2,800 matches
-
defavorabilă apare și datorită unor contradicții în familie (spiritul dominator al tatălui/mamei respinge orice inițiativă a copilului, le taie orice elan). Mai mult, copilul nu are voie să desfășoare nicio activitate, decât în virtutea unui ordin. Un copil astfel educat va întâlni în viață destule autorități față de care va adopta poziția unui umil supus, el nefiind în stare să acționeze independent. „Toate acestea duc la frustrare, care contribuie la un randament scăzut și la apariția complexului de inferioritate (lipsa
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
urmă, provocarea este dublă. O dată din partea celorlalți la adresa ta. Filmând comunități exotice, riști enorm, susține Colleyn. Habitudinile și reperele mentale îți sunt bulversate. Ai două variante: "fie deprimarea, fie reflecția"16. Un om slab "alege" deprimarea, un altul puternic și educat alege reflecția. Ambele îi schimbă radical viața. A doua față a provocării vine din partea ta la adresa celorlalți. Impactul filmului etnografic realizat de antropologul occidental este însă unul mai mic, în condițiile în care cei din comunitățile exotice, arhaice, îndepărtate, s-
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
educație și învățământ. - Elaborarea și desfășurarea de proiecte de parteneriat gradiniță-școală ce au ca scop familiarizarea copiilor cu mediul școlar. - Școala părinților - Organizarea de cursuri pentru părinți atât la nivel preșcolar cât și școlar în cadrul Proiectului Național inițiat de MECTS "Educați Așa", ce are ca scop conștientizarea și cunoașterea comportamentelor și aplicarea acestora în situații specifice. - Una din premisele prevenirii dificultăților de adaptare școlară constă în cunoașterea cauzelor acestora și intervenirea încă înainte de manifestarea evidentă a tulburărilor adaptative. Este necesară aplicarea
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
din București și Buzău li s-au cumpărat cărți, fetele orfane din Azilul „Elena Doamna” din București au fost Înzestrate cu 2/10 din suma donată, studenții Facultății de Teologie au primit burse până În anul 1940. Îndemnul formării unui cler educat era adresat și de către Melchisedec Ștefănescu, ori de câte ori avea ocazia pentru formarea unor teologi de elită autohtoni, care să respingă argumentat și ferm ideile străine Bisericii Ortodoxe Române, influențele secularismului occidental, ateismul, cât și prozelitismul religios de orice natură. De asemenea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
caracteriza în două tendințe: • Centrarea pe ,,copil”, pe nevoile celui care este beneficiarul și în același timp partenerul nostru în propria formare. Folosirea unor metode și stiluri moderne care să acopere cât mai bine întreaga sferă de interes a persoanei educate, persoană care va reprezenta resursa și creatorul de resurse pentru anii viitori. În concluzie, învățarea prin cooperare dezvoltă capacitatea copiilor de a lucra împreună, la toate tipurile de activităti, acoperind neajunsurile învățării individualizate, acordând în același timp, o importanță considerabilă
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
la care, în cazul în care, în situația în care) (vezi Gheorghe, în acest volum, p. ). Aceste fenomene apar mai frecvent în vorbirea unor persoane cu nivel scăzut de instrucție, dar tind să se extindă și în vorbirea unor persoane educate. 2. ATRAGEREA PRONUMELOR SPRE FUNCȚIA DE MĂRCI LINGVISTICE ALE UNOR PROCESE DISCURSIVE Câteva particularități structurale ale limbii române sunt valorificate pragmatic prin atragerea pronumelor în mecanisme de contextualizare a semnificației care le îndepărtează de rolul lor tipic, de deictice/anaforice
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
zecea de la fătare, când deschid ochii. În timpul creșterii trebuie să li se asigure igiena corporală zilnică, evitându-se spălarea și uscarea În condiții neprielnice care le-ar putea afecta sănătatea, determinând mai ales apariția unor boli respiratorii. Trebuie urmăriți și educați corect pentru a nu se deprinde cu unele obiceiuri urâte. Până la 1 an se cere să fie ținuți și crescuți În deplină libertate, Într-un loc cu aer curat și multă lumină, unde sunt predispuși permanent la joacă. 3. Îngrijirea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a format. Așa cum lemnul se Îndoaie când este verde, tot așa și câinele se poate modela doar când este tânăr, până la o anumită vârstă, când Încă nu s-au Înrădăcinat În ființa sa anumite vicii sau deprinderi proaste. Cățelul trebuie educat Încă de mic, făcându-l să se atașeze de cel În gospodăria căruia s-a născut sau trăiește. Stăpânul trebuie să vorbească tot timpul cu el, pe un ton prietenos, vesel, fără a-l răsfăța Însă. Se va educa În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cursanți - 13 români și o italiancă - am conștientizat că interculturalitatea presupune toleranță și prietenie, acceptare, dar și asimilare a valorilor celorlalți, comunicare și cunoaștere; tradiții și preferințe culinare, cultură și civilizație, imagologie și individualitate, arte și subcultură, prezent și trecut, educat, educator și autodidact. Din acest motiv, apreciez la cursul pe care l-am urmat - „Cum să Îmbunătățim pregătirea În viață, Încă de la vârste fragede, pe tema interculturalității, cum să Îi formăm pe profesori În acest sens, ce practici pedagogice să
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Nicu CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93098]
-
Teach „Instruirea În societatea cunoașterii” prezintă Într-o abordare inovativă, modernă și detaliată asupra procesului de instruire bazat pe proiecte având ca obiective de bază promovarea instruirii centrate pe elev și integrarea instrumentelor digitale În procesul educațional. <reflist> 1. http://educate.intel.com/ro/projectdesign 2. http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects/ 3. Intel® Teach „Instruirea În societatea cunoașterii” - suport de curs 4. http://www.brainyquote.com
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cerasela Ionela GRIGORAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93104]
-
o abordare inovativă, modernă și detaliată asupra procesului de instruire bazat pe proiecte având ca obiective de bază promovarea instruirii centrate pe elev și integrarea instrumentelor digitale În procesul educațional. <reflist> 1. http://educate.intel.com/ro/projectdesign 2. http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects/ 3. Intel® Teach „Instruirea În societatea cunoașterii” - suport de curs 4. http://www.brainyquote.com
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cerasela Ionela GRIGORAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93104]
-
toți fanarioții. În 1744, C. Mavrocordat, devenit domn în țara Românească, trimite doisprezece fii de boieri la Veneția, pentru învățătură. Este primul lot de bursieri români în străinătate, chemați acasă după trei ani, în urma unor intrigi politice. La universitățile apusene este educată întreaga intelectualitate greacă, începând mai ales din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Devenise o adevărată tradiție care, atunci când împrejurările o permit, constituie un bun exemplu și pentru boierimea română. Cu prilejul deschiderii cursurilor Academiei grecești din București
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
că problema devenise de cea mai mare actualitate și acuitate. Imitația mecanică, exterioară, neasimilată, în proporții de masă, cu urmări profund negative: neasimilare, artificialitate, adaptare grotescă, alterarea fondului național începe de pe acum să producă reacții inevitabile din partea spiritului critic, trezit, educat și orientat de aceeași ideologie iluministă. Această analiză a descoperirii Europei de către Luminile românești ar fi incompletă fără menționarea și a unui complex spiritual nu mai puțin caracteristic. Format în aceeași perioadă, el este consecința sa directă: un foarte insistent
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
propunerea, organizarea și realizarea unor activități extracurriculare și extrașcolare. Propunerea și realizarea unor astfel de proiecte trebuie să țină cont de diversitatea culturală a comunității, de o logică economică Îposibilități financiare, materiale), de o logică pedagogică Îproiect centrat pe nevoile educaților). Orice proiect educațional trebuie să fie evaluat în funcție de obiectivele propuse. Evaluarea oferă datele necesare implementării unui nou proiect de formare-dezvoltare. Prin colaborarea și articularea acestor doi factori educaționali și implicit prin interacțiunea celorlalți factori ai educației se va reuși finisarea
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina - Mihaela Tataru, Mirela- Mihaela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93075]
-
cunoștințele și deprinderile și ar învăța să lucreze în mod conștiincios. Făcând această observație, se atrage atenția asupra faptului că particularitățile psiho-fizice ale școlarului la 6 ani impun să se țină seama de puterea de rezistență a copiilor. Familia trebuie educată să respecte timpul liber al copilului. Introducerea unor activități școlare suplimentare la vârsta de 6-7 ani poate avea un efect contrar celui scontat. Înlocuirea jocului cu o activitate pentru care copiii nu simt niciun fel de interes imediat și care
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
evident în realizarea calității în educație. întrucât sistemele educative se caracterizează prin dinamism iar formarea devine o pârghie importantă pentru a asigura reorientările necesare ale educației. Formarea inițială și continuă profesionalizează formatorul educațional încât domeniul să răspundă nevoilor personale ale educaților și obiectivelor educației. Educatorul profesionalizat are puterea de a ameliora calitatea, de a promova schimbarea, de a asigura eficacitatea educației, de a anticipa schimbarea. Formarea continuă este o necesitate permanentă a cadrelor didactice, indiferent de domeniul profesional și de nivelul
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
tricotate ce conțin în modelul lor binecuvântări și numele lui Allah (în acea perioadă Spania era sub dominație arabă). Într-o perioadă în care marea majoritate a europenilor erau analfabeți, aceste fragmente sunt dovada faptuli că tricoterul era o persoană educată care cunoștea scrierea . Necesitatea producerii ciorapilor a determinat în mare măsură transformarea acestei îndeletniciri într un meștesug. Meșteșugarii tricotau în primul rând ciorapi, fiind renumiți în special cei produși în Spania, iar în Italia, în secolul XIII, se tricotau și
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
seducție. David Caute a arătat ce anume datora aura comunismului din Franța de după războiul revanșei raționalismului francez asupra conceptelor de mit, instinct, rasă și sânge: „Aceasta însemna o întoarcere la viziunea proprie secolului al XVIII-lea despre o societate rațională, educată și științifică, bazată pe maximalizarea resurselor și pe perfecționarea sistematică a naturii umane”. Acest lucru apare cu claritate la istoricii de după război: Renzo de Fellice, istoric al fascismului în Italia, britanicii din Communist Party Historians Group - Christopher Hill, Maurice Dobb
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Stalin încearcă să-i modifice organizarea, pentru a-l transforma într-un instrument devotat perenității sistemului și propriei sale ascensiuni. în 1924, el lansează „promovarea Lenin” care recrutează 200000 de noi membri, tineri, majoritar urbani, de origine modestă și puțin educați, pentru care partidul devine un instrument de promovare socială. încă din 1927, 85% din comuniști au sub 40 ani, iar în 1929, aproape 60% sunt de origine muncitorească; dar dacă tinerii staliniști domină la bază, secretarii regiunilor și marilor orașe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și pacea Există popoare primitive, cărora le lipsește cu desăvârșire educația instituționalizată, dar care sunt în general pacifiste și atât de receptive la influența culturilor străine, încât se sinucid din punctul de vedere al culturii lor. Există alte popoare, foarte educate și înrădăcinate în cultura clasică, cum ar fi germanii, și care de-a lungul istoriei lor au fost naționaliste și războinice. Atenienii sub Pericle și italienii în timpul Renașterii au creat culturi fără egal în istoria civilizației occidentale și au fost
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un talent rar („nimic mai departe de adevăr”, afirmă autorii, fiecare om dispunând de un potențial de conducător); 2. liderii se nasc, nu se fac (fals, spun cei doi autori, capacitățile și competențele majore ale unui lider putând fi învățate, educate, „cel puțin dacă dorința fundamentală de a învăța există și nu suferim de deficiențe de învățare”); 3. liderii sunt charismatici (unii sunt, cea mai mare parte nu, chiar carisma putând fi învățată); 4. capacitatea de a conduce există numai la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este conceput de acesta nu numai ca o criză relațională, ci și ca o criză a individului în raport cu munca sa (vezi Truchot, 2004, p. 21). Tocmai de aceea dimensiunea relațională a burnout-ului care desemna atitudinile dezvoltate față de alții (clienți, pacienți, educați etc.), excluzând, în schimb, atitudinile față de munca/ activitatea profesională în sine, a fost înlocuită cu o dimensiune mai generală denumită cinism care înglobează în sine depersonalizarea. De asemenea, dimensiunea reducerii/pierderii realizării profesionale a fost redenumită eficacitate profesională. Cât privește
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
persoana auzitoare și trebuie să i se câștige încrederea; - își va stabili nivelul aproximativ de comunicare manuală care să fie folosit în situațiile de interpretare pe platformă. În cadrul audienței nu vor fi ignorate persoanele surde cu limbajul redus; surzii mai educați nu vor fi penalizați prin supra-simplificarea sau omisiunea unor mesaje de câtre interpret. Cea mai sigură tehnică este să se urmărească înțelegerea de către segmentul mediu și să se acorde atenție reacției auditorului; - își va elabora un inventar de sinonime și
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
că enervarea este mai mică în Occident decât aici, dar și mai greu de suportat, viermele înstrăinării și al distanței sapă neîncetat și temeinic. Aici, cu alcool (citește bere ieftină), o soție iubitoare și o mare doză de nesimțire / voință educată se poate supraviețui mai ușor. Nu există soluție universală; doar enervarea rămâne. M-am născut prea târziu... Mirel 15 martie 2006 Cum am mai scris, enervantă este rutina vieții de adult, cu tot ceea ce presupune această sintagmă. Bine că măcar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ci poziția față de piața muncii. Educația este un factor des invocat în explicarea diferențelor de practică religioasă. Studiile empirice au demonstrat în general că pe măsură ce educația crește, practica religioasă scade. Acesta poate fi interpretat în temenii valorii timpului individual. Indivizii educați sunt de obicei mai bine plătiți și atunci timpul are o valoare monetară mai mare pentru aceștia, fapt asociat cu o frecventare scăzută a bisericii. Pe de altă parte, credințele religioase sunt erodate de expunerea la mediul academic (Johnson, 1997
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]