2,039 matches
-
Turcia și Uniunea Sovietică. O călătorie în jurul lumii a urmat în anii 1934-1935. Între 1932 și 1936, Simenon, Tigy și Boule au locuit în La Richardière, un conac din Marsilly, departamentul Charente-Maritime, construcție datând din secolul XVI. Această locuința este evocata în românul "Le Testament Donadieu". La începutul anului 1938 Simenon închiriază vila Agnès din La Rochelle, iar mai apoi cumpăra o fermă în Nieul-sur-Mer (tot în departamentul Charente-Maritime), unde singurul său copil cu Tigy, Marc, se naște în 1939. În timpul
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
luaseră parte la complotul prin care se urmărea răsturnarea lui Federico. Scena ar prezenta, așadar, supliciul nobilului trădat și asasinat. Dar interpretările tabloului sunt numeroase. La dreapta, oare este vorba despre pocăința lui Iuda, sau, în partea stângă este oare evocată cucerirea orașului Constantinopol de turci, în 1453? Cristos ar fi pe atunci o metaforă a Bisericii biciuite sub privirile unui turc? Această lucrare constituie un remarcabil exercițiu de perspectivă, o stiință încă nouă, de care Pietro della Francesca luase de
Biciuirea lui Cristos (Piero della Francesca) () [Corola-website/Science/321942_a_323271]
-
sunt așa de nebuloase, încât scriitorul poate să păstreze ceața preistorică. Țiganii, fie și pecenegi, având sufletul cetelor migratoare, eroul ideal al cărții rămâne un soi de Uvar, care în loc să se înfunde în candoarea arctică, se ascunde în codri.” Spațiul evocat este supus influenței unui miraculos „fastuos” și „poetic”, diferit de miraculosul de tip sacru din romanul " Noaptea de Sânziene" al lui Mircea Eliade. Criticul Nicolae Crețu considera că romanul "Nopțile de Sânziene" are un stil poetic menit a evidenția „istoria
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
reflecții nu lipsite de miez. Prezentul se impune, de asemenea, atenției călătorului, care surprinde, uneori cu tentă umoristică, specificul realităților întâlnite. În proza de reconstituire a trecutului românesc, istoricul și literatul vor conlucra fructuos, dând adevărate fresce social-politice ale timpului evocat. Scriitorul traversează cu dezinvoltură secolele, coborând, ca în "Pe aripa vremei" (1923), până la descălecat, spre a descifra arborele genealogic al familiei sale, sau, mai aproape, precum în "Acum o sută de ani" (I-II, 1935), pentru a susține cronica principalelor
Constantin Gane () [Corola-website/Science/326580_a_327909]
-
-i înfrunta pe Jurt și pe Mască. Acolo descoperă că Jurt s-a transformat parțial într-un Atu, iar Masca este în realitate fosta iubită a lui Merlin, Julia, pe care acesta o credea moartă. Romanul începe în același cadru evocat și în volumul anterior, în care își fac apariția personaje din cărțile pentru copii ale lui Lewis Carroll "Alice în Țara Minunilor" și "Prin oglindă": Pălărierul, Iepurele de Martie, PAsărea Dodo, LAcheul Broască, Omida, Pisica de Cheshire, Humpty Dumpty, Tweedledee
Semnul Haosului () [Corola-website/Science/326703_a_328032]
-
Baloanele de foc" și inclue "". Expertul în literatură William Stendhal s-a refugiat pe Marte pentru a scăpa de dictatul de ardere al cărților emis de "Investigatorii de Climate Morale". Acolo el construiește un conac bântuit, o replică a clădirii evocate de Edgar Allan Poe în povestirea "Prăbușirea Casei Usher", cuprinzând creaturi mecanice, sunete înfiorătoare și exterminarea vieții din împrejurimi. Anchetatorii de la "Climate Morale" sunt asasinați pe rând folosind metode descrise în diferite povestiri ale lui Poe, după care casa este
Omul ilustrat () [Corola-website/Science/326833_a_328162]
-
o declarație pentru site-ul revistei NME, chitaristul Sergio Pizzorno a afirmat că albumul nu este despre locul în sine, de vreme ce auzise numele într-un documentar, dar că a ales titlul strict din punct de vedere estetic și datorită senzațiilor evocate. "West Ryder Pauper Lunatic Asylum" a devenit al doilea material al cvartetului care a dobândit prima poziție în UK Albums Chart și a marcat o perioadă de aprecieri din partea criticii, câștigând premiul pentru Albumul anului din partea revistei Q în octombrie
Kasabian () [Corola-website/Science/327110_a_328439]
-
vapoare, computere, conflicte cibernetice, bombe atomice etc. Pe baza experiențelor de laborator au fost realizate peste 80 de lucrări, comunicate și publicate în țară și în străinătate. Studiile au utilizat rezultatele obținute prin înregistrări cu macro și micro-electrozi, potențiale corticale evocate averegizate vizuale, auditive și somestezice. Pentru interpretare s-au folosit metode matematice, prin identificarea de sistem, input - sistem - output (transformata inputului - funcție de transfer - transformata output) și Pattern Recognition. Cercetările originale, ale căror rezultate au fost publicate, s-au axat pe
Alexandru Șerbănescu (medic) () [Corola-website/Science/330607_a_331936]
-
R.M.N., S.P.E.T., au cuprins mai multe domenii: somnul normal și patologic, epilepsie, scleroza multiplă, Parkinson, Huntington, Alzheimer, Kreuzfelt Jacob și toate bolile Sistemului Nervos Central sau Periferic. A efectuat și a predat studenților investigațiile bolilor unității motorii, EMG și Potențiale Evocate, iar la investigațiile cu CT, RMN și SPET a asistat în calitate de medic curant. La începutul anilor ’90 a coordonat, împreună cu Prof. Massion, programul de parteneriat între Spitalul „N. Gh. Lupu” și Clinicile Universitare Saint Luc Bruxelles, concretizat în specializarea a
Alexandru Șerbănescu (medic) () [Corola-website/Science/330607_a_331936]
-
cauzate de permanentizarea prezentului. Soluția adusă de către artist a fost îndrumarea privitorului într-un exercițiu de aducere a acelui timp istoric în actualitatea sensibilității celui care percepe astăzi prezentul existent dintotdeauna și nu impune o călătorie în trecutul invocat (nu evocat). În expozițiile la care a luat parte, Valeriu Pantazi a oferit imaginea unui artist stăpân pe uneltele sale, matur și care, chiar dacă a părut a fi un clasic al începutului de secol al XX-lea, a reușit cu ușurință să
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
trecutul românesc, „cu exodurile lui dureroase, cu luptele lui omerice, cu instinctele lui războinice și amoroase”, făcând un exces de subiectivism în descrierea coloristică a mediului istoric și natural. Stilul narațiunii este poetic, avântat și plin de patos, iar peisajele evocate (codrii și apele moldave) par incendiate cu o flacără lirică într-un mod asemănător cu impresionismul artistic. Sadoveanu exprimă literar legătura omului cu pământul strămoșesc în următoarele cuvinte pe care moș Mihu i le spune lui Tudor Șoimaru: "„Tu nici
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
ele, ca strămoșul cel de demult, care nu era mai îmbrăcat decât mine”". Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii, cât și contactul între om și natură. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o vegetație ce foșnește din cauza vântului și ploii sau a strecurării unor animale speriate. Autorul realizează descrieri foarte variate, insistând pe amănunte ce scapă privirii unui observator superficial. Între natură și om
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
Egipt, Irak și Siria, el s-a stabilit în orașul său natal, Nishapur, unde l-a întâlnit prima dată pe Bukhari, cu care va avea o prietenie trainica până la moarte. Savantul Ibn Ishaq Sunni Rahwayh fost primul care a remarcat, evocat și citat opera lui Muslim. Contemporanii lui ibn Ishaq nu au acceptat la început lucrările sale. Abu Zur`o al-Razi a obiectat că Muslim a omis prea mult material bibliografic și a citat surse neatestate ca fiind autentice. Ibn Abi
Muslim ibn al-Hajjaj () [Corola-website/Science/331940_a_333269]
-
tipărit la Vălenii de Munte. Iorga l-a menționat mai târziu pe Stahl, alături de Ion Agârbiceanu, Romulus Cioflec și Dumitru C. Moruzi, ca pe unul dintre cei mai valoroși scriitori de proză ai revistei "Neamul Românesc". Potrivit unui obicei secular evocat, autorul a dedicat romanul „memoriei unui nerăsplătit muncitor tenace, memoriei lui Victor Anestin, care, prin grai și prin scris, în viața lui scurtă de om sărac și trudit, a făcut pe atâția să mai ridice puțin ochii de pe mocirla pământească
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
George Drăgănescu erau niște cârciumari, în timp ce Efraim, soțul Salemei, purtase, atârnată cu un șnur de gât, o tablá cu fructe exotice înainte de a deschide o dugheană în Pireu. Ridicarea pe scara socială a familiei Hallipa și a altor familii este evocată fugitiv. Dacă cea de-a doua generație a familiilor (reprezentată de personaje precum Lenora, dr. Walter, George Drăgănescu sau Ada Razu) mai menține unele instincte umile tipice arivistului, cea de-a treia generație reprezentată de surorile Elena și Coca-Aimée s-
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii, cât și contactul între om și natură. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o vegetație ce foșnește din cauza vântului și ploii sau a strecurării unor animale speriate. Autorul realizează descrieri foarte variate, insistând pe amănunte ce scapă privirii unui observator superficial. Între natură și om
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
forță literară și trec pe un plan secundar. Narațiunea sadoveniană se caracterizează printr-un stil predominant oral, asemănător cu cel al unui rapsod popular. Existența unui număr mare de povestiri ale oropsiților vieții prilejuiește un sentiment de retrăire a întâmplărilor evocate. Trecerea de la planul prezent la cel din trecutul evocat se realizează cu o economie de mijloace. Narațiunea se rupe adesea, trecându-se cu brutalitate din trecutul dramatic în cotidianul prozaic ca în istorisirea lelei Ileana. Paginile descriptive sunt impregnate însă
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
sadoveniană se caracterizează printr-un stil predominant oral, asemănător cu cel al unui rapsod popular. Existența unui număr mare de povestiri ale oropsiților vieții prilejuiește un sentiment de retrăire a întâmplărilor evocate. Trecerea de la planul prezent la cel din trecutul evocat se realizează cu o economie de mijloace. Narațiunea se rupe adesea, trecându-se cu brutalitate din trecutul dramatic în cotidianul prozaic ca în istorisirea lelei Ileana. Paginile descriptive sunt impregnate însă de lirism, precum descrierea antologică a ploii de la Nada
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
notă sfântă. Poeziile cu această temă sunt foarte răspândite și în Azerbaidjan, unde Nouruzul este o sărbătoare foarte importantă, care rămâne o temă de inspirație perenă atât pentru literatura cultă, cât și pentru cea populară. În versurile acestor poezii sunt evocate semnificațiile sărbătorii, faptul că aceasta reprezintă un nou început, dar și modul în care oamenii se pregătesc pentru întâmpinarea sărbătorii atât material decorând casele cu flori și pregătind diverse tipuri de mâncare, dar și spiritual fiind un prilej de a
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
acestora aveau loc direct pe solul gol. Anumiți autori, cum ar fi Lucian din Samosata în "Dialogul Curtezanelor" sau Alcifron în scrisorile sale de răspuns, prezintă scene cu prostituate discutând între ele, dar aici vorbim de opere de ficțiune. Prostituatele evocate sunt fie prostituate independente, fie curtezane (hetaire): sursele citate nu se apleacă aproape deloc asupra cazului femeilor sclave, în afară de a le considera ca bunuri ce pot fi valorificate. Aceste izvoare istorice arată clar ce credeau bărbații greci despre prostituate: în
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
cu atenție. Pe de altă parte, se poate observa în opera pictorului Corneliu Ionescu, explorarea dusă până la obsesie a culorii gri. Culoarea gri a devenit suport pentru multe din lucrările sale, ea fiind un pretext al dezvoltării unor motive îndelung evocate: peisajele, naturile statice, florile și nu în ultimul rând o lume de colombine și arlechini. Lucrările sale analizează în mod plastic mișcarea chipului uman dintr-un unghi diferit al conflictelor care apar în zona figurativului. Privind pictura lui Corneliu Ionescu
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
trecutul românesc, „cu exodurile lui dureroase, cu luptele lui omerice, cu instinctele lui războinice și amoroase”, făcând un exces de subiectivism în descrierea coloristică a mediului istoric și natural. Stilul narațiunii este poetic, avântat și plin de patos, iar peisajele evocate (codrii și apele moldave) par incendiate cu o flacără lirică într-un mod asemănător cu impresionismul artistic. Pasiunea pentru trecutul istoric și avântul patriotic din anii de tinerețe ale lui Sadoveanu erau bine-cunoscute, după cum afirma Nicolae Iorga care l-a
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
trecutul românesc, „cu exodurile lui dureroase, cu luptele lui omerice, cu instinctele lui războinice și amoroase”, făcând un exces de subiectivism în descrierea coloristică a mediului istoric și natural. Stilul narațiunii este poetic, avântat și plin de patos, iar peisajele evocate (codrii și apele moldave) par incendiate cu o flacără lirică într-un mod asemănător cu impresionismul artistic. Există o deosebire esențială între romanele istorice antebelice ale scriitorului și "Zodia Cancerului", ce evidențiază maturizarea talentului lui Sadoveanu. Lirismul caracteristic începuturilor carierei
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
cât și contactul între om și natură. Garabet Ibrăileanu afirma că prozatorul scrie pagini de poezie pură în care combină obiectivitatea imaginii cu subiectivitatea sentimentului, receptând frumusețile creației. Povestirile din acest volum transmit o bucurie ritualizată a descoperirii naturii. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o vegetație ce foșnește din cauza vântului și ploii sau a strecurării unor animale speriate. Autorul realizează descrieri foarte variate, insistând pe amănunte ce scapă privirii unui observator superficial. Personajele principale ale acestor
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
considera o povestire fantastică ce prospecta un spațiu istoric revolut, Criticul Șerban Cioculescu afirma că „Nopți la Serampore”, deși mai puțin cărturărească decât „Secretul doctorului Honignerger”, este „o bucată delectabilă în deosebi prin puternica atmosferă de vrajă a „nopților” respective, evocate fermecător, cu un vădit talent descriptiv și cu un dar foarte rar de a concretiza nu numai vizual, dar și olfactic, senzațiile exotice”. Eliade combină astfel fantasticul cerebral cu o descriere cursivă încântătoare, dovedindu-și astfel talentul natural excepțional de
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]