2,032 matches
-
știință, care este, În mentalitatea noastră, o activitate cognitivă desfășurată după alte reguli. Întorcându-ne În timp, nu neapărat la origini, ci nu mai departe de culturi istorice târzii, este ușor de constatat că diferențele dintre religie și știință se estompează: pentru multe culturi, religia a fost și este, forma de cunoaștere prin excelență, unicul mod de a cunoaște și de a stăpâni realitatea. Pe de altă parte, se poate reține că ceea ce numim comportament religios se diferențiază, prin felul său
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
18). Pentru populația adultă, există date în literatura de specialitate care demonstrează exis- tența unei relații directe între IMC și mortalitate, relație care se modifică odată cu înaintarea în vârstă. Astfel, după 65 de ani relația dintre IMC și mortalitate se estompează, chiar se inversează în anumite situații, sugerând existența efectului protectiv al țesutului adipos la vârstnici (18). Proiectul SCOPE (Systematic COronary Risk Evaluation) a avut drept scop principal evaluarea relației dintre IMC și riscul coronarian la ambele sexe și în diferite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
de vreme ce participarea la cele douăsprezece elemente ne cufundă în vasta identitate a calității de om? Unde apare diferența, ca sursă a excluderii și agresivității, înlăuntrul acestei identități? S-ar părea că nici o identitate nu e îndeajuns de puternică pentru a estompa diferența și alteritatea existente în sânul ei. Desigur, altul e identic cu mine prin calitatea sa de om și prin setul de determinații pe care îl are, identic cu al meu: și el vorbește o limbă, și el are un
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
subordinea lucrului făcut de mine și este anulată în această subordonare. Sera îmi este mai aproape decât soarele care o face cu putință, moara de vânt mai aproape decât vântul și curentul electric mai aproape decât apa hidrocentralei. Pământul se estompează și „dispare“ în fața autorutei și mașinii, și aerul dispare ca aer, confundat cu un dispozitiv de aer condiționat. Mai „puternice“ sunt obiectele din jurul meu și casa și străzile și mașinile, decât animalele și piatra și plantele. Frigiderul și aparatul de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Aria libertății asupra căreia sunt interogat e în schimb cu mult mai vastă - ea se întinde asupra întregii vieți pe care am ajuns să o parcurg - și aria răspunderii și a riscului la fel. Dar toate, lărgindu-și cuprinderea, se estompează, sunt greu focalizabile, pentru că libertatea, răspunderea și riscul își pierd contururile în amalgamul de alegeri care alcătuiesc parcursul unei vieți. La fel, stabilirea vinii (căderea din posibilul meu) este problematică, răspunsurile se transformă în invocare de circumstanțe și în justificări
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Din păcate, politica înseamnă mai mult necesitate decît sinceritate. Iorga era prea mult ancorat în Sămănătorism . Cu toate studiile sale de istorie a românilor și de istorie universală, Iorga era surprinzător de "ne-Român" în politică. Opiniile lui sămănătoriste îi estompau instinctele românești naturale și chiar și cunoștințele sale în privința experienței istorice a românilor. În politica lui Iorga se regăsesc puține lucruri din prima lecție a istoriei românilor, adică faptul că inflexibilitatea nu ajută la supraviețuire. Pe lîngă diferențele de temperament
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe atunci nu era deloc neglijabilă - și același lucru se poate spune despre adversarii lor cei mai virulenți, mișcarea partizană condusă de comuniști. Rezistența antifascistă a fost, În realitate, una dintre taberele unui conflict civil, a cărui amintire s-a estompat fericit din memoria italienilor În deceniile următoare. În Europa de Est, situația era și mai complicată. Slovacii și croații au profitat de prezența nemților pentru a Înființa state teoretic independente, conform proiectelor de suflet ale partidelor separatiste din perioada antebelică. În Polonia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
umbrit argumentele antistaliniste expuse de Silone, Vittorini și alții. Numai În artă și literatură, unde absurditatea politicii culturale staliniste Îi afecta pe poeți și pictori, intelectualii occidentali s-au dezis constant de Moscova - Însă chiar și aici opoziția lor era estompată, de teamă să nu Încurajeze „propaganda” americană 13. Pe de altă parte, În lupta pentru simpatia maselor occidentale, Sovietele pierdeau teren cu repeziciune. Pretutindeni În afară de Italia scorul comuniștilor a fost, de la sfârșitul anilor ’40, În declin constant, iar - dacă e
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și implicarea În actualitate - și exact În această lumină era Înțeleasă (uneori greșit) de o generație nouă de studenți. Cu toate aplicațiile ei politice, istoria rămâne o disciplină impermeabilă la speculații abstracte: cu cât Teoria avansează, cu atât Istoria se estompează. Deși câțiva dintre istoricii importanți ai anilor ’60 au dobândit la bătrânețe statutul de legendă, nici unul dintre ei - oricât de subversiv - nu a devenit un guru cultural. Alte discipline au avut o soartă mai bună - sau mai rea, În funcție de cum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
august 1968, când trupele Armatei Roșii au descins Într-o Întâlnire a șefilor de partid cehi și câte un soldat s-a postat În spatele fiecărui membru al Biroului Politic, Mlynáø relata cum, „În acel moment, concepția despre socialism ți se estompează. Dar În același timp ești conștient că ea are legătură directă cu arma automată care te Împunge În spate”. Această legătură a marcat un punct de cotitură definitiv În istoria comunismului, mai mult chiar decât tragedia maghiară din 1956. Iluzia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În dormitor, În familie, pe străzi, În instituțiile de Învățământ, la locul de muncă, În media sau În politică, autoritatea nu era pusă sub semnul Întrebării. Însă zece ani mai târziu, bătrânii (Churchill, Adenauer, de Gaulle) erau morți. Autoritatea se estompase În cele mai multe sfere ale vieții sociale sau exista numai pentru a fi Încălcată. În anumite locuri - Franța, Italia - tranziția a fost absolut spectaculoasă. În altele - Marea Britanie, poate - tranziția a durat ani de zile, iar amploarea ei s-a văzut abia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și urmările ei au pus În lumină limitele și carențele partidului; represiunea a coagulat opoziția, dar a făcut-o și mai precaută. În Ungaria, aceeași prudență s-a ivit dintr-o experiență cu totul diferită. Două decenii de toleranță ambiguă estompaseră limita până la care se putea Întinde disidența cu aprobarea tacită a autorităților. La urma urmelor, Ungaria era o țară comunistă unde, În decembrie 1976, s-a deschis primul hotel Hilton din spatele Cortinei de Fier, unde În anii ’80 evanghelistul american
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și cele trei districte de frontieră). Precedentul istoric era serios: Piemontul, Umbria sau Emilia aveau argumente istorice cel puțin la fel de solide ca Galicia sau Catalonia și, chiar dacă distincțiile lingvistice regionale atât de frapante cu câteva decenii În urmă se mai estompaseră, ele Încă nu dispăruseră complet. Dar noile regiuni italiene - spre deosebire de cele spaniole - erau În mare măsură o ficțiune administrativă. Deși se lăudau cu propriile autorități și consilii alese - și aveau o puzderie de angajați -, unitățile regionale din Italia nu puteau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ani În urmă, comentatorii redescoperiseră „Europa Centrală”, iar Havel, Kundera, Michnik și alții ca ei erau, de la Paris la New York, obiectul admirației generale În reviste prestigioase și pe prima pagină a ziarelor. Dar istoria se schimba rapid: de Îndată ce s-a estompat amintirea ieșirii lor miraculoase de sub tiranie, Praga și Budapesta nu i-au mai interesat decât pe turiști și pe oamenii de afaceri. Bernard-Henri Lévy și Susan Sontag puteau fi găsiți mai degrabă la Sarajevo. Momentul de glorie al Europei Centrale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu o populație de numai zece milioane de locuitori, a primit peste 100.000 de cereri de azil. Viața acolo - sau În Slovacia ori Republica Cehă - era grea, dar nu insuportabilă, iar diferențele dintre aceste țări și statele occidentale se estompau Încet, dar sigur. Concomitent, distanța dintre Europa Centrală și restul Europei postcomuniste creștea. Așa se face că, spre sfârșitul anilor ’90, venitul mediu lunar În Polonia și Republica Cehă se apropia deja de 400 de dolari, dar În Belarus, Ucraina
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
război. În Europa de Est deceniile postbelice au așadar un parfum diferit În memoria colectivă (dar același caracter parantetic). Dar, față de ce se petrecuse anterior, și Europa de Est a traversat - fără voie - o perioadă de calm neobișnuit. Anii postbelici, a căror amintire se estompa rapid pe măsură ce apăreau noi (dez)ordini mondiale, erau sau nu un obiect al nostalgiei și regretului, În funcție de locul și data nașterii fiecăruia. De ambele părți ale Cortinei de Fier, cei din generația șaizecistă - adică cei născuți Între 1946 și 1951
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
geometria variabilă a regiunilor, a țărilor și a Uniunii Europene; perspectivele și dispozițiile contrastante ale islamismului și creștinismului, cele două mari religii de pe continent; viteza fără precedent a comunicațiilor și a schimburilor În interiorul și În afara granițelor Europei; multitudinea diferențelor care estompează vechile distincții sociale și naționale; incertitudinile cu privire la viitor, dar și la trecut - toatea acestea ne Împiedică să discernem cu ușurință o formă a experienței colective. Sfârșitul secolului XX În Europa nu avea omogenitatea implicită În relatările sigure despre precedentul fin-de-siècle
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la înălțimea propriei sale căutări, încât inițierea rămâne fără obiect. Este numai unul din singuraticii a căror existență măruntă prozatorul o observă cu înțelegere, evitând în egală măsură sarcasmul facil și emoția ieftină. În finaluri adesea incerte, aceste personaje se estompează și dispar. După o febrilă activitate de jurnalist în perioada imediat postdecembristă, T. revine pe scena literară cu o culegere de proză scurtă Povestiri din lumea nouă (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor), iar mai târziu cu Îngerul de la benzinărie (2003). Autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
circulare, închise. Ele comunică de fapt lipsa de comunicare, de fior liric, o absență. Țipătul „expresionist” este mai mult tăcere, ecoul unui sunet, încremenire. Natura se denaturalizează, peisajul se construiește din afară și rămâne exterior, legătura cu eul liric se estompează, sub presiunea unei imperioase nevoi de obiectivare, de distanțare - un „exod” al eului din propriul act al exprimării sale. Revelării „eului” i se substituie un amplu scenariu imagistic, uneori fascinant, alteori straniu ori retoric-convențional, în sensul convenției „clasice”, astfel încât „absența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
ultimă oară cu o apariție feminină, o femeie gigantică, stâncă animată care-i dă sărutul morții și care se prezintă pe sine în termeni alegorici drept "Regretul" sau, mai precis, "Dorul". Tânărul va muri în curând, pe măsură ce simțurile sale se estompează tot mai mult, iar păstorii îl vor înhuma acolo unde l-au descoperit, numind locul Vârful cu dor. În basmul inventat de Carmen Sylva, remarcabil este tocmai această șarjă erotică desfășurată pe portativul invariant al seducției. Vârful cu dor este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în afișul realizat de Klimt pentru Ver sacrum, înfruntarea dintre Minotaur și Tezeu pentru a întoarce spre public imaginea terifiantei Gorgone lipită de scutul său, masca terorii și a iraționalului. În convenția decadentă, distanța etică dintre cele două roluri se estompează, chiar dacă Salomeea pare mai degrabă prizoniera propiilor sale afecte, instrumenta lizate politic, iar Judith o femeie virilizată. Direct sau indirect, ambele devin ucigașe, crima lor are o valență sexuală, iar victima este un bărbat. Inocentarea sau demonizarea feminității merg în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca substitute ale infernului reprezintă, în același timp, un plasament modern al mondenității a cărei savoare se întreține din aerul de damnare luxoasă. În Carnavalul 605, S. Maur înfățișează o lume demonic-ensoriană a măștilor, diferența dintre grimasă și mască se estompează, totul se întâmplă la o petrecere orgiastică, de salon, cu bărbați în frac și femei îmbrăcate conform ultimei mode de la Paris. Câteva măști detașate au căpătat o stranie autonomie și răspund prin grimase măștilor atașate pe chip. Carnavalul sugerează infernul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
om... Cât privește despre mine am fost și rămân un poet al decadenței." Gama de culori este restrânsă În poezia lui Bacovia, centrată pe câteva motive tipic simboliste: urâtul, plictisul, tristețea, monotonia. Esențial sugestivă, culoarea, În loc să reliefeze obiectul, dimpotrivă, Îi estompează conturul, Îl dizolvă, Într-un fluid unic, În stare să impună o anumită stare de spirit. Culorile, ca și instrumentele muzicale, au rolul de a sugera o stare sufletească. Astfel, melancolia gravă este sugerată de vioară și clavir, În timp ce sentimentul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
permită asigurarea traiului cotidian. Așa se explică, de altfel, și scăderea procentului celor salarizați la nivel minimal în prima jumătate a decadei. Respectarea ierahiei salariale în funcție de competențe și atribuții, precum și corelarea cu nivelul productivității muncii au fost criterii cel puțin estompate de hiperinflația care a dominat începutul anilor ’90. Figura 1. Dinamica principalelor venituri ale populației în România După anul 2000, politica veniturilor a fost pentru prima dată, după 1990, gândită unitar, având ca punct central nivelul salariului minim pe economie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acest lucru, relațiile ei cu Statele Unite aveau să fie absorbite de problema mai amplă a relațiilor sovieto-americane. Senatorul Henry "Scoop" Jackson, un democrat conservator inveterat din statul Washington a început o luptă împotriva Casei Albe care avea, în curînd, să estompeze distincția dintre relațiile SUA cu Uniunea Sovietică și cele cu statele aflate sub influență sovietică. Congresul și Moscova Întrunirea de la Moscova, "Tratatul de reducere a armelor strategice" (SALT) și negocierile comerciale ce au decurs de aici i-au incitat pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]