2,278 matches
-
fiind, de altfel, una dintre caracteriopatiile descriptibile cu precădere la femei. 5.3.4. Tulburarea de personalitate narcisică Ea integrează atributul grandorii și pe cel al unei exacerbate autostime, nevoia imperioasă de admirație, însoțită însă de un comportament lipsit de empatie. Stima de sine exagerată și sentimentul superiorității și grandorii personale, care se manifestă în ținută, vestimentație, rolurile vieții, sunt patognomonice. Narcisicii sunt foarte afectați de nereușite sau de indiferența anturajului care induc intense senzații de rușine și umilință. Sunt, de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate antisocială, cât și la tulburarea de personalitate histrionică, în sensul dependenței de anturaj și a comportamentului manipulativ. Sunt descrise și interferențele cu tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă, în baza excesului de orgoliu și autostimei, tendințelor demonstrative și lipsei de empatie. Gunderson et al. (1991Ă pledează pentru dificultățile diagnosticului categorial care contrastează cu prevalența atributelor narcisice din practica clinică. 5.4. Tulburările de personalitate de cluster C 5.4.1. Tulburarea de personalitate evitantă Are drept dominante structurale sentimentul insuficienței personale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-l exprimă diverse tipuri, identificând 17 markeri ai disfuncționalității acesteia: 1. lipsa agreabilității; 2. inabilitatea de a avea grijă de alții; 3. lipsa de cooperare; 4. faptul de a crea disconfort altora; 5. lipsa eficacității în acțiuni sociale; 6. lipsa empatiei; 7. eșecul în a realiza și menține relații interpersonale; 8. incapacitatea de a învăța din experiență; 9. impulsivitatea; 10. inflexibilitatea; 11. slaba adaptabilitate; 12. imoralitatea; 13. optimismul extrem; 14. autoapărarea; 15. deficiența autodirecționării; 16. lipsa umorului; 17. dificultatea de a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ca un caz de referință, dătător de măsură, îi face pe alții să înțeleagă esența unei spețe cazuistice. De fapt, procesul se desfășoară în mai multe etape. Investigatorul trebuie să-l cunoască, să-l înțeleagă - ceea ce e posibil direct, prin empatie - și, apoi, să-l descrie și să-l prezinte astfel încât să devină transparent, clar și semnificativ și pentru alții. Jaspers afirmă că prezentarea câte unui caz tipic exemplar face să progreseze cunoașterea mai mult decât nenumărate studii statistice impersonale, care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau capacitatea de a amâna gratificarea prin plăceri trupești. 2. Cooperativitate redusă 2.1. Intoleranță: are prejudecăți sau este incapabil de a se înțelege cu oamenii care au puncte de vedere și proveniențe sociale diferite. 2.2. Narcisic: îi lipsește empatia sau este incapabil să recunoască și să se identifice cu sentimentele și nevoile altora. 2.3. Ostilitate: este argumentativ sau are dificultăți în a lucra cu alții într-o manieră prietenoasă, de într-ajutorare, ca parte a grupului. 2.4
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe ceilalți pentru a primi asigurările, atenția și aprobarea de care are nevoie; este insistent, flirtează, este vanitos și seductiv, exhibiționist, în special când dorește să fie în centrul atențieiă. Narcisic Exploatator (de exemplu, se consideră îndreptățit, este lipsit de empatie și așteaptă să fie tratat diferențial, fără a returna favorurile respective; nu simte rușine, consideră că totul i se cuvine și se folosește de ceilalți pentru a-și satisface dorințele propriiă. Antisocial Iresponsabil (de exemplu, este nedemn de încredere și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu răspund la tehnicile psihanalitice, exceptând tipul schizoid care însă este tentat să renunțe relativ rapid sau să crească progresiv durata pauzelor dintre întâlnirile terapeutice. Curele psihanalitice sunt dificil de asemenea de inițiat la personalitățile patologice de cluster B. Totuși empatia manifestă a terapeutului și evitarea fenomenelor de contratransfer - în cazul personalității narcisice - precum și evitarea intimității și promovarea unui discurs realist - în cazul personalității isterice - le fac pe acesta accesibile metodelor (KOHUT, 1984Ă, (KERNBERG 1, 1974Ă (KERNBERG 2, 1974Ă, (HOROWITZ, 1977Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și stimulare laudativă → afirmare. Această variantă psihoterapeutică favorizează schimbarea în bine prin creșterea capacității de înțelegere a pacientului aferent interpretărilor și prin experiența unui nou tip de rol în cadrul relației cu terapeutul. Varianta corespunzătoare psihologiei Sinelui este centrată pe afirmarea empatiei care va activa potențialul individual latent, întreținută fiind de relația de transfer sine-obiect (ORNSTEIN, 1998Ă. Terapeutul nu apelează la interpretări ci empatizează cu atitudinile defensive ale pacientului sprijinându-l în încercările de menținere a coeziunii interioare. Prin vizarea repetitivă a răspunsurilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
criterii să fie prezente în ultimele 12 luni cu cel puțin un criteriu prezent în ultimele 6 luni. Durata ar putea fi un element de diferențiere - alături de altele - față de episoadele afective, mai ales hipomaniacale. Se menționează prezența frecventă a lipsei empatiei, a preocupării pentru sentimentele, dorințele și bunăstarea altora, lipsa de trăire a culpei, a remușcării. Uneori subiectul afirmă vinovăția pentru a reduce din pedeapsă, dar de obicei aruncă vina pe alții și își denunță companionii. Stima de sine este de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cuprinși în PCL-R sunt: 1. Farmec, șarm superficial; 2. Grandiozitate (sentimentul de capacități crescute, aroganțăă; 3. Nevoia de stimulare continuă; 4. Minciuna patologică; 5. Manipularea altora; 6. Lipsa remușcărilor sau a vinovăției; 7. Afect superficial; 8. Răceală interpersonală și lipsa empatiei; 9. Stil de viață parazitar; 10. Slab autocontrol comportamental. 11. Comportament sexual promisc; 12. Probleme comportamentale timpurii (de la vârste tinereă; 13. Lipsa unor scopuri relevante pe termen lung; 14. Impulsivitate; 15. Iresponsabilitate; 16. Refuzul de a accepta responsabilitatea pentru propriile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1 Factorul 2 2 Sens grandios al sinelui 15 Iresponsabilitate 4 Minciună patologică 13 Lipsa unor scopuri realiste pe termen lung 5 Manipularea altora 9 Stil de viață parazitar 6 Lipsa remușcărilor și vinovăției 12 Probleme comportamentale timpurii 8 Lipsa empatiei 18 Delicvență juvenilă 16 Neacceptarea responsabilității pentru propriile acțiuni 19 Recidivism 1 Farmec, șarm superficial 14 Impulsivitate 7 Afect superficial 3 Nevoie de stimulare 10 Slab control comportamental Psihopatia, așa cum poate fi ea circumscrisă prin PCL-R poate fi relativ ușor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
DSM-IV, această „psihopatie” este o dimensiune de personalitate supraordonată, un „cluster” care cuprinde trăsături ce se regăsesc la mai multe tipuri. În afară de personalitatea antisocială se mai găsesc trăsături descrise la histrionic - șarm superficial, insinceritate, egocentricitate, manipulare - la narcisic - grandiozitate, lipsa empatiei, exploatarea altora - la borderline - impulsivitate, gesturi suicidare - și la paranoid - neîncredere. S-ar mai putea discuta interferența psihopatului cu o tulburare de personalitate „hipomaniacală”, multe din manifestări fiind congruente cu un tip ce ar avea astfel de trăsături. Din păcate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sine, crescut potențial agresiv, impulsiv-explozive și lipsă a fricii. Manifestarea față de alții e deseori agresivă, violentă în diverse modalități, uneori cu tendința de a batjocori și umili. Psihopații manifestă deseori ură, ostilitate, sunt suspicioși dar și lipsiți de afectivitate și empatie. Se mai notează lipsa remușcării și responsabilității. Această descriere - precum și utilizarea unor epitete asemănătoare - acoperă domenii precum: atitudinea față de sine și de alții, afectivitatea relațională, acțiunea negativă asupra altora în sens de agresivitate, manipulare, chinuire, lipsa dimensiunii morale. În jurul acestor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sine Atitudinea față de alții Comportamentul față de alții Caracteristici morale Euforică Instabilă Morocănoasă Depresivă Anxioasă Egosintonie Egocentrism Grandiozitate Siguranță de sine Dominare Manipulare Exploatare Decizie rapidă Impulsiv Exploziv Violent Lezare, vătămare Lipsa de: Generozitate Milă Rușine Culpă Remușcare Agresivitate Anafectivitate Lipsa empatiei Lipsa emotivității și a fricii Trăsături psihologice constante Desconsiderare Dispreț Ură Suspiciune Opozivitate Raportare față de ceilalți Intimidare Chinuire Brutalizare Umilire Deficiențe în identificare Atașament, introjecție, reprezentarea altora în sine, relații obiectuale Încălcarea normelor Deficit în înțelegerea semantică a valorilor Deficiențe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
doar de o metaforă în sensul că un agresor - la fel ca animalul de pradă - pentru a avea succes asupra victimei trebuie să posede anumite calități bio-psihice specifice. Alte particularități bio-psihologice ale psihopatului aparțin vieții afective. Inafectivitatea tranzitivă, lipsa de empatie, de emoționalitate și mai ales de frică sunt caracteristici mereu subliniate. Și acestea ar avea o bază genetică ce conduce la o disfuncție cerebral-psihică. Lipsa răspunsului la stimuli fobogeni e demonstrată experimental. Ea se corelează cu faptul că psihopatul nu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu se formează, e fragmentat, cu trăsături sadistice și de paranoia non-psihotică. Se structurează astfel un sine distructiv. Tulburările bazale neurobiologice care condiționează incapacitatea semantică de înțelegere afectivă și morală precum deficitul de emotivitate, fac imposibil atașamentul bazal, cu lipsa empatiei, a rezonanței afective (PARIS, 1998Ă, de unde și dificultatea introjectării imagoului matern. Nu se poate realiza un echilibru între părinții reali și imagourile acestora introjectate (sub formă de „internal working model” - BOWLBY - astfel încât intervenția părinților sau a altor adulți e resimțită
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a adus în lirica de la începutul secolului o notă individuală, prin reflexivitatea marcată de noblețea sufletului. Die Gedankenlyrik încearcă o sinteză de estetică literară asupra statutului de artă al liricii de idei. Pornind de la o bază teoretică declarat împrumutată esteticii empatiei (J. Volkelt), C. a fost preocupat în special de raportul idee-imagine, de „întruparea ideii” în poezie, ca șansă a transmiterii ei sensibilității cititorului și, totodată, criteriu de recunoaștere al existenței artistice. Din nevoia de exercițiu stilistic, C. a tradus, destul de
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
să pară reală, ea trebuie văzută ca o situație curentă; dacă problema este „clasică”, ea poate fi concepută drept nemotivantă (spre exemplu, problema clonării umane poate fi mai motivantă pentru cursanți decât revoluția coperniciană). 4. Un caz bine construit creează empatie cu personajele centrale. Astfel, nu se va dezvolta numai o implicare mai profundă, ci atributele personale ale acestor caractere vor influența modul de decizie asupra soluționării cazului (ceea ce este mai aproape de o situație reală). 5. Cazul trebuie să conțină citate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ci atributele personale ale acestor caractere vor influența modul de decizie asupra soluționării cazului (ceea ce este mai aproape de o situație reală). 5. Cazul trebuie să conțină citate din persoanele implicate în el, deoarece astfel va exista o implicare și o empatie extinse. Citatele trebuie să nu fie doar scrise, prezentările video și audio aduc viață și dramatizează cazul, conferind realism. 6. Cazul trebuie să fie relevant pentru cursant. Astfel, alegerea cazurilor trebuie făcută în raport cu faptele cunoscute ori cu care se confruntă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Bibliei, rolul de model al Leviathanului cu balena, dar în Istoria ieroglifică el este, în orice caz, Leviathanul lipsit de concurență. Ei bine, acest simbol al răului absolut are momentele sale de umanitate surprinzătoare, manifestă disponibilități de rațiune și de empatie pe care nu le-am fi bănuit. De pildă, se arată parcă amuzat de întreaga situație caraghioasă a Hameleonului, a cărui fire ticăloasă o sesizează fără greș. Îl întâmpină, la un moment dat, cu dispreț și cu ironie: Ce poate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
interes nici o clipă. El are suficientă luciditate încât să profite de pe urma intrigilor pe care le urmărește cu superior amuzament și, totuși, cu cinismul și cruzimea naturii sale. Dacă știe să citească adevărul în inima Hameleonului, nu este un simptom de empatie ori de slăbiciune afectivă, ci doar un semn al inteligenței sale, al rațiunii. Între el și Hameleon nu se înfiripă nici o legătură trainică, în afara celei bine stabilite de la bun început, dintre stăpân și rob. Sigur, puțin tezist, autorul induce și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care se iau la nivel de comunitate. Exemplul extrem dat de Garbarino et al. (1992) este relevant în sensul relativizării abordării violenței, din perspectiva cadrului social. El susține că a forma copiii care trăiesc în zone de război, în sensul empatiei, al nonviolenței și al negocierii în conflict poate însemna a le pune în pericol viața și a le împiedica dezvoltarea abilităților de autoapărare. în anumite momente istorice, acte de o mare violență nu doar că nu erau sancționate, dar erau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și copil cu privire la expunerea copilului la violență, cu atât copilul manifestă mai puține simptome de sindrom de stres posttraumatic și internalizări. Așadar părinții pot proteja eficient acolo unde condițiile date nu pot fi schimbate, prin simpla înțelegere a copilului și empatie manifestată față de acesta. Dintre cercetările întreprinse în domeniul expunerii copiilor la violență în comunitate, ne atrag atenția câteva care sunt alarmante prin procentul ridicat de copii și tineri expuși (Ceballo et al., 2001) în 1992, într-o cercetare realizată în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu sunt foarte clare reglementările privind aplicarea în practică a acestei obligații. în SUA și Anglia există centre specializate pentru tratarea durerii, centre în care intervențiile se fac din perspectiva comportamentalistă. S-au acumulat cunoștințe, observații care argumentează nevoia de empatie, de comunicare cu pacientul. Sensul pe care personalul medical îl dă acuzelor bolnavului influențează fenomenologia durerii. încrederea, ascultarea și respectul reciproc dintre pacient și personalul medical influențează eficiența tratamentului medical. Într-o abordare holistică a ființei umane, în tratarea ei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai mare măsură devotate omului, stării lui de „bine” din punct de vedere fizic, mental și social și nu numai absența bolii sau infirmității”. Poate că o abordare a durerii, încă în perioada de pregătire a studenților la medicină, cultivarea empatiei la viitoarele cadre medicale în perioada de formare, a respectării demnității individului suferind ar fi salvatoare pentru calitatea serviciilor de îngrijire medicală tradițională din România. Există în lume facultăți de medicină de orientare steineriană, în care studenții sunt puși să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]