2,392 matches
-
Câteodată se fac auzite proteste împotriva folosirii titlului de "critică" (cuvânt al cărui strămoș grec însenina "judecată") pentru aceste exegeze. Și uneori se face o distincție între critica "elucidatoare" și critica "judiciară", considerate tipuri opuse de critică. *30 Dar deși exegeza sensului (Deutung) poate fi fără îndoială delimitată de judecata de valoare (Wertung), acest lucru este rareori practicat sau practicabil în "critica literară". Ceea ce se cere sau se oferă sub numele de "critică evaluativă" este de fapt o clasificare lipsită de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Pentru a depăși acest nivel, sunt neapărat necesare analize si comparații analitice. Pe de altă parte, un eseu care este pur exegetic trebuie, prin însăși existența lui, să ne ofere o cât de mică judecată de valoare ; iar dacă face exegeza unui poem, să conțină o apreciere a valorii estetice, nu a celei istorice, biografice sau filozofice. Faptul însuși de a dedica timp și de a acorda atenție unui poet sau unei opere constituie în sine o judecată de valoare. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
americani sau italieni, fără megalomanii locale ridicule, dar și fără complexe de inferioritate paralizante" . Perpessicius, Tudor Vianu, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, în pofida diferențierilor de structură temperamentală, de putere expresivă și a rezultatelor concrete în planul exegezei critice, merg umăr la umăr în considerarea operei din unghi estetic, bizuindu-se pe o vastă cultură, pe bun gust și intuiție, probând o exemplară "transparență" (maiorescianăă față de literatura ce se făurea sub ochii lor, respingând hotărât nonvalorile. Ei tind
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
literaturii curente, în genul lui Pompiliu Constantinescu, aplicând perspectiva istoristă asupra clasicilor, reevaluându-i spectaculos, în maniera lui Șerban Cioculescu. Deși este foarte greu, dacă ar fi să recurgem la o sintagmă definitorie pentru Vladimir Streinu, ne-am opri la exegeza armonioasă și comprehensivă. Nu avem pretenția că am găsit formula ideală, dar credem că termenii de mai sus prind ceva din personalitatea - greu reductibilă la o unică formulă - a criticului. Și monografistul său, Serafim Duicu, după o minuțioasă analiză didactică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Hotărât să-mi apropii și explicativ poezia lui Arghezi, mă amân în pragul faptei; ocolul spre a vedea cum voi începe este o ezitație și sunt mai obosit înainte de a mă sforța" . (subl. n.Ă. Ezitările sunt repede depășite și exegeza înaintează energic spre miezul incandescent al operei. După minuțioase analize, după evaluări atente, după descifrări laborioase ale universului poetic arghezian - excurs temerar, nu lipsit de grele obstacole și de aproximații și judecăți sceptic-relativiste, după acumulări exegetice lente, născute din confruntarea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Eminescu l-a citit de copil și-i va străbate opera cu neostenită bucurie estetică toată viața. Cu Arghezi a fost contemporan și i-a urmărit cu înțelegere superioară întreaga desfășurare lirică, socotindu-l al doilea mare poet după Eminescu. Exegeza streiniană, nutrită din frecventarea îndelungată și asiduă a celor doi geniali creatori, probează gust artistic, finețe interpretativă, asumare simpatetică a discursului poetic, rigoare, informație, cultură perfect asimilată. Adesea raportările axiologice se fac pe bază de conexiuni reciproce, de la Eminescu la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Vladimir Streinu scrie în ". Cu privire la biografia călinesciană criticul are aprecierile cele mai călduroase. G. Călinescu a avut intuiția suverană a vieții poetului: "Frumusețea este a imaginii concepute prescriptic și acreditată prin talent literar și selectarea expresivă de material istoriografic corespunzător." Exegezei îi găsește în schimb cusururi multiple, unele semnalate nedrept. Descrierea ineditelor eminesciene este socotită, cu suficiență, "simplă rezumare". Relevându-i lui Călinescu "temperamentul său critic deosebit de interesant", "resursele excepționale de scriitor", munca dârză și talentată, Streinu neagă valoarea volumelor II
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
interesant", "resursele excepționale de scriitor", munca dârză și talentată, Streinu neagă valoarea volumelor II și III. Peste " de ani, în studiul Eminescu văzut de G. Călinescu, criticul nostru traversează cu o privire cordial-comprehensivă și obiectivată impunătoarea biografie dedicată poetului și exegeza asupra operei. Este o incursiune foarte interesantă, pendulând discret între judecata cumpănită, aprecierea francă, prețuirea deschisă și rezerva subtextuală, mai totdeauna îndreptățită - și, aspect deloc neglijabil - formulată în termeni urban- academici. Rândurile conclusive sunt înalt-aprobatoare: "...imaginea critică pe care a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
imposibil de sfărâmat în coeziunea lor internă." Șerban Cioculescu, autor al cunoscutei monografii Arghezi, în care, între altele, risipește - se pare pentru totdeauna - prejudecata obscurității poeziei argheziene, are merite considerabile în impunerea poetului în conștiința contemporanilor. Campaniile sale de susținere, exegeza subtilă și aplicată au făcut epocă. Pentru Șerban Cioculescu, Tudor Arghezi are o statură de dimensiunile celei eminesciene: "Tudor Arghezi nu se dezminte: păstrează primatul poeziei noastre nezdruncinat. Încă o dată, oricât ar displăcea repetiția, îl socotim de statura ciclopică a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a lui Arghezi, se simte zguduit de un puternic spectaculos și este asistentul umilit al unei orogenii primordiale. Ceea ce rămâne nou este forța hugoliană de expresie a lui Arghezi, pe care îl cumpănesc exclusiv ca geniu verbal." La capătul copleșitoarei exegeze criticul poate scrie cu o falsă resemnare, ce conține în fond o admirabilă apreciere superlativă la adresa operei: "Și în sfârșit acum, când mecanismul arghezian îmi stă demontat în față, sau cel puțin îmi închipui aceasta, simt că dincolo de teme, procedee
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
atât de subtilă era sentința și atât de măgulitoare rostirea execuției capitale." În pofida subiectivității conținute - nutrită de o prețuire reală - portretul fixează notele definitorii ale omului și literatului, încrustându-se semnificativ în memorie. O contribuție stimabilă și substanțială la îmbogățirea exegezei consacrate criticului aduce Ov. S. Crohmălniceanu . Acesta vede în Vladimir Streinu pe unul din reprezentanții de frunte ai criticii foiletonistice, care "a contribuit într-o măsură considerabilă la cristalizarea conștiinței literare interbelice." Este apreciat cu deosebire criticul de poezie: "Stăpânirea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
universală, "Ă sau al ediției Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte (vol. I, ", vol. II-"Ă. Fără a fi cronicarul actualității literare curente (mandat deținut la R.F.R. de Șerban Cioculescuă, Vladimir Streinu a cultivat în coloanele periodicului îndeosebi critica de exegeză, cu deschidere spre istoria literară și mai rar cronica literară. Este demn de menționat preocuparea sa de a-și fundamenta teoretic actul critic, de a-și construi un sistem care, chiar dacă n-a fost original, a contat pe câteva note
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
apare insuficientă și schematică. Dealtfel, criticul însuși a renunțat la ea înainte de a o desăvârși și aplica sistematic. În a doua perioadă, delimitată cu o anumită doză de convenționalism ("-"Ă, Vladimir Streinu cultivă ceea ce Mioara Apolzan a numit critica de exegeză, stăruind îndeosebi asupra scriitorilor clasici. Fiecare generație - observă criticul - își stabilește "distanța" optimă față de valorile clasice consacrate. Paradoxul este de a observa cum Vladimir Streinu apelează la metodele "obiective", științifice, la informația riguroasă în arhive și la periodice uitate. "Bergsonistul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
să disocieze permanent esteticul de valorile adiacente și să impună valorile perene. Postumitatea sa critică este una din cele mai generoase, chiar dacă, cel puțin deocamdată - cu excepția câtorva studii mai ample - nu i s-au consacrat lui Vladimir Streinu cărțile de exegeză pe care le merita. Viitorul ne poate rezerva însă surprize dintre cele mai neașteptate. Să așteptăm deci cu încredere! V. PORTRET FINAL Vladimir Streinu (Nicolae Iordache, n. " mai ", m. " noiembrie "Ă a debutat cu versuri în "Adevărul literar și artistic
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
n-o alarmează, în compunerea ei intrând numai fenomene ce se înscriu în legea eternă." Dacă ar fi să-l căutăm pe Vladimir Streinu - marele critic, acesta poate fi găsit, așa cum am demonstrat în cuprinsul eseului de față, în câmpul exegezei poetice. Comentând poezia clasică, modernă și contemporană, românească sau universală, Vladimir Streinu a dovedit că este acaparat definitiv de "himera poeziei", pătrunzându-i resorturile intime, reliefându-i dominantele, definind cu strălucire marile personalități. Poezia concentrează în structura-i internă nebănuite
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
va mai deosebi geniul poetului de geniul poporului nostru, care s-a exprimat prin el." Solidar, în dubla sa ipostază de creator și critic, cu marea poezie românească și universală, Vladimir Streinu exprimă cazul fericit de automodelare statornică din unghiul exegezei, primenindu-și constant impresiile, împrospătându-și arsenalul interpretării, șlefuindu-și uneltele, tinzând neobosit spre conturarea acelui spațiu estetic definitoriu pentru fiecare operă cercetată. Profund instructiv și adesea revelator este și criticul de proză. Dacă privim o clipă lista autorilor români
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
societățile pluraliste. Diversitatea, între relativism și convergență Ca și democrația, științele sociale ale religiei au trecut în ultimele decenii de la polul unificator spre cel al diversității. Paradigma interpretativă, unică și unificatoare, a secularizării începe să fie pusă în chestiune de exegeze atente la dezvoltări neliniare, la modele culturale multiple. Acum cîțiva ani, într-un articol din Le Monde, Clifford Geertz declara, ca și Peter Berger 1, că teoria tare a secularizării nu se confirmă în afara terenului occidental (ba nici măcar acolo pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de analiză doctrina conform căreia monarhii au primit direct prin comandă divină dreptul de a guverna, începând cu Adam, primul dintre patriarhi. Strategia adoptată de Locke este de a respinge teoria patriarhalistă cu propriile ei argumente, bazându-se așadar pe exegeza biblică, în special pe interpretarea pasajului din Facerea 1.28. În Al doilea tratat, respingerea teoriei lui Filmer se face cu argumentele dreptului natural. Locke dezvoltă aici o teorie proprie, folosind argumente științifice; de aceea, Filmer este vizat în mod
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
unui pact sau la consimțământ. Adam a fost un monarh absolut, la fel și toți regii de după el"66. În Primul tratat, această poziție confuză este atacată de către Locke din trei puncte de vedere: în primul rând el realizează o exegeză critică a pretinsei puteri originare a lui Adam, în al doilea rând denunță confuzia întreținută între diversele tipuri de putere, și în al treilea rând critică relația stabilită de Filmer între autoritate și proprietate. În continuare vom analiza pe scurt
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
originare a lui Adam, în al doilea rând denunță confuzia întreținută între diversele tipuri de putere, și în al treilea rând critică relația stabilită de Filmer între autoritate și proprietate. În continuare vom analiza pe scurt aceste critici. În realizarea exegezei critice a pretinsei suveranității prin donație a lui Adam, Locke pleacă de la textele biblice invocate de Filmer 67 și arată că împărăția asupra lumii, dată de Dumnezeu lui Adam, este una asupra animalelor și nu asupra oamenilor. Filmer susținuse că
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
-l fi avut"70. Filmer începe într-un sens, vorbind despre posesiunea lui Adam și despre domeniul său prin donație, și termină în alt sens, spunând că titlul său provine din paternitate. În opoziție cu Filmer, Locke dovedește pe baza exegezei pasajului de la Facerea 1.28 că Dumnezeu nu a i-a dat lui Adam putere directă nici asupra oamenilor, nici asupra copiilor și, prin urmare, că nu a fost făcut monarh. Totodată, nu a existat nici domnia exclusivă a lui
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
că va fi folosită pentru binele și pentru conservarea proprietății lor"82. Dar în Primul tratat aceste distincții nu pot fi făcute cu ajutorul conceptului de drept natural, pentru că aici Locke analizează teoria lui Filmer cu propria ei metodă care este exegeza biblică. Dar el ajunge la același rezultat cu ajutorul Scripturii, pentru că legea naturală nu poate spune în esență decât ceea ce a fost deja spus prin Cuvântul divin. Astfel, cele Două tratate reprezintă două modalități diferite de a critica patriarhalismul. Locke vrea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Astfel, cele Două tratate reprezintă două modalități diferite de a critica patriarhalismul. Locke vrea să dovedească în acest fel că teoria sa a dreptului natural nu este în contradicție cu Scriptura. Subtilitatea metodei lui Locke constă în a obține prin exegeza biblică din Primul tratat cele trei concepte fundamentale ale teoriei politice din Al doilea tratat, și anume suveranitatea, autoritatea și proprietatea. Despre primele două am vorbit mai sus. Conceptul de proprietate, al treilea, este introdus de Locke în capitolul 7
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
al treilea, este introdus de Locke în capitolul 7 "pentru a-l diferenția de puterea politică și a submina teoria lui Filmer a primogeniturii"83. Locke analizează modul în care Filmer trece de la proprietatea privată la puterea politică, pe baza exegezei textului de la Facerea 1.28. Pentru Filmer, proprietatea și puterea publică sunt unul și același lucru, pentru simplul motiv că amândouă sunt transferate în același fel urmașilor, prin dreptul de succesiune paternă. Locke arată însă că proprietatea privată și puterea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în sens protestant 89. În Primul tratat, Locke face efortul de a formula conceptele politicii moderne în limbajul tradiției creștine. Pentru a se asigura că filosofia lui politică nu contravine învățăturii biblice, el a așezat Al doilea tratat în continuarea exegezei biblice care justifica teoria dreptului natural. Tocmai de aceea, el pleacă de la o definiție a naturii umane care corespunde pas cu pas istoriei biblice a omului căzut. Reabilitarea omului, adică posibilitatea salvării, este dată de faptul că el poartă în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]