eu mă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]