4,139 matches
-
cu voie bună și își exprimă dragostea care o nutrește pentru Arrigo (celebrul bolero: Mercé, dilette amiche). La rândul lui, Arrigo își exprimă dragostea pentru Elenă cu care tocmai s-a căsătorit (La brezza aleggia intorno). Procida se apropie de Elenă cu vestea că sunetul clopotelor va constitui semnalul pentru declanșarea revoltei contra francezilor (Al tuo cor generoso). Elenă invocă faptul că onoarea o oprește sași calce jurământul. Procida îi spune că Patria este deasupra tuturor prejudecăților. Văzând că Elenă șovăie
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că l-a amăgit și i-a trădat sentimentele de iubire (Deh! vieni; îl mio mortale). Conștient că ceva nu este în regulă și că nuntă ar putea fi periclitată, Monforte ordona să sune clopotele. La auzul clopotului care sună, Elenă îi îndeamnă pe Arigo și pe Monforte să se îndepărteze. Arrigo spune că sunetul clopotului este un semnal de bucurie în timp ce Procida proclama că este cel al răzbunării. Insurecția siciliana se dezlănțuie. Monforte împreună cu Arrigo sunt atacați. Principalele pagini din
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
se fi căsătorit cu Arrigo și dansează un dans mai degrabă de factură unui bolero spaniol, decat a unei siciliene. Aria Le brise souffle au loin (La brezza aleggia intorno) - din actul V Rezumat : Henri (Arrigo) își exprimă dragostea pentru Elenă cu care tocmai s-a căsătorit. Din istoria operei Anul 1853: Verdi și Giuseppina Strepponi se întorc la Paris. Verdi este invitat să participe, prin compunerea unei noi opere, la inaugurarea Expoziției Universale, evenimentul secolului, de un enorm prestigiu. Opera
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că această țară era singurul loc în care "li se cânta în strună" așa cum doreau ei și în care "se simțeau cu adevărat în apele lor". Publicarea în R.P.D. Coreeană a "operelor" lui Nicolae Ceaușescu și, nu mai puțin ale Elenei Ceaușescu, a cărei influență asupra lui Nicolae Ceaușescu era bine cunoscută, cât și organizarea de acțiuni de glorificare a "vieții și activității lor revoluționare", au fost o altă tactică subtilă coreeană pentru a atrage interesul și simpatia celor doi față de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a își urmări interesele. Redau, în acest sens, integral, o comunicare făcută ambasadorului României la Phenian, la 31 decembrie 1988, de către MAE nord-coreean, în legătură cu "acțiunile ce urmau să fie organizate în R.P.D. Coreeană cu prilejul aniversării zilei de naștere a Elenei Ceaușescu", comunicare care poate fi considerată ca unicat în analele relațiilor diplomatice între state: Dând expresie înaltei stime și considerațiuni de care se bucură în Republica Populară Democrată Coreeană, personalitatea politică și științifică a tovarășei academician, doctor, inginer Elena Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
, Madeleine (13.XI.1915, Craiova - 1.VI.1995, București), poetă. Fiică a Elenei și a lui Eugen Andronescu, medic, A. a fost atrasă timpuriu de teatru (mama a jucat pe scena Teatrului Național din București, sub numele Elena Cruceanu). A urmat școala primară și gimnaziul la Institutul Moteanu din București, apoi Liceul „Fénelon
ANDRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285361_a_286690]
-
ANTON, Ion (3.XII.1950, Gelăuza, j. Chișinău), poet și prozator. Este fiul lui Gheorghe și al Elenei Anton. A absolvit secția de ziaristică a Universității de Stat din Republica Moldova. A fost redactor la săptămânalul „Literatura și arta”, apoi la publicația pentru copii „Florile dalbe”. În volumul de debut, Vamă pentru speranță (1983), poezia de conjunctură alternează cu
ANTON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285385_a_286714]
-
de la debut. Din creația să poetica, puternic înrâurita de ideologia de dreapta, sunt selecționate poeme că: Odrasla sfântă, Balada nordică, Țara, Cântec de leagăn, Rugăciune, Noi nevrednicii..., Era o casă albă..., Basm. Din volumul Nu mi-am plecat genunchii de Elenă Farago, publicat la Craiova, în 1926, este preluat poemul cu același titlu, C. D. Fortunescu scriind un articol, Operă poetei Elenă Farago. Aici mai publică versuri Coca Farago, alături de ea apărând și Eugen Constant, Const. Jaleș, Aurel Chirescu, Ada Umbră
ARHIVELE OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
de Paris et la participation aux événements de Mai '68. Un autre volume de mémoires, dans lequel le professeur Miclău raconte șes expériences pédagogiques, scientifiques et humaines, est Praguri (Seuils), écrit en roumain.1125 L'ouvrage Scrisori din Franța către Elenă 1966-1970 (Lettres de France à Elenă. 1966-1970), réunit la correspondance française adressée à să femme, restée à Bucarest.1126 Tous ces volumes de prose autobiographique " témoignent du drame des renversements des valeurs morales, sociales et culturelles pendant un demi-siècle d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
événements de Mai '68. Un autre volume de mémoires, dans lequel le professeur Miclău raconte șes expériences pédagogiques, scientifiques et humaines, est Praguri (Seuils), écrit en roumain.1125 L'ouvrage Scrisori din Franța către Elenă 1966-1970 (Lettres de France à Elenă. 1966-1970), réunit la correspondance française adressée à să femme, restée à Bucarest.1126 Tous ces volumes de prose autobiographique " témoignent du drame des renversements des valeurs morales, sociales et culturelles pendant un demi-siècle d'histoire totalitaire en Roumanie. Ils șont
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Paul, Fugues. Poèmes, Domino, București, 2006. MICLĂU, Paul, Praguri, Editura Universității din București, 2007. MICLĂU, Paul, Din izvor de verb. Poezii, Editura Marineasa, Timișoara, 2008. MICLĂU, Paul, Curge durată. Poezii, Editura Marineasa, Timișoara, 2008. MICLĂU, Paul, Scrisori din Franța către Elenă. 1966-1970, Editura Universității din București, 2008. MICLĂU, Paul, Puits intérieur. Sonnets, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008. MICLĂU, Paul, Puits intérieur. Sonnets, Rafael de Surtis, Paris, 2008. MICLĂU, Paul, Din parfum de gand. Sonete, Editura Universității din București, 2009. MICLĂU, Paul, Clipă
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
finalité dans le texte traduit) aux plus déviantes (celles qui détournent résolument le texte de départ de șa finalité d'origine pour se l'approprier, à des fins parodiques ou politiques, féministes ou nationalistes). " C'est nous qui soulignons. 89 Elenă Ghiță, " Le statut actuel de la traductologie ", în Études de traductologie, op. cît., p. 5. Leș termes soulignés șont de l'auteur. 90 V. Domenico Jervolino, Ricœur. Herméneutique et traduction, op. cît., p. 75-76 : " [...] on peut parler de la naissance dans la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
gnose, sur l'écriture et la parole, à partir des données offertes par la traduction. Cette double réflexion savante, en rapport permanent avec leș pratiques, forme avec celles-ci comme des vases communicants. " Leș termes soulignés șont de l'auteur. 114 Elenă Ghiță, " Le statut actuel de la traductologie ", în op. cît., p. 11 : Nous estimons qu'il y a aujourd'hui plusieurs pistes de recherche en traductologie (toujours interdisciplinaires) : didactique et traduction, informatique et traduction, entreprise et traduction ; traductions et civilisations (avec
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Paul Miclău, Dislocații, 2 volume, autoficțiune, Editura Prietenii Cărții, București, 1994. 1124 V. Paul Miclău, Universités, memorialistica, Editura Universității din București, 2004. 1125 V. Paul Miclău, Praguri, Editura Universității din București, 2007. 1126 V. Paul Miclău, Scrisori din Franța către Elenă. 1966-1970, Editura Universității din București, 2008. 1127 Maria Bïrnaz, " Paul Miclău repères bibliographiques ", în Atelier de Traduction, no. 12/2009, Dossier : Identité, diversité et visibilité culturelles dans la traduction du discours littéraire francophone, op. cît., p. 162. 1128 V. Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
, Christea (Christu) N. (26.V.1878, București - 1956), poet și publicist. Fiu al Elenei și al lui Nicolae Dimitrescu, D. se îndreaptă spre o carieră publică și literară, întocmai ca și unchiul său, scriitorul Cristu S. Negoescu. A întreprins, pe urmele acestuia, studii în Litere și Drept (obține licența cu teza Adopțiunea în dreptul roman
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
aici a fost, în special, un fapt de natură lingvistică, creșterea influenței latinei, limbă a unei civilizații superioare și a stăpânirii romane. Jirecek a încercat la un moment dat să delimiteze, în sudul Dunării, zonele de influență latină față de cele elene. Linia de demarcație stabilită de el, confirmată ulterior de Philippide și corectată de Skok, mergea de la Alessio, de-a lungul Adriaticei, până la Prisrend și Skopje, urcând apoi spre nord și nord-est până într-un punct situat între Pirot și Bela
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
, Petru (23.XI.1905, Iași - 27.XI.1970, București), eseist, estetician, critic literar și traducător. Era cel de-al treilea copil al Elenei Comarnescu (n. Cernătescu), institutoare, și al lui Petru Comarnescu, funcționar; familia mamei se înrudea cu cea a mitropolitului cărturar Veniamin Costache. Face școala primară (1912-1916) și liceul la Iași (1916-1919, Liceul Național) și la București (1919-1924, Colegiul Național „Sf. Sava
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
, Vladimir (pseudonim al lui Vasile Cazan; 30.XII.1896, Corbasca, j. Bacău - 1.I.1978, București), prozator, poet și publicist. Este fiul Elenei și al lui Atanase Cazan, învățător. Absolvent al Facultății de Drept, s-a consacrat și preocupărilor literare, pe lângă profesia sa de avocat. C. a fost căsătorit cu una dintre fiicele lui N. N. Beldiceanu. Debutează cu poezie în 1921, în „Viața
CORBASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286407_a_287736]
-
, Dem. [Dumitru] (24.IX.1900, Craiova - 29.X.1968, București), poet și publicist. Este fiul Elenei și al lui Ilie Basarabeanu. Nimic nu prevestea, în școlaritatea lipsită de probleme a lui B., viața dezordonată, deriva unei boeme eșuând în spleen sau în excesul potatoric. Era încă elev de școală primară în Craiova când începe să scrie
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
prematură a unui bard nefericit. În scurtă vreme, lucrurile se lămuresc. Din pricina firii sale dificile, B., care între timp se apropiase de cercurile socialiste, trece din slujbă în slujbă. Din când în când, își face apariția în salonul literar al Elenei Farago. Din 1936, figurează ca membru fondator în Societatea Scriitorilor Olteni, iar în 1946 avea să fie cooptat în Societatea Scriitorilor Români. Dar el, ca poet, nu mai avea nimic de spus. După debutul precoce din „Micul templier”, B. trimite
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
I-II, Paris, 1960-1976; Echanges avec Paul Claudel, Paris, 1972; ed. (Corespondența cu Paul Claudel), tr. Maria Brăescu și Gh. Lăzărescu, București, 1992; Jurnal politic. 1939-1941, tr. și introd. Cristian Popișteanu și Nicolae Minei, București, 1979; Imagini de album, tr. Elena Bulei, București, 1998; Un sacrificiu regal. Ferdinand al României, tr. Maria Brăescu, București, 2000; Jurnal 1915, tr. Vasile Zincenco, pref. Ion Bulei, București, 2001; Jurnal berlinez ’38, tr. și îngr. Dumitru Hâncu, București, 2001. Repere bibliografice: Cioculescu, Amintiri, 395-399; Cioculescu
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
BOCȘA, Nicolae (26.XI.1905, Flămânda, azi Jiana, j. Mehedinți - ?), poet. Este fiul Elenei și al lui Constantin Bocșa. După clasele primare (1912-1917), absolvite la Flămânda, B. urmează din 1919 Școala Normală în Turnu Severin. În septembrie 1925 revine ca „lucrător” în comuna natală, iar după definitivat se transferă la Cioroboreni, tot în județul
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
sârbul Borisav Stancovici, italianul Fabio Tombari, grecul Grigorios Xenopoulos. De asemenea, Emanoil Bucuța traduce câteva dintre scrierile în engleză ale Reginei Maria (Casele mele de vis, Un vis în vise, Copila cu ochi albaștri) și un text din franceză al Elenei Văcărescu (Casa Văcăreștilor). Mult mai prezente decât beletristica propriu-zisă sunt, în revistă, critica și istoria literară. Emanoil Bucuța, un neobosit cronicar al fenomenului literar, publică aici, deseori fără a le semna, numeroase note, recenzii și comentarii despre cărți și autori
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
boschet și cu ascunzători secrete și tainice totodată, și în versuri neversificate. În anul 15... post Christum natum trăiește și un autor spaniol, Moretto, și scrie și acela o comedie cu titlul Dona Diana, adică... hoțul de el! schimbă pe Elena lui Cocovei în Diana, și, din România, transpune scena tumna-n Spania. Ei drăcia dracului! - ș-apoi neci nu spune chir Moreto c-a tradus-o de pe moldovenie pe spaniolie. I-am trimis lui Moretto depeșă în regiunile cerești, ca altădată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ierte greșala comisă, se declară gata a restabili îndoitele legături ce le rupsese. Atât Vatatzes cât și soția sa Irina primesc bine solia, reînnoiesc legătura de familie și cea politică, încuviințează reînnoirea prin jurământ și cer îndărăt pe nora lor Elena. Ea se și duce într-adevăr la curtea împărătească din Niceea, iar pacea și amiciția între romei și bulgari se restabilesc. Reîmpăcarea lui Asan n-a fost decât pe dinafară, nu însă adânc înlăuntrul lui, nici fără de excepție; în fundul inimei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]