31,562 matches
-
consemnării zilnice și anul 2001 se întinde, scriptural, pe mai mult de două sute de pagini. Continuarea, în schimb, e destul de subțire cantitativ, 2002, 2003 și 2004 fiind comprimați în vreo treizeci de file. Intervin, în mod previzibil, regretele și apar explicațiile cu aer de scuze: diaristul n-a mai avut timp de jurnalul său, fiind ocupat până peste cap cu traducerile unor cărți, importante și ca realizare intelectuală, și ca obținere a unor drepturi bănești absolut necesare unei familii la limita
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
Grete Tartler Cine are curiozitatea să acceseze site-ul new-yorkez de hipnoterapie, http://www.hypnotherapyny.com/ va descoperi uluit fotografia poetei Carmen Firan, și dedesubt explicația: "Certified clinical hypnotherapist &counsellor. Member of the American Board of Hypnotherapy". Surpriza nu este totuși atât de mare pentru cei care știu că această scriitoare, absolventă a unei Facultăți de Matematică, stabilită din 2002 la New York, cu numeroase cărți traduse
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
Metafora își protejează unicitatea, își încuie bine magicul și face cheia scăpată. Pentru un scriitor care a ales o nouă "casă a limbajului", tema traducerilor și a relației scriitor-traducător devine preocupare permanentă. Asocierea sunetelor, misterul reușitei unei traduceri nu au explicație logică. De aceea, a recurge la Horoscopul limbajului (cum se numește unul dintre eseurile inculse în volum) pare un lucru de la sine înțeles. Carmen Firan îl citează pe discipolul lui Steiner, Yehuda Tagar, teoreticianul "filofoneticii" (al efectului produs de intonația
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
festivalul el însuși, repetînd aceleași rituri, aceleași spectacole care au sedus fără să exalte, mi s-a părut obosit. Cineva a observat lipsa obișnuitelor tensiuni și crispări, a conflictelor, ca și cum în acest an aniversar invitații nu vroiau să per-turbe ceremonialul. Explicația poate vine de altundeva, din afara teatrului. Publicul Avignon-ului e un public "politic" de stînga și anul acesta, dincolo de gesticulația aniversărilor, el a venit aici marcat de amprenta înfrîngerii: el nu abandona teatrul dar nu se putea disocia de gustul amar
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
-Al doilea domeniu de interes este cel al MATEMATICILOR, scorul reflectând interes pentru formule, concepte cantitative și principii matematice cât și pentru aplicarea lor la probleme practice. -Un al treilea domeniu de interes sunt ȘTIINȚELE BIOLOGICE, analizarea și găsirea de explicații pentru fenomene și manifestări, reflectând pasiune pentru munca de laborator, regăsite în discipline precum biologia umană, zoologia, botanica, microbiologia, genetica, ecologia. Punctaje ridicate se detașează și pentru scalele responsabilitate, realizare academică și aventură: -RESPONSABILITATEA se referă la respectul pentru probleme
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
de tipul celui promovat de E. Ostrom este încă foarte puțin cunoscut, inclusiv în comunitatea cercetătorilor din domeniul științei politice din România , el are, după părerea mea, cel puțin două utilizări importante. Prima este directă, și anume de a produce explicații noi ale unor fenomene și procese din societatea românească apelând la cadrul teoretic instituționalist. O lupă nouă se așază peste fapte pe care până acum le-am privit altfel (dacă le-am privit!) și le face să apară într-o
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
am recunoaște în cazul multora sugestii (adesea nu doar implicite) privind formularea sau evaluarea unor politici publice. Nu voi insista însă aici asupra acestui tip de utilizări ale ideilor instituționalismului ostromian, care încearcă să înțeleagă societatea românească actuală, să găsească explicații ale fenomenelor din cadrul acesteia. În fond, acest tip de demers este unul natural atâta vreme cât facem o prezumție fundamentală - atât de profundă încât de obicei nici nu o explicităm: anume că societatea românească (actuală) nu are proprietatea de a fi excepțională
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
imediat analogia cu cadrul teoretic ostromian, având în vedere că în ambele cazuri era vorba de resurse de același tip, disponibile comunităților tradiționale. De aceea, întrebarea dacă cele două cadre de analiză sunt compatibile între ele - și, apoi, dacă furnizează explicații de același tip sau, dimpotrivă, diferite - se ridică imediat. Trebuie subliniat că Stahl și-a elaborat lucrările pe baza unor cercetări empirice extinse; de aceea este important să încercăm, atât cât e posibil, să distingem între faptele strânse în aceste
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
generale ale actorilor. Gherea intră și el în discuția foarte veche după care unul dintre factorii înapoierii societății românești s-ar datora unor trăsături negative ale țăranilor, „firii” acestora: țăranii români sunt leneși, indolenți, bețivi, nesocotiți, neștiutori etc. Rădăcinile unei explicații de acest fel pot fi căutate mult în urmă. Acum 300 de ani (în 1714), D. Cantemir scria în Descrierea Moldovei: Eu i-aș socoti, desigur, pe țăranii moldoveni că sunt cei mai nenorociți țărani din lume, dacă belșugul pământului
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
agricol, în multe cazuri este nerentabil să îl lucreze și preferă să îl dea în arendă (chiar pe un preț mic) și să arendeze el însuși alt pământ, cu un preț mai mare, dacă astfel obține un beneficiu mai mare. Explicația faptului că țăranul nu își cultivă propriul pământ nu este deci aceea că e leneș: dimpotrivă, aranjamentele instituționale îl determină să se comporte într-un mod care poate părea absurd (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 94). Este interesant că Gherea (1977, p.
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
situațiilor a regulii unanimității poate fi interpretată, desigur, în sensul că obștile sunt egalitare și, de asemenea, că activitatea lor se întemeiază pe un puternic consens al membrilor în privința problemelor pe care le întâmpină. Dar este posibilă și o altă explicație, mai puțin înălțătoare (Popkin, 1980, p. 449): accentul pe unanimitate poate să însemne doar că obștea încearcă să țină toate conflictele în plan intern și să evite o divizare a acesteia. Mai mult, evitarea oricărei decizii neconsensuale poate fi un
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
pp. 13-18) pentru rezolvarea dilemelor de acest tip, ce diferă de cele clasice în primul rând prin caracterul său endogen. În cea de-a doua parte introducem Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (Ostrom, 2005) prin care pot fi construite explicații inductive ale comportamentului uman, în cazul apariției problemelor de acțiune colectivă și bunuri comune. Descrierea acestui instrument este realizată astfel: în secțiunea 1.3.1 prezentăm componenta variabilelor exogene ale cadrului, anume condițiile biofizice, atributele comunității și regulile funcționale, la
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
1998, p. 5). Cu alte cuvinte, indivizii nu sunt detașați de cadrul contextual în care au loc interacțiunile sociale, ci mai curând internalizează regulile și normele funcționabile într-un spațiu dat, prin intermediul cărora depășesc problemele de cooperare. Așadar, CADI oferă explicații pentru comportamentul uman în situațiile în care indivizii se confruntă cu probleme de acțiune colectivă și bunuri comune, vizând în primul rând consistența cu rezultatele empirice și studiile experimentale. Structura cadrului poate fi descrisă general astfel: participanții în roluri cunoscute
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
p. 13), astfel încât, dacă se dovedesc a fi suboptime, pot fi parțial ajustate sau fundamental înlocuite, în principal schimbând regulile care organizează interacțiunile sociale. Acesta este, de altfel, unul dintre principalele avantaje ale CADI, respectiv capacitatea sa de a oferi explicații nu numai pentru situații instituționale statice, dar și pentru evoluția și dinamica instituțională (Ostrom, Basurto, 2009, p. 1). 1.3.1. Variabilele exogene Variabilele exogene incluse în CADI sunt următoarele: condițiile biofizice/materiale, atributele comunității din care face parte arena
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
care modelează regulile operaționale. În cazuri de acest fel, oferirea de predicții este problematică pentru că participanții pot înțelege, reacționa și internaliza diferit respectivele reguli. Spre deosebire de alte modele deosebit de simplificate ale interacțiunilor, capabile să ofere predicții deductive în privința rezultatelor, CADI oferă explicații inductive, ce pornesc de la observațiile empirice asupra comportamentului uman. Prin urmare, deși formularea de predicții poate fi într-adevăr dificilă, compromițând capacitatea deductivă a cadrului, comportamentele studiate sunt autentice, facilitând în același timp înțelegerea motivațiilor care au stat la baza
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Prin urmare, deși formularea de predicții poate fi într-adevăr dificilă, compromițând capacitatea deductivă a cadrului, comportamentele studiate sunt autentice, facilitând în același timp înțelegerea motivațiilor care au stat la baza comportamentului. Cadrul nu se limitează doar la oferirea de explicații teoretice, ci încearcă să reprezinte fundația politicilor publice care să funcționeze ca reguli într-un spațiu dat. Cadrul poate fi aplicabil și analizei de politici, încât ține seama de acțiunile indivizilor în situații în care aceștia dețin controlul (Koontz, 2003
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
creierul său "îndoiala". Frământările provocate de această meteahnă îl fac să nui mai tihnească viața, să n-o guste din plin. Poate aceasta, îndoiala, este și cauza esențială care ne fură bucuria deplină a vieții. Cred că am dat o explicație cinstită pentru apariția aceste cărți. În unele momente, când vedem și cu mintea ceea ce vedem cu ochii, descoperim ceea ce părea zidit în uitarea veșnică. Numai că ceea ce praful dorea să transforme în "natură moartă", în garajul meu ,cu rafturi pline
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
dictate de interesul local. Îmi amintesc că prin 1992 ne chinuiam să înțelegem principiul subsidiarității, adoptat de Uniunea Europeană la Lisabona, principiu pe care guvernanții României nu l-au înțeles niciodată și nici nu s-au străduit să-l înțeleagă. O explicație vulgară a acestui principiu este ca "decizia privind o comunitate locală (sau chiar individ) să fie luată de autorități foarte apropiate de aceasta". Dar nu-i numai atât. Conform dicționarului Academiei Regale Spaniole, subsidiaritatea constă în "tendința favorabilă la participarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
reușește să arate adevărata revelație care înseamnă prezența ei... tocmai pentru că, prin ceea ce este ea, se află în indescriptibil, acea caracteristică a infinitului care nu poate fi inclus în limitele realității imediate, și care depășește întotdeauna posibilitatea percepției sau a explicației. Am înțeles că este așa, și am ajuns s-o consider un fel de zeiță a naturii, întruchiparea absolută a ceea ce înseamnă viață. A sta în preajma ei este dificil și încântător în același timp, pentru că ea inspiră mereu afecțiune și
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
ei devenind transparentă și apoi invizibilă. Totul se petrecuse pe neașteptate, atât de repede, încât nici nu avusesem când să mă mir. Am rămas încremeniți, neștiind ce se întâmplase de fapt. Mam uitat spre Iasomia, crezând că ea avea o explicație, și dacă nu împiedicase dispariția Ghidușei, poate măcar știa unde se află. Însă Iasomia nu părea să aibă un răspuns, sau cel puțin, nu avea nimic de zis, care să mă lămurească. M-am întrebat dacă nu cumva supraestimasem capacitatea
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
Am zâmbit. Păi ne-am dus ca să aflăm că-i avem... Ia uite na, parcă nu puteam să aflăm asta și aici! Dar ce, îți pare rău că ai fost până acolo? au intervenit și Hamsterii, care păreau mulțumiți de explicație. Ba nu-mi pare rău deloc, le-a întors-o Portocala. A fost grozav! Dar era bine să fi știut și noi înainte despre solzii ăștia... poate-i foloseam la ceva. La vreo minune, la vreo... La prășit în vie
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
asupra unităților de resurse pentru a ordona modul în care sunt exploatate resursele aflate în proprietatea comună. Tragedia bunurilor comune apare atunci când utilizatorii de resurse nu comunică între ei și nu dezvoltă relații de încredere reciprocă. Această concluzie derivă din explicațiile oferite de modelul actorului rațional și din explicarea tragediei bunurilor prin intermediul dilemei prizonierului. Ostrom (2007a, 2003) consideră că aceste modele sunt prea rigide și că în situațiile reale, spre deosebire de cele imaginate de jocurile de tipul dilema prizonierului, indivizii pot comunica
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
pedepsire prevăd posibilitatea ca cel care nu-și achită obligațiile să fie bătut cu bățul. Este interesant de urmărit faptul că regulile influențate de acțiunile de la nivel constituțional au nevoie de mecanisme și agenți oficiali de monitorizare și impunere. O explicație a acestui fenomen poate consta în faptul că regulile sunt mai greu de internalizat la nivelul operațional. Majoritatea regulilor în regimul devălmășiei absolute sunt monitorizate de comunitate sau de cei cărora li se adresează; foarte puține au nevoie de agenți
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
carte, într-o cafenea sau librărie, ca și cum ai fi un fir de fum ce se destramă și dispare? nici o tragedie să te risipești astfel, să devii imponderabil, transparent și plin de poezie, așa se spune, nu? când nu ai o explicație mai prozaică, alegeți ce vă convine, eu sunt ocupată să-mi calibrez noul meu loc care se închide peste mine, cu zgomot abia auzit de fulg de zăpadă. ca infinitul într-un strop de ploaie nimeni și nimic nu moare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
muncii și sistemele din ce în ce mai avansate de liber schimb. Henri Stahl a sesizat în mod corect că este vorba despre rămășițele unei organizări arhaice, dar a presupus în mod eronat că aceasta era comuna primitivă. Spre deosebire de ultima parte a ipotezei sale, explicația pe care o propun mai sus nu presupune că indivizii erau egali și lipsiți de dorințe individualiste, ci doar că nivelul scăzut al productivității îi obliga să trăiască tribal și colec tivist, neputând găsi protecție și stabilitate decât în număr
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]