2,131 matches
-
Accesarea fondurilor externe rambursabile și nerambursabile Atitudine pozitivă a tinerilor față de schimbare ● Promovarea politicilor pentru integrarea socială și profesională a tinerilor și pentru o viață independența Amenințări: Riscul crescut de marginalizare și excludere socială a tinerilor Cronicizarea fenomenului reprezentat de excluziunea socială ● Insuficientă dezvoltare a serviciilor sociale alternative la instituționalizare ● Lipsa mijloacelor financiare necesare implementării programelor în domeniu Capitolul III Principiile Strategiei 1. Principiul respectării demnității umane 2. Principiul egalității de șanse și nediscriminării 3. Principiul solidarității sociale 4. Principiul parteneriatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178036_a_179365]
-
de implementare Strategia va fi implementată în perioada 2006-2008. Capitolul VII Obiectivele generale 1. Crearea unui sistem coerent și coordonat de măsuri și acțiuni care să asigure incluziunea socială a tinerilor definiți în grupul-țintă, 2. Reducerea riscului de marginalizare și excluziune socială a tinerilor definiți în grupul-țintă. 3. Integrarea și participarea activă în comunitate a tinerilor definiți în grupul-țintă. Capitolul VIII Obiectivele operaționale 1.1. Îmbunătățirea cadrului administrativ și instituțional la nivel central și local. 1.2. Îmbunătățirea, adaptarea și armonizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178036_a_179365]
-
unui sistem coerent și coordonat măsuri și acțiuni care să asigure de incluziune socială a tinerilor definiți în grupul-țintă *Font 8* ────┬───────────────────────┬───────────────────────��───────────────────┬─────────────┬──────────┐ Nr. │ OBIECTIV │ MĂSURĂ 1. Modificarea și completarea Legii nr. 2. Elaborarea proiecțiilor bugetare │Permanent Reducerea riscului de marginalizare și excluziune socială a tinerilor definiți în grupul-țintă, *Font 8* ────┬───────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────┬──────────┐ Nr. │ OBIECTIV │ MĂSURĂ Integrarea și participarea activă în comunitate a tinerilor definiți în grupul-țintă *Font 8* ────┬────────────���──────────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────┬──────────┐ Nr. │ OBIECTIV │ MĂSURĂ 3. Monitorizarea derulării contractelor de 3. Elaborarea și difuzarea unui Ghid Semestrul 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178036_a_179365]
-
nivel 1, 20 de indicatori de nivel 2 și 48 de indicatori la nivelul 3. Temele și sub-temele la care se referă sistemul de indicatori statistici ai dezvoltării durabile pentru România sunt: • Dezvoltare economică: investiții, competitivitate, populație ocupată; • Sărăcie și excluziune socială: sărăcie, accesul pe piața forței de muncă, alte aspecte ale excluderii sociale; • Îmbătrânirea societății: ajustarea pensiilor, schimbări demografice, susținere financiară public; • Sănătate publică: protecția sănătății umane și stiluri de viață, siguranța alimentară și calitate; • Schimbarea climei și a energiei
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
stimulent pentru oameni în îmbunătățirea muncii sau dobândirea de noi competențe, dar și motiv pentru crimă, sărăcie și excludere socială. Există un set de indicatori care măsoară sărăcia pe vârstă, sex, statut de activitate și un alt set care măsoară excluziunea socială, atât în spațiu cât și în timp. 3.3.3 Indicatori structurali Din nevoia de a evalua progresele realizate de către Uniunea Europeană în îndeplinirea obiectivului strategic stabilit pentru ultimul deceniu, „de a deveni cea mai competitivă și dinamică economie din
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Înconjurător: cei care locuiau În noile orașe, În turnuri și complexe uriașe de locuințe, erau nemulțumiți și nu au făcut din asta un secret. Dacă arhitecții și sociologii nu au Înțeles că proiectele lor vor provoca, peste numai o generație, excluziune socială și violență de grup, locatarii vedeau foarte clar ce Îi așteaptă. Până și cinematograful european - care până de curând zăbovise nostalgic asupra vechilor orașe și a vieții urbane - explora acum impersonalitatea rece, neîndurătoare a metropolei moderne. Regizori ca Antonioni
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
în oameni și a dezvolta un stat al bunăstării, activ și dinamic, va fi elementul central, atât pentru a plasa Europa în economia cunoașterii, cât și pentru a asigura că nașterea noii economii nu amplifică problemele sociale existente, ale șomajului, excluziunii sociale și ale sărăciei”<footnote Industrial Policy in an Enlarged Europe, p. 7. footnote>. Aplicat în cadrul strategiilor managementului resurselor umane, acest model (cu caracter de generalitate societală) duce la modificarea sensului unor concepte de bază. Se modifică chiar modul de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și politici de ocupare a forței de muncă în România, p. 63. footnote>. Mai sunt și alte probleme concepute a exprima cerințe reale de preocupări în România, printre care se reliefează cele legate de politicile de angajare, incluziune socială, evitarea excluziunii sociale (șomajul), respectarea demnității personale la locul de muncă, sănătatea personalului etc.<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 169. footnote>. Formarea capacității de problematizare a situației proprie resurselor umane reprezintă, ea însăși, o problemă centrală a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
prin negociere/parteneriat, Inundațiile masive pun în prim-plan nevoia de regularizare a cursurilor apelor. Cutremurele de amploare accentuează nevoia consolidării clădirilor și a introducerii unor condiții de securitate în construcții. Apariția unor factori cu efecte distructive importante - sărăcia și excluziunea socială, amenințarea războiului, mai ales a războiului nucelar, terorismul politic - face din acestea probleme manifeste, putând chiar să ocupe poziții centrale. Acumularea unor tensiuni în legătură cu respectivele probleme duce deci la creșterea voinței de a acționa: trecerea lor din potențial în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
European Economic and Social Commitee and Employment Policy, 2005, p. 12). Prin promovarea coeziunii economice și sociale, statele membre au în vedere implementarea seturilor de acțiuni care să asigure oportunități pentru toți cetățenii UE și, în consecință, să reducă riscul excluziunii sociale. După cum am arătat deja, modelul social european este un concept des întâlnit în documentele oficiale europene, mai ales în lucrările cele mai recente care evaluează progresele sociale și economice înregistrate în procesul de implementare a obiectivelor strategiei de la Lisabona
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
membre - sunt: „promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, (Ă) protecția socială adecvată, dialogul dintre management și muncă, dezvoltarea resurselor umane, având în vedere o ocupare înaltă și trainică a forței de muncă și combaterea excluziunii” (European employment and social policy, 2000, p. 4). Scopul politicii europene în domeniul social și al ocupării forței de muncă îl reprezintă promovarea calității vieții prin asigurarea unui standard decent al vieții pentru toți cetățenii statelor membre. Articolul 125 al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care a fost lansat un nou concept - acela de incluziune socială -, a cărui promovare a devenit oficial un obiectiv comun prioritar al tuturor statelor membre. Cu ocazia summitului de la Nisa din același an, s-au stabilit obiectivele de luptă împotriva excluziunii sociale și a sărăciei: promovarea participării la muncă și accesul la toate resursele, drepturile, bunurile și serviciile; prevenirea riscului excluziunii sociale; inițiative pentru grupurile cele mai vulnerabile; mobilizarea tuturor actorilor. Consiliul European a stabilit că toate statele membre să dezvolte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prioritar al tuturor statelor membre. Cu ocazia summitului de la Nisa din același an, s-au stabilit obiectivele de luptă împotriva excluziunii sociale și a sărăciei: promovarea participării la muncă și accesul la toate resursele, drepturile, bunurile și serviciile; prevenirea riscului excluziunii sociale; inițiative pentru grupurile cele mai vulnerabile; mobilizarea tuturor actorilor. Consiliul European a stabilit că toate statele membre să dezvolte strategii antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale și să elaboreze planuri naționale de acțiune în acord cu obiectivele adoptate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Zamfir, 1995, p. 12). Confruntate cu o serie de presiuni externe și interne legate de schimbările rapide din sfera tehnologică, trendurile demografice, dublate de opțiunea femeilor de a se integra activ pe piața muncii, riscul din ce în ce mai crescut de sărăcie și excluziune socială și procesul globalizării, statele bunăstării europene au dezvoltat strategii diverse de răspuns, mai mult sau mai puțin capabile să facă față provocărilor actuale. În ciuda suportului populației pentru principiile comun împărtășite de pluralism, respect pentru drepturi individuale, economie de piață
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și standarde de viață decente sau corecte, prioritatea pentru ocuparea forței de muncă; menținerea serviciilor de interes general; oportunități egale și lupta împotriva discriminării (Vaughan-Whitehead, 2003, pp. 6-10). O altă caracteristică a modelului european este lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale prin diferite măsuri precum mobilizarea resurselor spre susținerea regiunilor mai puțin dezvoltate. (Comité économique et social européen, 2004, p. 14). Schimbările din politica socială europeană nu sunt mereu orientate spre diminuarea drepturilor sociale, iar reacția defensivă a statelor membre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
niște programe de care nu beneficiază. Furnizarea bunăstării în perioada comunistă și postcomunistă Scopul sistemului de furnizare a bunăstării în societățile comuniste era să asigure un anumit nivel de omogenitate socială, pe fondul unei societăți prospere, în care sărăcia și excluziunea socială erau inexistente (Zamfir, Zamfir, 1999, p. 21). Astfel, politicile sociale încercau să stabilească un anumit nivel sub care, teoretic, nimeni nu trebuia să ajungă, dar impunea și un plafon superior pe care nimeni nu trebuia să îl depășească. În
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fi explicat prin modelul de bunăstare pe care l-a promovat regimul comunist, și anume bunăstarea bazată pe muncă. Cum în comunism toată lumea avea asigurat un loc de muncă, a ieși de pe piața muncii putea fi considerat un semn de excluziune. Probabil că dorința crescută de a-i sprijini pe șomeri își are baza tocmai în necesitatea de a evita excluderea unei categorii care a devenit tot mai largă în anii tranziției. Totuși, între răspunsul la prima întrebare („Credeți că statul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o dețin într-o mai mare măsură decât ceilalți. Totuși, vârsta poate avea și un efect negativ asupra participării, deoarece implicarea solicită o anumită formă fizică, afectată negativ de îmbătrânire. Una dintre cele mai importante surse ale pasivității și ale excluziunii sociale în general este starea proastă a sănătății, mai ales în cazul celor vârstnici. Pentru a rezuma, voi descrie în tipuri ideale cele trei categorii de actori în acțiunile colective de la nivelul scării. Liderii și membrii activi se recrutează din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în ambele componente, atât în sfera ajutorului social financiar, cât și în cea a serviciilor de asistență socială, pentru diferite grupuri aflate în dificultate. Apare, astfel, o focalizare defectuoasă pentru indivizi și grupuri aflate în situațiile cele mai dificile de excluziune și marginalizare socială, precum: sărăcie extremă, lipsa unei locuințe, traiul în condiții mizere/improprii, copii și adulți ai străzii, victime ale exploatării sexuale și ale traficului de ființe umane. Acest lucru a avut drept rezultat creșterea și consolidarea unor insule
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de prevenire a riscurilor și de recuperare socială. Neglijarea prevenirii și a întăririi capacității de integrare socială a celor în dificultate are ca rezultat creșterea și chiar consolidarea unui segment de populație care trăiește în condiții de sărăcie extremă și excluziune socială; 3. Instituționalizarea - singura formă de asistare socială a persoanelor cu situații grave a fost și încă este instituția: instituții pentru copiii abandonați, dar și pentru copiii din familii foarte sărace sau dezorganizate a căror stare de dificultate temporală se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
adoptată în 2001 a inițiat crearea structurilor necesare sporirii rolului și responsabilității sistemului în furnizarea serviciilor sociale publice. S-a moștenit însă o anumită lentoare în implementarea noului program, ceea ce a dus la o resorbție greoaie a sărăciei și a excluziunii sociale. Este vital să se conștientizeze faptul că serviciile de asistență socială orientate către familie și comunitate pot fi un instrument esențial al prevenirii cauzelor excluziunii sociale și al promovării unei incluziuni sociale eficiente. Aceasta este, în fapt, noua filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
implementarea noului program, ceea ce a dus la o resorbție greoaie a sărăciei și a excluziunii sociale. Este vital să se conștientizeze faptul că serviciile de asistență socială orientate către familie și comunitate pot fi un instrument esențial al prevenirii cauzelor excluziunii sociale și al promovării unei incluziuni sociale eficiente. Aceasta este, în fapt, noua filosofie a serviciilor specialiazate în procesul de reformă în asistența socială deschis de legea-cadru a asistenței sociale; O schimbare promițătoare în reforma asistenței sociale este legată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Zamfir, C. (coord.), 2000, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București. Zamfir, E.; Preda, M. (coord.), 2000, Diagnoza problemelor sociale comunitare. Studii de caz, Editura Expert, București. Zamfir, E.; Preda, M.; Dan, A., 2004, „Surse ale excluziunii sociale în România”, Revista de Asistență Socială, nr. 3-4. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1993, Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1995, Politici Sociale. România în context european, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se suprapune disparităților teritoriale ale acoperirii cu servicii furnizate de instituțiile publice. Este, de asemenea, de așteptat ca într-o primă fază transferul de servicii către sectorul nonguvernamental să fie însoțit de accentuarea paralelismelor și a efectelor de supraincluziune sau excluziune din cauza desprinderii unor programe de la un furnizor de mari dimensiuni - Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) - către un număr mare de ONG-uri; dependența de finanțările externe - cea mai mare parte a organizațiilor depind de finanțările
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politici sociale, Editura Expert, București. Preda, Marian, 2002, Politica socială românească între sărăcie și globalizare, Editura Polirom, Iași. Zamfir, Cătălin (coord.), 1999, Politici sociale în România: 1990-1998, Editura Expert, București. Zamfir, Elena (coord.); Dan, Adrian-Nicolae; Preda, Marian, 2004, Surse ale excluziunii sociale în România, raport de cercetare. Zamfir, Elena; Zamfir, Cătălin (coord.), 1996, Politici sociale: România în context european, Editura Alternative, București. *** 2004, Program de guvernare 2005-2008, HYPERLINK "http://www.guv.ro" www.guv.ro. Implicarea serviciilor de sănătate în dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]