2,233 matches
-
de diversificarea geografică. Ar fi atunci vorba de repatizarea veniturilor formate din acțiuni între marile piețe dezvoltate (Statele Unite, Europa, Japoniaă care reprezintă partea majoră a capitalizării mondiale (respectiv 50%, 30% și 12%Ă și, în proporții mai mici, pe piețele emergente. Din ce în ce mai multe produse (SICAV, trackersă ne permit de altfel investirea directă pe piețele străine fără a avea de petrecut un timp foarte îndelungat pentru a ne familiariza cu firmele locale. Dacă vreți să știți mai mult FRENCH K. și POBERTA
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
2% Lună nouă 0% Lună plină USA Japonia Regatul Germania Franța Italia Canada Unit Sursă: Dichev și Janes (2003Ă Folosind aceeași metodologie, Yuan, Zheng și Zhu (2006Ă au obținut de asemenea pentru un eșantion de 48 de țări dezvoltate și emergente că ranadamentele la Bursă sunt semnificativ mai importante în timpul fazelor de Lună nouă (cu faze de 7 sau 15 zileă decât în timpul fazelor de Lună plină. Diferența de randament este mai netă pentru fazele scurte decât pentru fazele lungi și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
la Bursă sunt semnificativ mai importante în timpul fazelor de Lună nouă (cu faze de 7 sau 15 zileă decât în timpul fazelor de Lună plină. Diferența de randament este mai netă pentru fazele scurte decât pentru fazele lungi și pentru piețele emergente în raport cu piețele dezvoltate. Concluzie Aceste diferite rezultate pledează pentru cicluri de dispoziție ale investitorilor care ar influența deciziile lor în funcție de ciclurile lunare de 29,53 de zile cu o urcare de optimism în ziua Lunii noi și o coborâre de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
Acest comportament nu rezidă în creaturile individuale, ci în proprietățile grupurilor. Sigur, la oameni, acest comportament nu se manifestă doar la stadion. Ei își donează organele, câștigă în greutate sau se simt fericiți. La unison. Rețelele sociale au, așadar, proprietăți emergente. Adică noi atribute ale întregului, care derivă din interacțiunea și interconectarea părților. Christakis și Fowler spun că acest mecanism e evident atunci când gustăm dintr-o prăjitură. Gustul prăjiturii nu e de găsit în nici unul dintre ingredientele sale și nici nu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ce-a ieșit, cam șifonată, pe lumea asta, Cla a spălat-o pe cap. Helveții pun un accent neobișnuit pe comunicarea asta corporală de la început, așa că, în timp ce pe mine mă dregeau (după ce mă asasinaseră cu nașterea naturală, comunicarea cu copilul „emergent“ și angoasa delirantă că cineva „îmi va fura nașterea“ dacă nu voi trece prin toate chinurile prevăzute), pe el l-au pus să spele fata pe cap. Dora avea părul cam lipit cu lichid amniotic, iar atunci când Cla a insistat
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
nu ar trebui să mă bag, fiindcă el le cunoaște atât de bine, încât cu intervenția mea aș putea violenta, la modul criminal, spiritul său estetic și înclinația lui vădită, mai ales în zilele, de vineri spre o genialitate predilect emergentă (vai, ce genial am devenit și eu după ce am dat mâna cu el, observați numai ce cuvinte elevate au ajuns să-mi iasă și mie pe goarnă). Zicea el acolo, că ar trebui să mă abțin, a-mi da cu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
alte țări, precum Kârgâstanul, Bhutanul și nu în ultimul rând Burkina Faso. Astfel, aflăm dintr-o telegramă publicată recent, că departamentul de Stat american, le-a cerut diplomaților săi de la București să obțină "date biometrice" despre "lideri și consilieri actuali, sau emergenți" din România, potrivit unei note publicate de Wikileaks și citate de "The Guardian" în ediția electronică. Nota diplomatică, este datată din 16 iunie 2009, fiind inclusă în categoria documentelor secrete, cu mențiunea interzicerii accesului pentru cetățenii non-americani. Ea prezintă: Lista
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
a popularității nu se poate baza omul pe imensa prostie populară ca în politică, ci ai nevoie de ceva esențial, abscons și complet inexplicabil, ca natura umană adică spus mai pe limba lui Andrei Pleșu, ceva care să fie perpetuu emergent, ca o pendulare imaginar-speculativă, între metafizică și bârfa de mahala. Și ca de obicei, acolo unde apare o nișă de piață, cu o asemenea orientare și cu vaste perspective de dezvoltare, imediat șacalii presei tabloide, au și intrat în viteză
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
1.3. Norbert Elias: teoria procesului civilizării / 85 2.1.4. Herbert Blumer: teoria selecției colective / 88 2.1.5. Pierre Bourdieu: teoria gusturilor sociale / 90 2.2. Moda o formă de comportament colectiv / 97 2.2.1. Teoria normei emergente / 98 2.2.2. Teoria valorii adăugate / 101 2.2.3. Teoria fluxului orizontal al modei / 102 2.2.4. Teoria grupurilor subculturale / 109 Capitolul 3. Abordarea psihosociologică a modei vestimentare / 115 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare / 115
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Vlăsceanu). Opțiunea de abordare a modei ca formă de comportament colectiv este corectă și centrează analiza respectivului fenomen în perimetrul sociologiei, dând posibilitatea autoarei să prezinte principalele teorii explicative ale comportamentului colectiv: teoria contagiunii emoționale, teoria valorii adăugate, teoria normei emergente, teoria fluxului orizontal al modei, teoria liderilor de opinie. Analiza teribilismelor adaugă un plus de noutate și atractivitate lucrării Consider că disponibilitatea autoarei pentru analiza teoretică este probată în chip exemplar în discursul despre psihosociologia modei vestimentare, care premerge analizei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fel, concepția simmeliană despre modă a fost considerată greșit un efect al stratificării sociale, fiind relaționată capitalului economic. O analiză de ansamblu asupra lucrărilor lui Georg Simmel indică sensul pe care autorul l-a dat acestei noțiuni, anume de formă emergentă în interacțiunea socială a indivizilor (vezi capitolul al II-lea). 1.4. Perioada fondatorilor (1960-1990) Seria lucrărilor publicate între anii 1960 și 1990 acoperă patru domenii de cunoaștere: sociologia, semiotica, psihologia socială și studiile culturale. Primul este reprezentat de abordarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fenomenului modei sub influența unor reflecții dedicate în special comportamentului colectiv. Astfel, moda a fost explicată prin intermediul teoriilor despre comportamentul colectiv, respectiv teoria contagiunii emoționale (G. Le Bon, 1895; H. Blumer, 1957 ), teoria valorii adăugate (N. Smelser, 1962), teoria normei emergente (R. Turner, 1964; R. Tuner și L.M. Killian, 1972). Lucrările considerate fundamentale în tradiția sociologică a comportamentului colectiv (N. Smelser, 1962; R. Turner, 1964; R. Tuner și L.M. Killian, 1972; D.L. Miller, 1985) dedică câte un capitol analizei modei, ilustrând
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prin care am gândit structura acestui subcapitol. În primul rând, un răspuns poate fi dat în termenii teoriilor despre comportamentul colectiv, respectiv: teoria contagiunii emoționale (G. Le Bon, 1895; H. Blumer, 1957), teoria valorii adăugate (N. Smelser, 1962), teoria normei emergente (R. Turner, 1964; R. Tuner și L.M. Killian, 1972). În al doilea rând, vestimentația, în calitatea acesteia de element comunicațional, evocă normele sociale stabilite specificând conduitele admise (A. Mucchielli et al., 1998/2006, 78). Astfel, putem face referire la simbolistica
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de un număr mare de oameni? Cum funcționează norma socială a faptului de a fi "la modă"? Astfel, am în vedere dezvoltările recente ale domeniului sociologiei modei, respectiv teoria leadership-ului modei și teoria influenței subculturale. 2.2.1. Teoria normei emergente În termenii acestei teorii formulate de Ralph H. Turner și Lewis M. Killian (1972), fenomenul modei trebuie analizat în relație cu un ansamblu de norme care funcționează ca repere de comportament și sursă de identificare pentru membrii unui colectivități (F.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Turner și Lewis M. Killian (1972), fenomenul modei trebuie analizat în relație cu un ansamblu de norme care funcționează ca repere de comportament și sursă de identificare pentru membrii unui colectivități (F. Chazel, 1992/2005, 335). Conform autorilor teoriei normei emergente, moda accentuează distincțiile de status, în timp ce teribilismele le estompează (D.L. Miller, 1985, 151). Voi ilustra cele spuse cu două cercetări care confirmă predicția normei emergente a comportamentului colectiv. În primăvara anului 1974, teribilismul de a alerga în public fără haine
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de identificare pentru membrii unui colectivități (F. Chazel, 1992/2005, 335). Conform autorilor teoriei normei emergente, moda accentuează distincțiile de status, în timp ce teribilismele le estompează (D.L. Miller, 1985, 151). Voi ilustra cele spuse cu două cercetări care confirmă predicția normei emergente a comportamentului colectiv. În primăvara anului 1974, teribilismul de a alerga în public fără haine (streaking) devenise o preocupare constantă printre tinerii din universitățile și colegiile americane. În anul 1974, timp de trei luni, din luna februarie și până în luna
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
universitățile și colegiile americane. În anul 1974, timp de trei luni, din luna februarie și până în luna aprilie, un număr de 1.061 de astfel de "incidente" au fost raportate de mass-media și de poliție. Plecând de la postulatele teoriei normei emergente, Benigno E. Aguirre, Enrico L. Quarantelli și Jorge L. Mendoza (1988, 569) au testat ipoteza potrivit cărei probabilitatea apariției unor teribilisme în colegiile americane crește proporțional cu prestigiul campusului vecin care experimentase inițial teribilismul, cu numărul sancțiunilor aplicate, cu acuratețea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
tehnologiilor internaționale poate aduce la cercetări importante În economia țării, dar aceasta, de fapt, nu este suficient. Utilizarea eficientă a noilor tehnologii necesită crearea unor capacități adiționale și a unor eforturi continui În procesul valorificării schimbărilor tehnice. CÎnd acțiunile țărilor emergente - atît a Întreprinderilor naționale cît și a guvernului - sunt orientate spre mobilizarea capacităților și potențialului tehnologic, CTN În acest proces Își are rolul său deosebit. Una din principalele motive pentru care țările emergente salută atragerea investițiilor străine directe este, de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
procesul valorificării schimbărilor tehnice. CÎnd acțiunile țărilor emergente - atît a Întreprinderilor naționale cît și a guvernului - sunt orientate spre mobilizarea capacităților și potențialului tehnologic, CTN În acest proces Își are rolul său deosebit. Una din principalele motive pentru care țările emergente salută atragerea investițiilor străine directe este, de fapt, accesul la tehnologiile globale și legătura cu rețeaua inovațiilor promovate de aceste companii. În dependență de crearea tehnologiilor noi și răspîndirea lor pe plan mondial, CTN dețin locul de leader În multe
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
dese cazuri de companiile mari crează o concurență viguroasă companiilor naționale și le oprimă pe piața internă, fără de a le da șanse de dezvoltare; Transferul liber al capitalului investit diminuiază stabilitatea valutei naționale și crează pericolul siguranței naționale ale statelor emergente; Cosmopolitismul caracteristic capitalului investit poate diminua stabilitatea neconsolidată a țării gazdă și să Înrădăcineze ideologia, ce contravine intereselor de dezvoltare a businessului național; Capitalul investit În protecția intereselor sale poate executa o presiune politică viguroasă asupra statului gazdă În acele
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
obiectiv conturarea unei activități de promovare a investițiilor; care mai tîrziu Își va găsi continuarea În selectarea proiectelor investiționale bazate pe eficiență și competență; Modalitățile prin care se poate realiza o investiție sunt diverse, dar cel mai important pentru țările emergente sunt investițiile realizate de investitorii străini, inclusiv și În cercetările tehnico-științifice desfășurate În țările gazdă. De obicei, anume cercetările inovaționale implică interacțiune cu instituțiile țării gazdă. Dezvoltarea tehnologică promovată de o țară este un proces sistemic. Coordonarea problemelor, cercetările de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
căreia i-a fost acordat un scor negativ. Din punct de vedere al punctajului acordat conducerii corporative, un studiu realizat de S.G. Emerging Funds Equity Research , publicat în februarie 2000, arăta că România ocupa locul șapte în cadrul celor zece piețe emergente urmărite din punct de vedere al conducerii corporative, așa cum rezultă din figura următoare. Analiza elementelor guvernanței corporative, în cadrul companiilor luate în studiu, în România, comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est, reprezintă un rezultat rezonabil. Luând în considerare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
țelurile, obiectivele și strategiile ș.a.; procesul performanțelor firmei. Modelul conține sistemul de management al performanței în care planificarea stabilește direcția pentru organizație, iar managementul performanței motivează și conduce aceste planuri pentru a fi atinse, supervizând riscurile actuale, dar și riscurile emergente privind modul în care performanța este gestionată în cadrul organizației; strategia, luarea deciziilor și responsabilitatea. Consiliul directorilor și managementul trebuie să se asigure că înțeleg gradul în care vor putea fi atinse obiectivele strategice și operaționale, modul de luare a deciziilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
controlului intern? Ia comitetul în considerare dacă guvernanța corporativă este tratată ca un exercițiu de conformitate sau este folosită pentru a aduce beneficii organizației? Ia comitetul în considerare dacă sistemul raportării interne oferă avertizări timpurii asupra eșecurilor controlului sau riscurilor emergente? Ia comitetul în considerare dacă fiecare dintre riscurile semnificative este gestionat suficient de un membru al consiliului director? Ia comitetul în considerare nevoia creșterii conștientizării personalului nou cu privire la importanța managementului riscurilor? Declarație asupra controlului intern și asigurare din partea auditului intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
multe momente intense punctează anii 1988-1989. Gesturile provocatoare, la adresa conducerii politice românești, vin dinspre Budapesta: paroxismul este atins odată cu ceremonia înmormîntării lui Nagy, organizată la Budapesta pe 16 iunie 1989, care este caracterizată de București ca un semn al contrarevoluției emergente și deci al intențiilor iredentiste ale Budapestei: Scînteia din 18 iunie 1989 scrie despre gravele manifestații antisociale, revizioniste și antiromânești care au loc la Budapesta. Este convocat ambasadorul Ungariei la București și i se remite un protest oficial al Guvernului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]