4,870 matches
-
este mai educat, cu atât mai profund simte umilirea. Înțeleg acum de ce iubește bunicul opera. Ca să se amorțească. În operă, retrăiește grandoarea trecută a Chinei. Oamenii se păcălesc singuri. La școală, Yunhe se dovedește a fi o elevă plină de elan. Cămașa îi este mereu udă de transpirație. Pe genunchi și coate are vânătăi vizibile de la practicarea artelor marțiale. În timpul orelor de canto, petrece ore în șir studiind o arie și nu se dă bătută până nu-i iese perfect. Profesorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Dan din sărite este îndrăzneala lui Lan Ping, prezumția ei că ea îi este egal. Felul în care își folosește noul statut și asocierea cu el ca să se dea mare față de ceilalți. Nu poate să-i sufere fericirea nemăsurată și elanul. Ea începe să se pregătească să se ardă. Nu se poate abține să nu fie atrasă de el, mai întâi de geniul său, ca mentor, ca profesor, și apoi de el ca bărbat. Mai târziu, ea zice că îi stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
O sămânță adormită încolțește. Ea se uită înt-o parte, știind că el și-a pierdut concentrarea. Atenția lui e îndreptată acum asupra ei, numai a ei. Asta se petrece în liniște deplină. O crizantemă sălbatică se deschide în taină, cu elan, și îmbrățișează razele soarelui. Fata se simte ciudat de calmă și experimentată. Ea e una cu rolul. Profită de moment și încearcă să-l facă un succes strălucitor. E mulțumită de ea însăși, o actriță care nu a dat niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Grădina din Yuanming - o ramă goală. Ei propun să-mi iau vacanțe, ca să poată forma facțiuni în timpul absenței mele. Ce prost sunt! Posturile importante sunt deja ocupate de oamenii lor. Nu pot să ajung nici măcar până în biroul primarului. Plină de elan, ea răspunde: Da, tovarășe președinte, exact din această cauză piesa Hairui concediat din funcție este un mare succes - au pus la cale totul. Criticii au orchestrat promovarea piesei. În afară de Wu Han, printre ei se numără și Liao Mu-sha și Deng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
e de neoprit, de neoprit e privirea mea care pètrunde cu infinitè îndrèznealè pânè în adâncurile Marianelor din sufletul ei, de nestèvilit sunt îmbrèțișèrile mele în care, înflècèrat și puternic o cuprind, impetuoase și de neoprit sunt, în aceastè clipè, elanurile erotice și imperative ale dorinței mele, Cal în d7 și deschidere pentru nebun, ea sesizând pericolul, L-am vopsit, referindu-se la pèr, agèțându-se de detalii concrete, Îmi place! Rostesc privind detașat tablă de șah, admirând coloana c care este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
sarè la gâtul cuiva că sè-l omoare, Viclean, dușmanul nevèzut al bețivului, judecând dupè direcția atacului acestuia, pare sè se fi ascuns undeva chiar în spatele meu, Din lipsè de alte probe valabile, singurul meu argument în favoarea acestei deducții este chiar elanul turbat cu care cetèțeanul se aruncè înspre mine, Dar, apreciind eronat distanță la care mè aflu eu, bețivul nu face decât sè cadè, împleticindu-se, pește masă din spatele cèreia, așezat pe scaun, urmèream curios întreaga scenè, Te omor! strigè el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
apucat sè vorbim! Eu revin plictisit la declarație, plutonierul major la procesele verbale pe care le împarte competent în categorii de infracționalitate, în timp ce subordonatul sèu își exprimè nemulțumirea de a nu fi acasè în ajunul de Crèciun și, într-un elan de naturè confesivè, ne face cunoscute impresiile lui din rondul abia încheiat în Pub-ul de unde l-a sèltat pe zurbagiu, Ne anunțè, apoi, cè orașul e aproape pustiu, declarând cè, în sfântă searè, toți românii creștini stau pe la casele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Napoleon. Redau dialogul: Ș ― Față de această situație, prietene, cred că realizezi că cea mai înțeleaptă măsură ar fi semnarea imediată a tratatului. Napoleon nu glumește. Mai devreme sau mai târziu va ataca Rusia. Prin semnarea tratatului, însă, îi vei tăia elanul și vei înlătura astfel pericolul unui război distrugător cu Franța. Acvila și-a netezit părul cărunt, plimbându-și încet palma de la creștet spre frunte de câteva ori la rând. A ― Hm! Mai e până acolo. Am timp suficient să calc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
la farmecele ei în favoarea unei calfe înfăinate de brutar. Iar ea era presată de nevoia imediată de a-și găsi cât mai curând un amant. Trebuia să acționeze rapid dacă nu dorea să înnebunească. Toinette își flutură genele într-un elan cochet de disponibilitate. Prea târziu însă. Zâmbetul generalului se topise deja, pentru că în spectatorul așezat chiar în spatele lui recunoscuse trăsăturile tânărului boier revoltat din salonul croitorului. Într-adevăr, tânărul Iancu era acolo. Fusese însoțit tot drumul de zborul strălucitoarei comete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
avea o siluetă perfectă, un aer european, barba potrivită după moda italiană și misterul acelui ochi acoperit cu o panglică neagră. În tinerețea ei, Toinette fusese îndrăgostită, în taină, de vicontele François-René de Chateaubriand. Citise de nenumărate ori Atala. Fervoarea, elanul pasiunii pure care răzbea din fiecare rând o lăsau, la fiecare lectură, fără suflare. Pentru ea, vicontele era cel mai mare scriitor și cel mai adorabil bărbat din lume. Îl întrebă pe Ledoulx cine este tânărul. ― Ce tânăr? Consulul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
se mai aștepta să o găsească atât de vie, îl copleși. Era uluit de dorința renăscută. Un vulcan. Lumină și foc devastator. Nu împlinise nici douăzeci de ani când simțise toate acestea pentru ea. Se căsătorise cu Avet într-un elan arzător. Amândoi erau la prima iubire și mult prea tineri. Nu știau ce înspăimântător de adâncă și câte tenebre nebănuite, mereu altele, ascunde iubirea. Cât de sfâșietoare îi erau căderile, cât de devastatoare putea fi lipsa de înțelegere și cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de asta. Cucerirea Constantinopolului acum nu era o prioritate, nu era nici măcar o chestiune de viață și de moarte, ci aventurism curat, atâta timp cât leul Napoleon stătea gata-gata să atace Rusia. Avea informații că însuși sultanul se pregătea să-i taie elanul lui Kutuzov. Generalul risca enorm prin această prelungire a războiului. Spera să-i pună capăt prin cucerirea Constantinopolului? Spera să-și pună laurii de cuceritor dinaintea lui Napoleon? Era chiar atât de sigur că „distrugătorul de lume” va asista zâmbitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
viața, care o ocrotise și o înconjurase cu atâta iubire până în ultima clipă. Desigur, era un obicei păgân, dar și prilejul de a simți toate acele suflete năvălind cu bucurie în lumea ta, reînviind vremurile lor pline de forță, de elan vital, de iubiri, suferințe și încleștări barbare dintr-un trecut imemorabil, curat și sălbatic. Devenea conștientă că aparținea într-adevăr unui ciclu firesc al naturii. În grădină, argații tunseseră pomii, greblaseră frunzele uscate și adunaseră toate resturile în grămezi. Grădinarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
luminat, dar, oricum, valetul nu avea nevoie de prea multă lumină ca să înțeleagă de ce fusese scos pe ușa dormitorului exemplarul de la picioarele lui. Era surprins și amuzat de această aventură a stăpânei sale. Nu o crezuse în stare de atâta elan extraconjugal. Zău! Ar fi putut să-l predea stăpânului așa, gol-goluț, doar în carne și oase. Desigur, dacă ar fi fost prost. Numai că Julien nu era. ― Intră repede! Nu acolo! La dreapta ta, stângaciule! Pune ceva pe tine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
masă din colțul de lângă fereastră și ne-am instalat confortabil, ca să ne bârfim șefii și colegii Într-o atmoferă amiabilă, așa cum e tradiția printre muncitorii aflați În timpul liber. Lesley abia Își Începuse slujba la sală. Era tânără și plină de elan - de fapt, nu era decât cu vreo câțiva ani mai mică decât mine, dar În compania ei mă simțeam bătrână și obosită - , avea părul blond tuns scurt, ochii mari și albaștri și un corp ca al unei păpuși Barbie balerină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cine era vorba. Majoritatea băieților, tare fuduli, se bucurau că li se acordă atenție, iar cei câțiva masculi fără „remorcă“ n-ar fi avut tupeul să-ți spună de la obraz, de față cu ferchezuiții, că privirile tale insistente le tăiau elanul. În vestiarul femeilor, situația era exact invers. Atmosfera era una de cordialitate și de interes reciproc. Dacă se Întâmpla să ai cromozomi XY, o mulțime de ochi feminini și ostili te-ar fi făcut scrum de Îndată ce ai fi trecut pragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
deodată. Am nevoie de un somn zdravăn Într-o cameră Întunecoasă. — Noi tocmai am discutat cu Derek, am zis. Sau, mai degrabă Lou a vorbit. Eu am stat pur și simplu acolo și m-am străduit să nu-i tai elanul. Și el ce-a spus? mă Întrebă ea imediat. I-am făcut un rezumat al conversației, incluzând și dubiile noastre de la final. Rachel părea Îngrijorată. — Vrei să spui că voi credeți că el știe că Naomi e vinovată? — Nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
care nu scot o vorbă sunt o mare pacoste. -Azi te-am văzut lucrând la sală, mi-am Încercat eu norocul, la plezneală. Singurul răspuns pe care l-am primit a fost un mormăit nedefinit. Mi s-a tăiat tot elanul. Se lăsă iarăși tăcerea. Mă jucam cu sticla, consolându-mă cu ideea că, deși era posibil să se fi plictisit (judecând după expresia impasibilă de pe fața lui, nu puteam afirma nimic cu siguranță), cel puțin nu plecase Încă. Geaca lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
S-ar fi putut crede că va profita de dispariția tutorelui său ca să ia, În sfârșit, În propriile-i mâini treburile imperiului. nici vorbă. Prea mulțumit de a se fi descotorosit, În cele din urmă, de cel care-i potolea elanurile, sultanul zburdă, nu există cuvânt mai potrivit. Orice Întrunire de lucru e anulată din oficiu, orice primire de ambasador, zilele sunt dedicate jocului de polo și vânătorii, serile - petrecerilor. Mai grav Încă, imediat după sosirea la Bagdad Îi trimite vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
curând, ne prinse răsăritul, răsunară cele dintâi chemări la rugăciune, lumina deveni mai vie. Discutam, construiam o mie de variante sumbre de viitor, apoi discutam din nou, prea istoviți ca să ne oprim. Baskerville Își Întinse oasele, se opri În plin elan, Își consultă ceasornicul și se ridică precum un somnambul, scărpinându-și trudnic ceafa: Ora șase deja, Dumnezeule, o noapte albă! Cu ce Înfățișare am să dau piept cu elevii mei? Și ce va zice oare reverendul văzându-mă sosind la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
adică trăgând asupra apărătorilor și ferestrelor de unde porniseră focurile de armă. Un fiu al lui Adam, lovit În frunte, a fost singura pierdere din tabăra noastră. Deja salvele tovarășilor săi reîncepuseră să secere primele rânduri ale asaltatorilor. Ofensiva Își pierdea elanul, atacatorii au dat Înapoi, s-au sfătuit zgomotos. Se regrupau pentru o nouă Încercare, când un bubuit zgudui cartierul. Un obuz tocmai aterizase În mijlocul răsculaților, provocând un măcel urmat de o debandadă. Apărătorii Își Înălțară atunci puștile strigând: „Machrute! Machrute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de partea lui Fazel, fu rănit În luptă, sau căpitanul Anginieur, care ne ajută la rezolvarea a numeroase probleme logistice și care, prin articolele sale din L’Asie française, contribui la nașterea, la Paris și În Întreaga lume, a acelui elan de solidaritate care salvă Tabrizul de soarta cruntă care-l amenința. Prezența activă a străinilor constitui, pentru anumiți clerici ai orașului, un argument Împotriva apărătorilor Constituției, „o adunătură - citez - de europeni, de armeni, de babi, de necredincioși de toate soiurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
martie 1909, s-au alăturat alte orașe. Teritoriul Constituției se extindea acum până la Șiraz, Hamadan, Meșed, Astarabad, Bandar-Abbas, Bushir. La Paris, se formă un comitet pentru apărarea Tabrizului, avându-l În frunte pe un anume domn Dieulafoy, distins orientalist; același elan se găsi la Londra, sub președinția Lordului Lamington; Încă și mai important, principalii conducători șiiți, aflați la Karbala, În Irakul otoman, se pronunțară, În chip solemn și lipsit de echivoc, În favoarea Constituției, desolidarizându-se de mullahii retrograzi. Tabrizul triumfa. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
în spate de un altul. Atunci, toată lumea dinăuntru făcea un pas înapoi. Cine era toată lumea, aflasem eu odată, când mă duceam în vacanță la bunici. Erau mai întâi soldați ca aceia pe care-i vedeam la televizor cum construiesc cu elan hidrocentrale și țin pavăză neclintită patriei noastre. Soldații din tren erau însă morți de beți și cântau despre o fată, pe nume Maria, cu mijlocel tras prin inel, cu care-și dădeau ei întâlnire seara, sub tei. Apoi se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
câțiva bărbați mai în vârstă. Între timp învățase să arunce cu bila tot atât de dibaci ca și ei și, din vreme în vreme, își ștergea palmele și bilele cu o bucată de pânză neagră. Când îi venea rândul, își lua un elan scurt, alerga câțiva pași și deodată încremenea, ca prin farmec. Cu un picior se sprijinea pe pământ, pe celălalt ridicându-l în aer și își apleca trunchiul în față. Preț de o secundă, tata arăta ca o balerină. Dacă îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]