2,111 matches
-
nom. intersectarea, intersectatul A SE ÎMPOTMOLI Camionul se împotmolește în mocirlă tranz.: Ion împotmolește camionul în mocirlă ca să nu mai fie nevoit să plece part. împotmolit, -ă nom. împotmolirea, împotmolitul A SE ÎNĂLȚA Blocul se înalță falnic în spatele bisericii tranz.: Egiptenii au înălțat piramide part. înălțat, -ă nom. înălțarea, înălțatul A SE ÎNCHIDE Ușa se închide de la vânt tranz.: Vântul închide ușa part. închis, ă nom. închiderea, închisul A SE ÎNCLEȘTA Lui Ion i se încleștează maxilarul tranz.: Ion își încleștează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
extrem de rudimentară. Unii istorici au interpretat această practică drept o formă primitivă, neevoluată, extrem de incompletă a istoriei. În comparație cu istoria modernă, o asemenea judecată este perfect valabilă. Dacă însă o raportăm la cultura Egiptului acelei epoci, ea devine complet falsă. Pentru egiptenii acelei epoci, o asemenea istorie reprezenta o conștiință completă a trecutului. Ea spunea absolut tot ceea ce era demn de să fie consemnat și reținut din trecut. Cultura egipteană era dominată de credința că viața nu reprezintădecât o pregătire pentru moarte
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în limitele ei- fapte, evenimente - nu este deloc important. Numele însă are puterea magică de a desemna și de a ține locul sufletului. El spune tot ceea ce este demn să fie reținut. Consemnarea sa este deci suficientă. Din această cauză, egipteanul mileniului IV-III nu se raporta la practica istorică a timpului său ca la o activitate încă rudimentară, neevoluată, ci ca la singura practică posibilă. Ea era tot ceea ce era necesar. Nu ne interesează în acest context corectitudinea analizei în sine
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la trecut, prezent și viitor. Particularitatea istoriografiei egiptene antice ar fi explicată de sociolog în termeni relativ diferiți de cei ai culturologiei. În primul rând, s-ar porni probabil de la o anumită particularitate a stratificării sociale și a sistemului politic egiptean extrem de centralizat. Aceasta poate explica de ce faraonul reprezenta figura centrală. În aceeași manieră se pot determina cauzele sociale ale dezinteresului pentru viața socială și orientarea predominantă spre lumea „de dincolo”. Din acest punct de vedere, cultura poate fi interpretată ca
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lua. Cum se pot explica aceste practici? Cum se împacă raționalitatea grecului antic cu delegarea responsabilității unor decizii foarte importante întâmplării? Comprehensiunea ne poate furniza explicații de genul următor: grecii considerau că prin tragere la sorți se manifestă voința zeilor; egiptenii, în schimb, credeau că faraonul este un reprezentant pământean al divinității și, ca atare, prin el se exprimă divinitatea. Putem deci înțelege de ce, în alegeri importante pentru comunitate, decizia era delegată zeilor, prin mecanismele considerate ca reprezentative pentru manifestarea acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Hierios, Preliminarii, în PSB, vol. 30, p. 416) „Fiecare, după firea sa, este trup: îngerul, sufletul și demonul. Acestea, deși fine prin firea și alcătuirea lor, sunt, totuși, trupuri, (trupuri) fine, după cum trupul (nostru cel văzut) este dens.” (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia a IV-a, 9, în PSB, vol. 34, p. 102) „... Duhurile raționale din cer ... sunt rânduite de Dumnezeu spre ajutorul nostru.” (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Patra, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. IV, XVIII, în PSB, vol. 15, p. 112) „Au fost mulți regi și tirani pe pământ înainte de El; se istorisește despre mulți înțelepți și vrăjitori la caldei și la egipteni și hinduși. Care dintre ei, nu zic după moarte, dar încă trăind a putut să-și impună atât de mult puterea, încât să umple tot pământul de învățătura lui și să întoarcă de la superstiția idolească o mulțime așa de mare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de departe, încât să ajungă și la sciți și la etiopieni, sau la perși, sau la armeni, sau la goți, sau la cei de care se spune că locuiesc dincolo de ocean, sau la cei ce sunt peste Hircania, sau la egipteni și caldei, care cred în vrăji și sunt peste măsură de superstițioși și de sălbatici în obiceiurile lor, ca să le propovăduiască despre virtute și feciorie și despre o credință protivnică idolilor, cum a făcut Domnul tuturor, Puterea lui Dumnezeu, Domnul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
puterilor celor viclene - ca să-l învieze încă din acest veac și să-l aducă la viață, să-l curățească de toată întunecimea, să-l lumineze cu lumina Sa și să-l îmbrace cu veșmintele cele cerești ale divinității”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXXIV, 2, în PSB, vol. 34, p. 242) „... Cel ce pentru noi S-a făcut ca noi ...” (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Ieșire, Cartea a II-a, 1, în PSB, vol. 39, p.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lumile cele de sus, nici cele de pe pământ, nu pot să cuprindă cu mintea subțirimea lui Dumnezeu, cum s-a micșorat printre cei mici și slabi. Că precum de neînțeleasă este măreția Sa, tot așa și subțiimea Sa”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXXII, 7, în PSB, vol. 34, p. 238) „Căci era Dumnezeu după fire și S-a făcut trup. În acestea constă întreaga taină a lui Hristos”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, Cartea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
le va fi atunci îmbrăcăminte, mâncare, băutură, bucurie, veselie, pace, veșmânt și viață veșnică. Că Duhul Cel dumnezeiesc, pe care de acum s-au învrednicit a-L primi întru ei, va fi atunci frumusețea și strălucirea (lor) cerească”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilie V, 9, în PSB, vol. 34, p. 119) „Într-adevăr, Dumnezeu este drept și drepte sunt judecățile Sale (Ps., 118, 137) și la El nu este părtinire (Rom. 2, 11). El va judeca pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Lui, mult se va bate; pe când cel care n-a cunoscut-o dar a făcut lucruri vrednice de bătaie, va fi bătut puțin și oricui i s-a dat mult, mult i se va cere (Lc. 12, 47-48)”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilie XXIX, 6, în PSB, vol. 34, p. 228) „După cum chipul cel divin al Duhului imprimat încă de acum înlăuntrul sfinților, va da și trupului acestora chip dumnezeiesc și ceresc, tot așa și vălul duhului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acum înlăuntrul sfinților, va da și trupului acestora chip dumnezeiesc și ceresc, tot așa și vălul duhului celui lumesc, care acoperă sufletul celor păcătoși, urâțit de patimi, va arăta și trupul lor întunecat și plin de toată rușinea”. (Sf. Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre libertatea minții, 25, în PSB, vol. 34, p. 347) „Ziua judecății este asemenea zilei încununării unei armate, în care nu poate fi vorba nici de întârzierea celor veniți mai pe urmă, nici de graba celor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
40, în PSB, vol. 30, p. 345-346) „Este cu neputință să intre cineva în cetatea sfinților, să se odihnească și să domnească în veci, la nesfârșit, cu împăratul, evitând suferințele, calea cea strâmtă, aspră și cu multe încercări”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XII, 5, în PSB, vol. 34, p. 144) „ ... cei drepți vor petrece în împărăție, în lumină și slavă, nimic altceva văzând decât pe Hristos stând totdeauna în slavă de-a dreapta Tatălui”. (Sf. Macarie Egipteanul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XII, 5, în PSB, vol. 34, p. 144) „ ... cei drepți vor petrece în împărăție, în lumină și slavă, nimic altceva văzând decât pe Hristos stând totdeauna în slavă de-a dreapta Tatălui”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XVII, 4, în PSB, vol. 34, p. 179) „Noi ne vom odihni în Dumnezeu, în împărăția Sa, iar Dumnezeu Se va odihni în noi în veci”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de-a dreapta Tatălui”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XVII, 4, în PSB, vol. 34, p. 179) „Noi ne vom odihni în Dumnezeu, în împărăția Sa, iar Dumnezeu Se va odihni în noi în veci”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XIX, 9, în PSB, vol. 34, p. 191) „Să presupunem, de asemenea, că există o grădină cu pomi fructiferi și binemirositori, cu multe locuri încântătoare, pline de frumusețe, de balsam și de odihnă și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și se odihnește; la fel este cu sufletele în Împărăția (cerurilor). Toate se bucură și se veselesc, (toate) sunt împărați, domni și Dumnezeu. Pentru că s-a scris: Împărat al împăraților și 84 Domn al Domnilor (Apoc. 17, 14)”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXVII, 3, în PSB, vol. 34, p. 215) „Când un suflet credincios și iubitor de adevăr privește la bunurile veșnice, rezervate celor drepți și la binefacerile cele negrăite din viitor ale harului, se socotește
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
este cel cu inima zdrobită (Ps., 50, 19). Cei ce au o astfel de hotărâre, un astfel de zel, cei ce doresc virtutea și stăruiesc în acest dar până la sfârșit, vor putea să obțină cu adevărat Împărăția veșnică”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXIX, 7, în PSB, vol. 34, p. 228 - 229) „La învierea trupurilor − ale căror suflete mai înainte au fost înviate și mai înainte au fost preaslăvite − atunci și trupurile vor fi luminate și slăvite
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de mare) că nimeni nu poate s-o exprime și s-o descrie. Se cuvine, deci, să fie îmbrățișată cu zel și smerenie lupta creștinilor, pentru a dobândi acea bogăție. Pentru că moștenirea și partea creștinilor este Însuși Dumnezeu”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXXIV, 2-3, în PSB, vol. 34, p. 242-243) „Trebuie să credem că morții, la înviere, vor fi slăviți cu slavă diferită, conformă cu faptele pe care le-au săvârșit și cu părtășia lor, încă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
p. 242-243) „Trebuie să credem că morții, la înviere, vor fi slăviți cu slavă diferită, conformă cu faptele pe care le-au săvârșit și cu părtășia lor, încă de pe acum, la Duhul cel dumnezeiesc, care locuiește în ei”. (Sf. Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre răbdare și discernământ, 10, în PSB, vol. 34, p. 307) „Dar în orice măsuri s-ar afla, viața sfinților se va afla întru strălucire și se va veseli și se va îngrășa de bunătățile de la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să-l privească, cât de slăvite vor fi trupurile drepților la înviere? Slava de la înviere este slava pe care sufletele sfinților și ale credincioșilor s-au învrednicit s-o aibă încă de acum în omul lor cel lăuntric”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia V, 10, în PSB, vol. 34, p. 120) „La înviere puterea divină din suflet se va manifesta în afara lui și va preaslăvi și trupul atât pe dinăuntru cât și pe dinafară”. (Sf. Macarie Egipteanul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia V, 10, în PSB, vol. 34, p. 120) „La înviere puterea divină din suflet se va manifesta în afara lui și va preaslăvi și trupul atât pe dinăuntru cât și pe dinafară”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XI, 3, în PSB, vol. 34, p. 136) „Întrebare: Oare la înviere toate mădularele înviază? Dumnezeu așa a promis (că toate vor învia) și la El toate sunt cu putință; însă pentru slăbiciunea și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mai există Petru, nici Pavel, că pretutindeni și în toate este Dumnezeu, atunci (ar trebui să admitem) că nici cei ce merg în iad nu simt pedeapsa, nici cei ce merg în împărăția (lui Dumnezeu nu simt) binefacerea”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XV, 10, în PSB, vol. 34, p. 155-156) „Privește la cel cu mâinile străpunse de piroane, la Cel a Cărui coastă a fost împunsă cu sulița, puneți degetele în urmele cuielor, pune mâna ta
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Prof. D. Stăniloae, indice: Preot Ioan Buga, 1982. Vol. XXX - Sfântul Grigorie de Nyssa, Scrieri (Partea a Doua). Scrieri exegetice, dogmatico polemice și morale, traducere și note de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, anul apariției 1998. Vol. XXXIV - Sfântul Macarie Egipteanul, Omilii duhovnicești, traducere Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, introducere, indici și note de Prof. Dr. N. Chițescu, anul apariției 1992. Vol. XXXVIII - Sfântul Chiril al Alexandriei, Scrieri (Partea Întâia). Închinarea și slujirea în Duh și Adevăr, traducere, introducere și note
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și sfârșitul regatelor lui Israel și Iuda Sistemul socio-politic din perioada Bronzului Târziu, definit de un înalt grad de urbanism, înfloritoare orașe-stat răspândite de-a lungul zonei de coastă a Mediteranei orientale și comerțul prosper cu cele mai mari imperii, egiptean și hitit, a suferit o bruscă redimensionare în prima jumătate a secolului al XII-lea î.C. ce a dus la colapsul sistemului socio-politic din regiunea siro-palestiniană. În timp ce zonele de coastă feniciană și, în parte, filisteană atestă o sensibilă continuitate
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]