130,470 matches
-
din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituite obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a mai reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
de procedură edictate de legiuitor în virtutea competenței sale constituționale, iar Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci statuează principial, în art. 129, că „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute prin lege“. Sub aspectul existenței unei singure căi de atac împotriva hotărârilor pronunțate în materia fondului funciar
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
parte, se arată că suportarea unor cheltuieli judiciare sau faptul că există mai multe litigii cu privire la același bun nu echivalează cu încălcarea dreptului de proprietate privată. De asemenea, invocarea lipsei celerității judecării unor astfel de cauze excedează controlului exercitat de Curtea Constituțională. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 26 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.650/302/2019, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Prin
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
asigurările și reasigurările în România, și la Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1 din 15 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 6 aprilie 2016, a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă J. (fostă D.) F. și a obligat S.C. E. R. A. R. - S.A., în calitate de parte responsabilă civilmente, la plata către aceasta a sumei de 3.500 lei, cu titlu de daune materiale. În baza art. 397
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
asigurările și reasigurările în România, și la Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1 din 15 februarie 2016 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 6 aprilie 2016, a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă J. (fostă D.) F. și a obligat S.C. E.R.A.R. - S.A., în calitate de parte responsabilă civilmente, la plata către aceasta a sumei de 25.000 euro, echivalentul în lei la cursul Băncii Naționale a României de la data
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
asigurările și reasigurările în România, și la Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1 din 15 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 6 aprilie 2016, a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă D. N. și a obligat S.C. E.R.A.R. - S.A., în calitate de parte responsabilă civilmente, la plata către aceasta a sumei de 3.500 lei, cu titlu de daune materiale. În baza art. 397 alin. (1) din Codul de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
asigurările și reasigurările în România, și la Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1 din 15 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 6 aprilie 2016, a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă D. N. și a obligat S.C. E.R.A.R. - S.A., în calitate de parte responsabilă civilmente, la plata către aceasta a sumei de 25.000 euro, echivalentul în lei la cursul Băncii Naționale a României de la data efectuării plății
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
1 din 15 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 6 aprilie 2016, și la art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. C. de U. București și a obligat S.C. E.R.A.R. - S.A., în calitate de parte responsabilă civilmente, la plata către aceasta a sumei de 2.715,325 lei, cu titlu de daune materiale. În baza art. 404 alin. (4
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
procedură penală, unul dintre principiile ce guvernează procesul penal este separarea funcțiilor judiciare, printre care și cea de judecată, de cea de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată. Referitor la cea de-a doua funcție, aceasta a fost exercitată în mod definitiv de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria G., printr-o încheiere ce nu a fost contestată. Curtea de apel a concluzionat în sensul că revine Înaltei Curți de Casație și Justiție să lămurească dacă, pe calea
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
nu a fost legal constituit din punctul de vedere al soluției pronunțate. În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că, din perspectiva art. 3 alin (3) din Codul de procedură penală, fiecare judecător de la o instanță poate exercita funcții diferite, dar nu în aceeași cauză, cu excepțiile expres stabilite prin lege. În speță, completul în compunere de doi judecători, având funcția de judecată învestit cu soluționarea unui apel, practic a exercitat (printr-o autosesizare implicită) concomitent și o
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
fiecare judecător de la o instanță poate exercita funcții diferite, dar nu în aceeași cauză, cu excepțiile expres stabilite prin lege. În speță, completul în compunere de doi judecători, având funcția de judecată învestit cu soluționarea unui apel, practic a exercitat (printr-o autosesizare implicită) concomitent și o altă funcție, respectiv de judecător de cameră preliminară. Noțiunea de compunere este indisolubil legată de noțiunea de competență. O compunere legală a completului de judecată presupune nu numai alcătuirea completului din perspectiva numărului
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
care reglementează separarea funcțiilor judiciare. În situația concretă însă poate fi aplicabil art. 426 lit. d) teza finală (a existat un caz de incompatibilitate) din Codul de procedură penală prin raportare la soluția dată deoarece completul învestit cu soluționarea apelului, exercitând funcția de judecată, a admis apelul, a desființat sentința, însă a desființat și încheierea de ședință pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, respingând plângerea formulată împotriva unei ordonanțe de clasare. ... V.2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, Facultatea de Drept
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
inclusiv actul procesual prin care se declară calea de atac). Pe de o parte, calificarea căii de atac este dată în principal de analizarea manifestării de voință a participantului procesual cu referire la hotărârea judecătorească împotriva căreia a înțeles să exercite calea de atac. Instanța de control judiciar trebuie să stabilească calificarea corectă a căii de atac întrucât de acest aspect depinde verificarea propriei competențe de a soluționa respectiva cale de atac, inclusiv verificarea - din oficiu sau la cerere - a corectei
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
la soluția pe care aceasta a pronunțat-o, ci la calificarea pe care instanța învestită să judece a dat-o căii de atac exercitate (calificare care, la rândul ei, nu poate face abstracție de hotărârea judecătorească împotriva căreia a fost exercitată calea de atac). ... ... V.3. Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept - Centrul de cercetări în Științe penale Cu privire la admisibilitatea sesizării Verificând sesizarea, în raport cu criteriile de admisibilitate stabilite de art. 475 din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. (2) Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluționată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare. (3) Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
sub aspectul temeiniciei pedepsei aplicate, ce ar avea drept consecință majorarea cuantumului acesteia sau înlăturarea dispozițiilor privind suspendarea sub supraveghere a executării acestei pedepse. La nivelul Curții de Apel Ploiești s-a apreciat că în cazul în care în apelul exercitat de unitatea de parchet se formulează critici cu privire la nelegalitatea sentinței pronunțate de prima instanță, aceste critici fiind în defavoarea inculpatului, dar nu cu privire la modul de individualizare a tratamentului sancționator, ci numai cu privire la corecta încadrare
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
interpretare a unui text legal în genere, ci, prin raportare la un caz particular cu care a fost învestită și care este marcat de un complex de variabile, solicită determinarea cadrului legal circumscris controlului judiciar pe care trebuie să îl exercite. În aceste condiții, de vreme ce problema de drept care formează obiectul sesizării este una circumstanțiată de particularitățile cazului dedus judecății, se constată că nici nu ar fi posibilă o interpretare de principiu a normelor legale la care se face
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
inspecție fiscală. (4) Prevederile art. 138 alin. (2) și dispozițiile legale prevăzute în ordinul președintelui A.N.A.F. emis în temeiul art. 138 alin. (3) se aplică în mod corespunzător și în cazul verificării documentare efectuate de către organele fiscale competente să exercite verificarea situației fiscale personale. ... 14. La articolul 153 alineatul (3), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: a) prin ordin al președintelui A.N.A.F., în cazul evidenței creanțelor fiscale organizate de organul fiscal central; ... ... 15. La articolul 170^1, alineatul
ORDONANȚĂ nr. 11 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251253]
-
din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție (a
DECIZIA nr. 618 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251358]
-
penală, a autorităților și instituțiilor publice, precum și în fața altor persoane fizice sau juridice, care au obligația să permită și să asigure avocatului desfășurarea nestingherită a activității sale, în condițiile legii“. Prin urmare, reprezentarea convențională a persoanelor fizice se exercită în condițiile legii. Or, legiuitorul - prin dispozițiile criticate - a adoptat soluția depunerii personal sau prin reprezentant legal a cererii de înscriere/transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă în cazul cetățenilor care au redobândit sau cărora
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
Agenția județeană pentru protecția mediului transmite Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în maximum 30 de zile de la data aplicării derogării, un raport referitor la rezultatele acesteia în baza datelor prevăzute la alin. (1). Articolul 4 Controlul aplicării derogării se exercită de către personalul împuternicit din cadrul subunităților teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului. Articolul 5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Robert-Eugen Szép
ORDIN nr. 165 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251494]
-
306 din Codul de procedură penală), pentru a translata cauza în următoarele faze procesuale, punerea în mișcare a acțiunii penale, emiterea actului de sesizare [art. 309 și art. 327 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală]; ... – se pot exercita drepturile procesuale de către făptuitor cu posibilitatea dovedirii unui caz de stopare ori stingere a acțiunii penale în persoana sa (de exemplu, lipsa vinovăției, lipsa autorizației, intervenția prescripției ori a unui caz de nepedepsire), ori poate interveni un astfel de
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
pe considerente arbitrare. Totodată, în deplină concordanță cu art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedură. În conformitate cu art. 374 alin. (1) din Codul administrativ, raporturile reglementate prin această lege „se nasc și se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în condițiile legii“, astfel: numirea (art. 473), suspendarea (art. 512), reluarea activității [art. 512 alin. (7)], încetarea raportului de serviciu (art. 516), precum și aplicarea sancțiunilor disciplinare și stabilirea răspunderii funcționarului public se
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]