2,955 matches
-
anti-genocid și a principiilor umanitare. Asemenea preocupări normative sunt arareori singura motivație din spatele acțiunilor de politică externă. Dar ele sunt deseori un element important al calculului. Și, invers, sunt puține acțiunile semnificative de politică externă care reflectă exclusiv o motivație egoistă. Politica externă este propulsată de intersectarea mai multor motivații, unele dintre ele fiind de natură etică, într-un număr mare de țări. Urmărirea obiectivelor morale precum extinderea democrației sau prevenirea maladiilor infantile pot fi cu siguranță costisitoare. Dar niciun țel
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pus sub semnul îndoielii numeroase asumpții liberale privind ființele umane, piața și rolul statului. Acest lucru este deseori uitat sau nu este bine înțeles de liberalii economici contemporani. Critici precum Polanyi au pus în evidență măsura în care câștigul material egoist este ceva necesar pentru supraviețuirea într-o societate de piață nereglementată, mai degrabă decât o reflectare a condiției umane în starea sa naturală. Astfel, nu este înțelept din partea liberalilor să generalizeze de la cazul specific al capitalismului de piață, până la a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
totuși, că supraviețuirea ordinii internaționale nu poate fi niciodată garantată, deoarece poate fi subminată de puteri revoluționare sau agresive. Nu există nicio garanție că vreo societate internațională va supraviețui pe termen nedefinit sau va reuși să țină sub control interesele egoiste ale statelor, însă atâta timp cât societatea internațională există, este important să ne întrebăm cum poate fi ea îmbunătățită. Remarcând că cerințele de moralitate și justiție au format întotdeauna o parte importantă a istoriei relațiilor internaționale, Wight (1977:192) argumentează că "dintotdeauna
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Engleze și argumentele instituționaliste neoliberale despre cum este posibilă cooperarea chiar și în contextul anarhiei. Membrii Școlii Engleze nu i-au urmat pe instituționaliștii neoliberali în utilizarea teoriei jocurilor pentru a explica modul în care se poate dezvolta cooperarea între egoiști raționali (Keohane 1989a). Într-adevăr, noțiunea că teoria internațională poate începe cu egoiștii raționali este o blasfemie pentru membrii Școlii Engleze, care cred că interesele statelor sunt întotdeauna definite în relație cu și formate de principiile morale și legale ale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
contextul anarhiei. Membrii Școlii Engleze nu i-au urmat pe instituționaliștii neoliberali în utilizarea teoriei jocurilor pentru a explica modul în care se poate dezvolta cooperarea între egoiști raționali (Keohane 1989a). Într-adevăr, noțiunea că teoria internațională poate începe cu egoiștii raționali este o blasfemie pentru membrii Școlii Engleze, care cred că interesele statelor sunt întotdeauna definite în relație cu și formate de principiile morale și legale ale societății internaționale. Se poate face o paralelă cu constructivismul (vezi capitolul 8 din
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
următoarea secțiune descriem relatarea sociologică a teoriei critice internaționale despre modul cum statul modern a ajuns să structureze comunitatea politică. Dimensiunea sociologică: state, forțe sociale și ordini mondiale în schimbare Respingând afirmațiile realiste conform cărora starea de anarhie și acțiunile egoiste ale statelor sunt fie naturale, fie imuabile, teoria critică internațională a fost întotdeauna o formă de constructivism cu "c" mic. De aceea, una dintre sarcinile ei esențiale este de a analiza producția istorică și socială a agenților și a structurilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
limite urmăririi intereselor suverane." Cel mai important este că problematica anarhiei derivă din absența autorității globale centrale nu doar un concept gol de anarhie, ci și o descriere a relațiilor internaționale în termeni de politică de putere, caracterizată de interese egoiste, raison d'état, recurgerea la forță ca rutină, și așa mai departe. Partea cea mai importantă a analizei lui Ashley este problematizarea acestei deduceri a politicii de putere din lipsa unei autorități centrale. Numeroasele analize ale lui Ashley privind problematica
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a propus o teorie neoliberală a cooperării internaționale, o teorie ce prelua trei elemente ale neorealismului: importanța anarhiei interna-ționale în formarea comportamentului statului, statul ca actorul cel mai important în politica mondială și asumpția că statele sunt în mod esențial egoiste. De asemenea, el a preluat și modelul lakatosian al construcției teoriei care fusese folosit de neorealism (Keohane 1984, 1989a). În ciuda acestei baze comune cu neorealismul, neoliberalismul trage concluzii foarte diferite despre potențialul pentru cooperare internațională susținută. Așa cum am notat anterior
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
proprii. În ciuda acestor diferențe, neorealismul și neoliberalismul sunt, ambele, teorii raționaliste; ambele sunt construite pe asumpțiile alegerii raționale din teoria microeconomică. Se profilează trei astfel de asumpții. Întâi, actorii politici fie ei indivizi sau state sunt considerați a fi atomiști, egoiști și raționali. Actorii sunt tratați ca fiind presociali, în sensul că identitățile și interesele lor sunt autogene. În limbajul liberalismului clasic, indivizii sunt sursa propriilor lor concepții despre bine. Actorii sunt de asemenea egoiști, preocupați în primul rând de urmărirea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
state sunt considerați a fi atomiști, egoiști și raționali. Actorii sunt tratați ca fiind presociali, în sensul că identitățile și interesele lor sunt autogene. În limbajul liberalismului clasic, indivizii sunt sursa propriilor lor concepții despre bine. Actorii sunt de asemenea egoiști, preocupați în primul rând de urmărirea propriilor interese. Și sunt raționali, capabili de a stabili calea cea mai eficientă și eficace pentru a-și realiza interesele în cadrul constrângerilor mediului în care se află. În al doilea rând, și continuând ideea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
atât de strategice, încât neorealiștii neagă de-a dreptul existența unei societăți a statelor, vorbind de un "sistem internațional", și nu de o societate internațională. Cum este neoliberalismul, prin comparație? Asumpția egoismului este exprimată prin ideea neoliberală a statelor ca egoiști raționali: actori care sunt preocupați în primul rând de propriile interese înguste, și care urmăresc acele interese în maniera cea mai eficace posibil. Ca și neorealiștii, neoliberalii tratează interesele statului ca fiind exogene interacțiunii interstatale, și nu văd nicio nevoie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teoriei critice În vreme ce neorealiștii și neoliberalii s-au angajat într-o ceartă de familie raționalistă, teoreticienii critici au pus sub semnul întrebării înseși bazele proiectului raționalist. Ontologic vorbind, ei au criticat imaginea actorilor sociali ca fiind cea a unor atomiști egoiști, ale căror interese sunt formate anterior interacțiunii sociale, și care intră în relațiile sociale doar pentru scopuri strategice. Ei argumentau că actorii sunt fundamental sociali, că identitățile și interesele lor sunt construite social, produse ale structurilor sociale intersubiective. Din punct
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a îndepărtat astfel de modul anterior de argumentare filozofică abstractă, înspre studiul discursului și al practicii umane, dincolo de limitele înguste ale teoriei relațiilor intrenaționale. Acolo unde teoreticienii critici din primul val au respins descrierea raționalistă a ființei umane ca fiind egoistă și atomistă și societatea ca fiind un domeniu strategic răspândind o imagine alternativă a oamenilor ca înrădăcinați social, constituiți prin acțiune comunicativă și deținători ai puterii prin cultură constructiviștii au folosit această ontologie alternativă pentru a explica și a interpreta
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
astfel constrângeri asupra acțiunii, deși eficiența unor astfel de constrângeri va varia în funcție de actor și de context (Reus-Smit 1999 : 35-6). Dată fiind discuția precedentă, constructivismul contrastează cu raționalismul în trei aspecte importante. Mai întâi, în timp ce raționaliștii spun că actorii sunt egoiști atomiști, constructiviștii îi tratează ca fiind profund sociali : nu în sensul că ar fi "predispuși la existența în grup", ci în sensul că identitățile lor sunt constituite prin normele, valorile și ideile instituționalizate ale mediului social în care acționează. În
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
importanța instituțiilor internaționale ca variabile intermediare în acest proces. Al doilea factor a fost conceperea prevalent raționalistă a acțiunii umane. Așa cum am văzut, atât neorealiștii, cât și neoliberalii și-au imaginat ființele umane și, prin extensie, statele ca actori atomiști, egoiști, strategici, afirmând astfel o formă standard de raționalitate instrumentală la toți actorii politici. Când au fost combinate, materialismul și raționalismul teoriilor prevalente au lăsat prea puțin loc pentru dimensiunile sociale ale vieții internaționale, bineînțeles, cu excepția situației în care socialul este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
punct masculin de vedere, care presupune că absența unei forme clare de coerciție implică consimțământul femeii, în ciuda unui context în care predomină relațiile de putere genizate (Pateman 1989; Peterson 1992: 46-7). În teoriile convenționale din Relațiile Internaționale, actorul rațional și egoist este o metaforă pentru comportamentul statului într-un sistem internațional anarhic. Feminismul susține că modelul individului rațional nu poate fi generalizat, întrucât face abstracție de spațiu, timp, de anumite prejudecăți, interese și nevoi: el reprezintă un agent masculin rezultat dintr-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
un eveniment), cum se făcea odinioară în documentarele din seria Connaissance du monde sau în actualitățile Pathé-Gaumont? Acest lucru ar întrerupe "efectul de real". În audiovizual nu există spațiu geografic semnificativ, ci doar signaletic și abstract: harta meteo (sau geografia egoistă). Aparat ideologic, deci narcisist, televiziunea atestă o apartenență. Promotor al evadărilor, mentale și fizice, cinematograful ne rupe de rădăcinile noastre (făcându-ne să fim ceva mai puțin plante sau legume). Funcție prioritar socială, securizantă și socializantă a imaginii domestice; funcție de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
influențabile, fiindcă sunt lăsate singure, fără legături și referințe simbolice. Fascinați de reușita individuală, ariviști și cinici, incapabili de sacrificii, necrezând în nimic decât în bani, și mai ales nu în Lege, expresie a voinței generale. O singură evanghelie: egoul. Egoiști buni la inimă. Sunt aceiași. "Nominalismul este calea regală a materialismului. La drept vorbind, este o cale care nu duce decât la sine" (Althusser). Inaptitudinea pentru punerea în ordine: ființe "conștiente de ambiguitatea realului", preferând spiritului de sistem eclectismul, acționând
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
înlănțuirea karmică la starea de iluminare: „Faptele [mele] nu se prind de mine, nu doresc fructul faptei; cel care mă cunoaște așa nu este înlănțuit de faptele [lui]. [...] Mulțumit cu ce-i aduce întâmplarea, trecut dincolo de dualitate, lipsit de simțăminte egoiste, același în reușită și nereușită, chiar făptuind, nu este legat. Pentru cel desprins de legături, eliberat, cu mintea fixată în Cunoaștere, care făptuiește pentru a sacrifica, fapta se șterge în întregime. Brahman este aducerea ofrandei; Brahman este ofrandă jertfită de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pentru mediul sociocultural căruia îi este destinat. Orice societate trebuie să inculce idei, sentimente, practici comune pentru a-și asigura coerența minimală, indiferent de grupurile de apartenență, pentru a-și asigura liantul social. Prin educație sunt temperate simțămintele, atitudinile, comportamentele egoiste și sunt încurajate cele altruiste. "A acționa moral nu înseamnă doar să respecți disciplina, să fii atașat grupului, ci să te supui regulilor, să te atașezi idealului colectiv, să ai conștiința clară a motivelor comportamentului zilnic"408. Sociologul Pierre Bourdieu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
valorile locuirii în oraș, între dorința de a avea la îndemână servicii, școli, spații comerciale, culturale etc., dar nu alături de ei (să fie amplasate oriunde, numai alături de mine nu!), între exigențele actuale de asociativitate pentru promovarea dezvoltării comunităților și tendința egoistă de repliere, de închidere în proprietatea privată, între dorința de întoarcere la natură și poluarea pe care o generează periurbanul în mediul înconjurător al orașelor, între dorința de a fugi de oraș și problemele create de mobilitate persoanelor, membrilor familiilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Stăniloae: Gustarea și hrănirea în continuare din pomul cunoștinței binelui și răului dezrădăcinează dragostea, pentru trufia ce o naște în cei ce gustă din el și pentru folosirea acestei cunoștințe, în general, de către cei ce gustă din ea pentru folosul egoist. (n.s. 393, p. 331) footnote>. Dimpotrivă, credința pune faptele ei pe seama harului. De aceea ea nu cunoaște trufia, precum este scris: Toate le pot întru Hristos, Care mă întărește pe mine (Filip. 4, 13). Și iarăși: Însă nu eu, ci
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
omul e numai animal rațional, adică e și rațional, dar și animal, sau animal cu o raționalitate pe care nu o pierde cu totul, dar o strâmbă în iraționalitate, și prin aceasta o poate folosi spre justificarea dușmăniei, a mândriei egoiste, căzând într-un rău în care animalul, lipsit de rațiune, nu poate cădea. Neștiind de Dumnezeu cel personal și de oameni ca persoane, nu mai știe nici de sufletul nemuritor. Are numai trecătoare satisfacții trupești, ca animalul. Dar când primește
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
raportare la realitate. Mai mult, ideologia are rolul de a transforma realitatea socială curentă, ideile pe care le conține fiind neconforme cu aceasta: "Termenul astfel utilizat sugerează pregnant că această lipsă de realism își are sursa în infatuarea sau interesul egoist al ideologului, considerat reprezentativ pentru un tip social sau pentru o colectivitate partizane, și că un asemenea ansamblu de idei îndeplinește doar funcții propagandistice, chiar dacă cei ce le vehiculează nu vizează în mod deliberat un atare scop"78. Cu alte
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Victoria a fost încîntată și, într-o scrisoare către Vicky, a spus Surely that Sodom and Gomorrah, as Papa called it, deserves to be crushed. În schimb, îi adora fără rezerve pe prusieni și pe coburghezi. A fost nu numai egoistă, egocentrică și egolatrică (așa cum s-a văzut mai sus)‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡, dar în același timp și vulnerabilă. Ca și Alfred, credea în instituția familiei pe care în Jurnalul ei, o descria ca fiind The place of Peace, the shelter not only from
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]