5,147 matches
-
Beniuc, V. Porumbacu, E. Frunză, E. Jebeleanu, Horvath Imre ș.a. au reliefat în poezia noastră lirică idei și sentimente tipice ale oamenilor noi, lumea lor spirituală. Cu toate acestea, în ce privește scoaterea la iveală a înaltelor calități sufletești ale omului simplu, educat de partid - chiar și cei mai buni scriitori ai noștri rămân considerabil în urma vieții (...). Astfel, eroii pozitivi, de o reală frumusețe morală din poemul Minerii din Maramureș de Dan Deșliu sunt - datorită faptului că scriitorul nu a studiat adânc realitatea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și nou (...). Spiritul de partid al scriitorului se manifestă în atitudinea pe care o ia față de ceea ce e nou în viață (...). Spiritul de partid se manifestă în același timp prin justa înfățișare a primejdiei pe care o reprezintă vechiul, scriitorul educând masele în spiritul vigilenței revoluționare. Înțelegerea problemei tipicului în lumina Raportului (...), are o importanță vitală. De aceea discutarea acestei probleme, în coloanele ziarelor și ale revistelor va ajuta pe scriitori și oamenii noștri de artă să-și însușească teoria marxist-leninistă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o viață întreagă de robie în casă - Euricleia - și zeci și sute de alte figuri ale vremii lui (...). În măsura în care aceasta este o chestiune de talent, discuția nu are prea mare rost. În măsura însă în care orice talent poate fi educat, perfecționat, influențat, merită să spunem unele lucruri ce pot fi folositoare. Unul din ele ar fi că la noi, în redacții, la Uniunea Scriitorilor, la edituri, unii critici literari și apoi unii scriitori, încurcă adesea cele două laturi indisolubil legate
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Apoi, după apariția nuvelei Desfășurarea, cel mai ambițios prozator (căci își propusese să scrie, cu toate înzestrările sale, cronica socialismului, dar nu de pe poziția neutră a cronicarului, ci de pe cea a artistului militant: combătând, înfierând, mobilizând lupta de clasă, deci educând), dar și cel mai notoriu prin operă și prin influență politică, Petru Dumitriu a contribuit din plin la lansarea nuvelei și, implicit, a autorului ei. Căci a intuit distanța dintre Marin Preda și ceilalți confrați, împreună cu care, construise până atunci
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
hotelului - nu din banii mei personali, deși am făcut și asta uneori -, din milă. Și apoi omul acela, care nu putea să-mi mai dea banii înapoi, venea și mai cerea încă un împrumut. Te simți oarecum dator să-l educi pe omul acela și să spui nu. Dar cum ai putea să faci așa ceva? Au câte 10-15 copii în familie. Dar am învățat să spun nu, chiar și în cazurile în care mie, personal, îmi venea extrem de greu să o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
handicapați, motivația altruistă este total umbrită, iar episodul e prezentat în termenii unei dependențe. În mod similar, când ne povestește despre implicarea sa în problemele angajaților africani, secvența apare în termenii unui test de onestitate, un prilej de a-și educa personalitatea. În schimb, când este întrebat direct, David se autoevaluează ca fiind un om mai sensibil decât alții. Dacă luăm afirmația sa în serios, putem trage concluzia că maniera detașată și redusă în intensitate în care celelalte personaje sunt introduse
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
săritor”. Cât despre imaginea de sine actuală, în ciuda importantei sale funcții de ofițer superior, nu exprimă o superioritate rece, ci se descrie ca fiind un comandant sensibil la nevoile soldaților săi, pe care dorește să-i ajute și să-i educe. Această tendință mai tandră, mai caldă este de asemenea reprezentată în amintirea din copilărie pe care o are despre educatoarea de la grădiniță, ce era „ca o pasăre mare ce-și întindea aripile peste cuib”. Povestea vieții lui Jacob nu a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în toate profilele, aspectele sociale din perioada liceului, fie ele pozitive sau negative, sunt extrem de proeminente în amintirile absolvenților. Acest lucru ar putea însemna că, în vreme ce scopul multor școli este în primul rând acela de a învăța și de a educa, impactul lor asupra relatărilor individuale ale absolvenților reflectă de fapt altceva, și anume, dominarea sferei sociale. 2. Experiența învățării. Examinând profilurile în vederea analizării atmosferei de studiu în școală, ne-am îndreptat atenția asupra ierarhiei categoriilor legate de evaluarea profesorilor, sarcinile
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
excrementele conțin și o forță fertilizatoare, iar bălegarul, utilizat pentru a îmbunătăți culturile agricole, constituie cel mai bun exemplu. În abordarea psihanalitică, excrementele au o semnificație și o funcție simbolică și afectivă foarte importante în structurarea psihicului. Când copilul este educat cu privire la curățenie, în stadiul anal (de la unu la trei ani) se constituie primatul funcției excretoare ca activitate generatoare de plăcere. Dispunând de materiile sale fecale, copilul dispune de lume. Freud insistă în această privință asupra comportamentului poznaș al copilului care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
un cadru liber ales, urmând un ritm individual și sub imperiul unor medieri minimale față de alteritatea formativă. Obiectivul autofomării permanente este vizat de orice autentic parcurs de ordin școlar sau extrașcolar. La întrebarea cum putem acționa ca să-l aducem pe educat la stadiul independenței și autocontrolului asupra propriei vieți, răspunsul trebuie să aibă în vedere exigențele autonomiei, socializării și autoformării (Prevost, 1994, p. 24). Autonomia presupune posibilitatea de a te guverna și administra în mod liber. Procesul autonomizării nu înseamnă însă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
rezultate ale educației, se construiesc implicit, prin practicile zilnice, generalizate, aproape obișnuite. Căci „alfabetizarea” digitală începe difuz de la cele mai fragede vârste, chiar din familie, și se învațăă precum mersul sau vorbirea. Să mai amintim de faptul că programele însele educă și informează, acompaniind „didactic” traseele urmate de utilizatori (un cuvânt greșit este corectat automat, o construcție gramaticală este evidențiată imediat, unei ecuații oarecare i se atașează formula de rezolvare etc.). Savoir-ul actual este potențat de noile tehnologii, prefigurându-se altfel
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Logica de tip competitiv aduce după sine o dinamică ascendentă pe linia calității (prin demultiplicarea liniilor de formare, prin spargerea monopolului statului, prin privatizarea secvențială a învățământului etc.). Un pic de concurență nu strică învățământului. Ea poate stimula grija față de educat, inovația didactică și, în genere, calitatea. Rămâne să se structureze un echilibru între filosofiile acționale de tip neoliberal, cele autoreglatoare și cele dirijiste și intervenționiste, în funcție de circumstanțe și evoluții particulare. E bine ca în instituțiile de învățământ să aibă acces
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
tip neoliberal, cele autoreglatoare și cele dirijiste și intervenționiste, în funcție de circumstanțe și evoluții particulare. E bine ca în instituțiile de învățământ să aibă acces nu numai cei cu bani, ci și cei care pot, au nevoie și merită să fie educați într-o direcție sau alta. Consecința ar fi următoarea: sistemul național de instruire nu se poate închide în sine, nu poate deveni suficient sieși, nu se poate izola, ci trebuie acum racordat instituțional și procesual la liniile de evoluție de pe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
facilitează înscrierea învățământului pe linia industrializării, plasând la loc de frunte învățarea pe piața mondială a formării. Noul tip de școală devine un element al pieței educative - ce nu este diferită de orice bun care circulă liber - și face din educat un simplu consumator. Cine nu rezistă acestei presiuni moare de la sine printr-un soi de selecție „naturală”, întronând pe cei rezistenți și permisivi la noile reconfigurări. Școala, precizează Thellen (2002), trăiește o „criză existențială”, este somată să se transforme și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
structuri de informare, și nu informații oferite de-a gata. Clasa virtuală constituie un spațiu simulant, care trimite la funcționalitatea și dinamica unei clase reale. Răspândirea cunoașterii și interacțiunile didactice se realizează în rețea, în mod sincron sau asincron, cuprinzând educați dintr-un spațiu geografic nemărginit. Mediul virtual încearcă să reproducă relațiile reale dintr-o sală de clasă tradițională. Instituția care generează o clasă virtuală are însă o existență reală. Este mai corect să vorbim despre clasă sau grup virtual de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
decidenți). Virtualizarea educației este indusă, din acest punct de vedere, de către dascăli, prin angajarea unei noi filosofii pedagogice, a unei ideologii didactice ce este resimțită mai întâi pe cont propriu și care se va centra, la un moment dat pe educat, pe activarea multireferențială a acestuia. Formatorii își vor reanaliza misiunea în concordanță cu noile responsabilități (vezi Potolea, 2003): pregătirea educaților pentru înțelegerea unei lumi noi, cu un ritm de schimbare fără precedent; incitarea educaților pentru a deveni agenți responsabili ai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
tip de suport (digital), un nou tip de afectare a capacităților de sesizare a stimulilor, bazată pe o relaționare inedită, ce afectează vechile condiționări de ordin spațial și temporal. E-learning-ul poate fi înțeles ca o abordare inovativă, interactivă, centrată pe educat, care face din mediul informațional un aliat de primă mână. Tehnologicul face ca instruirea clasică să intre în recul, note ale acesteia fiind preluate de suportul tehnic și de programele informatice inteligent constituite. Aspectele definitorii ale noii modalități de formare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de învățare putem să evidențiem o serie de avantaje evidente. În primul rând, prin e-learning se poate vehicula o cantitate imensă de cunoștințe, ele însele presupunând un înalt grad de mobilitate și de aducere la zi. Rămâne ca sarcină pentru educat de a decela masa informațională, de a face o selecție și o semnificare corespunzătoare, uneori tutelat sau coordonat de formatorul aflat la distanță. În al doilea rând, e-learning-ul presupune punerea educatului în situația de a lucra intens, de unul singur
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
răspunzând la întrebări de tipul de ce informăm și formăm, care sunt noțiunile sau elementele obligatorii de conținut, ce se cere a fi aprofundat sau repetat. În conținutul propriu-zis, se vor regăsi sugestii tutoriale inteligente, pentru a-l ghida permanent pe educat, sau dispozitive de autoevaluare formative, pentru a-l repoziționa pe elev în raport cu elementele cunoașterii. Acestea se vor amplifica sau restrânge, vor fi de natură teoretică sau aplicativă, vor fi gradate permanent în funcție de posibilitățile și dorințele educatului. După unii autori (Mingasson
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dimensiunea intuitivă a navigării, posibilitatea de a apela la funcția de ajutor suplimentar, performanțele tehnice ale sistemului; educații: accesul la informații specifice (explicitarea obiectivelor, a sumarului, a bibliografiei etc.), posibilitatea autoînscrierii, accesul la programele de formare, gradul de interactivitate dintre educat și cursuri, posibilități de lucru în grupuri, funcționalitatea și descrierea dispozitivelor de comunicare sincronă și asincronă dintre tutori/experți și educați, mediile utilizate; tutorii: funcționalitatea urmăririi educaților și a informațiilor adiacente, consultarea și semnificarea rezultatelor testelor, elaborarea unui „tablou de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
acelor cunoștințe, stări și valorizări pe care ți le îngăduie mediul tehnologic. 6.5. Perspective și interogații posibile Miza învățământului la distanță o constituie trecerea de la o educație centrată pe conținut la o strategie de construire a cunoașterii chiar de către educat. Pentru aceasta, conținuturile și formele de livrare a informațiilor trebuie să răspundă principiului individualizării și diferențierii. Individualizarea educației la distanță se prezintă sub dublu aspect: 1. un aspect instituțional, căci aceasta este prescrisă și impusă prin cadrul organizatoric și de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
este înțeles ca „a duce”, „a conduce”, pe alții). În accepțiunea știută, educația presupune o acțiune ce predetermină pe cineva să meargă pe o cale știută, să zicem una „regală”, cunoscută, recunoscută și validată ca fiind demnă de urmat. A educa, în condițiile modernității electronice, nu mai înseamnă numai asta: procesul presupune să-i determinăm pe formați să parcurgă, să-și caute și să probeze singuri „calea” lor, să se relaționeze activ și creativ la informațiile ce-i asaltează, să vină
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
2. Să mai invocăm, apoi, că și țintele sau scopurile educației pot fi rediscutate în condițiile actuale. Mai întâi, că ele rămân anacronice în raport cu realitățile în care educații vor activa. În mod paradoxal, în loc ca acestea să-i „tragă” pe educați înainte (adică educându-i pentru lumea de mâine), țintele sunt fixate pentru timpul prezent, ținându-i pe educați într-o „băltire” temporală sau, și mai rău, trăgându-i înapoi. Adevăratele scopuri ale educației nu sunt ale prezentului, ci ale viitorului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
invocăm, apoi, că și țintele sau scopurile educației pot fi rediscutate în condițiile actuale. Mai întâi, că ele rămân anacronice în raport cu realitățile în care educații vor activa. În mod paradoxal, în loc ca acestea să-i „tragă” pe educați înainte (adică educându-i pentru lumea de mâine), țintele sunt fixate pentru timpul prezent, ținându-i pe educați într-o „băltire” temporală sau, și mai rău, trăgându-i înapoi. Adevăratele scopuri ale educației nu sunt ale prezentului, ci ale viitorului. Să ne-nțelegem
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
întâi, că ele rămân anacronice în raport cu realitățile în care educații vor activa. În mod paradoxal, în loc ca acestea să-i „tragă” pe educați înainte (adică educându-i pentru lumea de mâine), țintele sunt fixate pentru timpul prezent, ținându-i pe educați într-o „băltire” temporală sau, și mai rău, trăgându-i înapoi. Adevăratele scopuri ale educației nu sunt ale prezentului, ci ale viitorului. Să ne-nțelegem: ale viitorului educaților, și nu al educatorilor, care esteă mai încoace. Apoi, aceste ținte sunt
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]