5,246 matches
-
factorilor externi cu a celor interni - deci pe baza interacțiunilor „subiectiv-obiectiv”, „individ-mediu”, „om-societate” - cât mai ales ca un rezultat al unor procese biologice sau psihice intrisece. Iată câteva argumente în sprijinul acestor afirmații. Privitor la contribuția lui W. Allper la explicarea dinamicii personalității, este cunoscut faptul că în „teoria autonomă funcțională a motivelor”, el susține faptul că motivele activității umane trebuie căutate în „instincte” (ca la McDougall) sau în raporturile dintre „instanțele” psihice descrise de S. Freud, ci în relațiile și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
decât pe baza acestor relații („organism-meediu”, „om-societate”, „subiectiv-obiectiv”) și a atitudinilor omului față de activitate, față de comunitatea în care trăiește, și față de sine însuți. Nu există, deci, fenomene de frustrație în sine, autonome, rupte de realitatea exterioară și de personalitatea umană. Explicarea „frustrației” doar prin relația lineară „S-R” sau numai prin formula R# f (S - I), adică numai prin individ, este insuficientădeoarece omul nu este numai „individ” ci, în primul rând, un „subiect”, un „personaj”, o „persoană”. „Personalitatea” desemnează întreaga ființă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dimpotrivă „izolarea”, „fuga”, „dependența”). Persistența la vârsta maturității a realizărilor analoge celor observate la copil, chiar în lipa situațiilor excepționale de frustrare, caracterizează unul din aspectele infantilismului afectiv la adult. Psihologii relevă importanța „frustrărilor infantile”, desigur a celor moderate, în explicarea „toleranței” la frustrare a omului adult: o anumită experiență cu agenții frustranți, dobândiți în copilărie, mărește rezistența de mai târziu în situațiile de frustrare, asigurând un răspuns adecvat. 2) În preadolescență se produc, după cum știm, profunde restructurări în sfera personalității
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
doilea principiu este creat de către cel dintîi și nu deține o putere reală asupra acestuia, Însă e vorba adesea de o chestiune de interpretare. Astfel, de pildă, cu Începere din creștinismul timpuriu, mitul căderii lui Lucifer a fost utilizat pentru explicarea tuturor relelor - inclusiv a păcatului originar, după Augustin. Definind acest mit drept dualist. J.B. Russel consideră că, În Întregimea lui, creștinismul medieval a fost dualist 2. Dar nu vom zăbovi asupra etichetărilor mai mult decît este strict necesar. Fie că
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Bianchi drept un fenomen istorico-cultural19: există o fază În dezvoltarea comunităților omenești În care anumite idei Înrudite pe plan cultural Își fac apariția În mod obligatoriu. Desigur, acest lucru nu exclude răspîndirea ideilor, care rămîne unul dintre factorii majori În explicarea similarităților dintre culturi. Tot atît de evident Însă, gnosticismul n-ar putea fi considerat un simplu derivat. El face parte dintr-un curent subteran de mare importanță În viața religioasă a grecilor. Aici Bianchi s-a arătat de acord cu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Irineu despre ofiți), Nils A. Dahl a ajuns la concluzia că s-ar putea reconstitui „arhetipul” mitului Demiurgului. Un asemenea arhetip ar cuprinde zece secvențe: apariția Demiurgului; descrierea lui; fanfaronada lui; comentariu asupra fanfaronadei; mustrarea lui de către Glasul din Înalturi; explicarea mustrării; provocarea adresată de către Demiurg Mamei sale pentru a dezvălui ce este deasupra; apariția imaginii sau Lumina; propunerea de a crea omul; făurirea omului 212. Ordinea acestor episoade nu o urmează cu exactitate pe cea din Cartea Genezei. Bernard Barc
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
seamă, greu de Înțeles (În ciuda nenumăratelor dovezi de utilizare indiscriminată a cuvintelor Sophia și Logos pentru aceeași semnificație) de ce a devenit Sophia mama Demiurgului. Numai prin eliminarea acestui obstacol vom putea testa validitatea modelului nostru generativ, care Își propune o explicare a gnosticismului in toto, fără a recurge la derivări exotice de ordin istoric. În acest scop vom Întreprinde o lectură a Genezei pornind de la premisa că Dumnezeul Genezei este un Demiurg ce nu are cunoștiință de faptul că deasupra lui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ar fi ajuns la concluzia că Vechiul și Noul Testament sînt incompatibile și ar fi propovăduit doi dumnezei diferiți, prin intermediul utilizării stricte a două principii hermeneutice - raționalismul și liberalismul 61. Astfel nu se mai face necesară intervenția nici unui factor extern În explicarea lui Marcion. O altă tradiție de studii, reprezentată de E.C. Blackman 62, F.M. Braun 63, Ugo Bianchi 64, Barbara Aland 65, E. Muehlenberg 66 și alții, preferă să vadă În Marcion un gnostic. Argumentele pe care le aduc acești Învățați
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
entreprise, P. Vernimmen arată că efectul de levier explică modul În care este posibilă realizarea unei rentabilități a capitalurilor proprii (rentabilitate financiară) superioară rentabilității obținute la ansamblul fondurilor investite (rentabilitate economică) și prezintă modul În care efectul obținut este pozitiv. Explicarea unor elemente componente ale celor două rate de rentabilitate dezvoltate În subcapitolele precedente pune În evidență corelația care există Între structura surselor de finanțare, rata rentabilității economice și rata rentabilității financiare. Rezultatul exploatării = Rezultatul net + Cheltuieli aferente Împrumuturilor (dobânzile aferente
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
dintre două culturi, care permite observarea unor diferențe mai mari (complementaritate) sau mai mici (similitudine) între acestea. În orice caz, dimensiunile de variație culturală trebuie interpretate ca generalizări care permit predicții asupra comportamentelor sociale și individuale și care formează bazele explicării unitare a diferențelor observate în comportamentul indivizilor proveniți din diverse culturi. O cultură se manifestă ca o sumă de patternuri culturale, importante în diferite grade pentru ansamblu; interacțiunea dintre ele este complexă, iar formele posibile de manifestare sunt, în consecință
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a rezolva eficient problemele zilnice cu care se confruntă oamenii. În procesul de învățare interculturală sunt implicate activități complexe precum: cunoașterea aspectelor teoretice legate de comunicarea interculturală, observarea atentă a asemănărilor și deosebirilor dintre propria cultură și cultura-țintă, înțelegerea și explicarea diferențelor, autoanaliza și reflecția, viața în medii culturale diverse. Clyne (1994, p. 195, apud FitzGerald, 2003, p. 172) notează: Aceia care sunt buni comunicatori interculturali știu să se exprime într-un stil cultural neutru și știu ce întrebări să pună
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a transmite faptul că înțeleg și recunosc legitimitatea emoțiilor și ideilor sale. Tratez cu tact subiectele stânjenitoare sau perturbatoare și durerea fizică (inclusiv în cursul examenului fizică. În timpul examenului fizic, cer permisiunea de a efectua diferitele manevre, explicând desfășurarea acestora. Explicarea problemelor din perspectiva medicului Estimez nivelul inițial de cunoștințe; întreb pacientul ce vrea să știe. Dau informația în bucăți; verific modul în care a înțeles fragmentul respectiv și folosesc răspunsul ca reper în modelarea explicației oferite în continuare. Furnizez explicațiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
al schimbării atitudinilor: dezghețarea, schimbarea, reînghețarea. Gibson, J.L., Ivancevich, J.M. și Donnelly, J.(1997Ă consideră că managementul schimbării implică aplicarea dezvoltării organizaționale, care este considerată ca procesul pregătirii și administrării schimbării în contexte organizaționale. Acești autori folosesc principiile învățării pentru explicarea dezvoltării organizaționale - dezghețarea învățării vechi, mișcarea către nouă învățare, înghețarea comportamentului învățat. Prezentăm în comun aspecte ale celor trei etape esențiale ale dezvoltării organizaționale abordate din perspectiva modelului lui Lewin și din cea a principiilor învățării organizaționale întrucât acestea nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
transparenți și morali. -Contextul de depărtare: se referă la evenimente naționale, internaționale, care sunt din afara organizației, care pot însă contribui la formarea și dezvoltarea conducerii. Modelul dezvoltării conducerii autentice al lui B. Avolio este deschis pentru includerea altor elemente necesare explicării întregii complexități implicată în felul în care conducătorii și conducerea se dezvoltă cu adevarat. Evoluția teoriei asupra conducerii și practicii reclamă în această etapă a dezvoltării o viziune cât mai cuprinzătoare plecând de la nivelul genetic până la nivelurile cultural -generaționale și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
emoțiilor și funcția adaptativa a acestora, este unul dintre cei mai reputați reprezentanți ai orientării pozitiviste în cercetarea din domeniu. Pe cealaltă poziție (antipozitivistăă se situează Norman K. Denzin (1990, 86Ă. 1.4. Interesul pentru managementul emoțiilor versus interesul pentru explicarea emoțiilor. Studiile care au ca scop găsirea modalităților emoționale optime în relațiile interpersonale se bucură de popularitate. Cele mai multe dintre ele sunt asociate orientării antipozitiviste, în special interacționismului simbolic (Clark, 1990; Gordon, 1981; Hochschild, 1975; Thois, 1989Ă. Considerarea emoțiilor ca fiind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
că ele pot fi manageriate, că anumite componente ale emoțiilor (de exemplu, etichetareaă pot fi controlate și schimbate de către indivizi fie în plan comportamental, fie în plan cognitiv. Prin contrast, există studii, nu mai puțin valoroase, care au ca scop explicarea emoțiilor, nu și managementul lor. 1.5. Interesul pentru predicția emoțiilor versus interesul pentru descrierea emoțiilor. Este de la sine înțeles că primele studii asupra emoțiilor s-au limitat la descriere și la formularea unor enunțuri cu valoare de adevăr privind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
în vedere faptul că bilanțul cuprinde elemente noi de cunoaștere, aduce lămuriri sau clarificări în raport cu cunoștințele prealabile cu privire la situația patrimonială la un moment dat; ~ funcția de analiză este îndeplinită de bilanț, deoarece în vederea întocmirii acestuia se realizează cercetarea, interpretarea și explicarea informațiilor pe care le cuprinde, și astfel sunt identificate aspectele semnificative din perioada precedentă care vor sta la baza luării deciziilor viitoare; ~ funcția de sistematizare și grupare a datelor are în vedere aranjarea, dispunerea și ordonarea informațiilor în bilanț în
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
vor fi notați factorii aferenți perioadei curente (efective), iar cu indicele 0, cei specifici bazei de comparație (perioadei inițiale). Deoarece metoda amintită poate fi aplicată pentru modelele economice care presupun operațiile matematice de produs și raport între factorii de influență, explicarea metodologiei se va realiza distinct. Metoda balanțieră (input-output) Metoda balanțieră se aplică atunci când, în modelul economic, între factorii de influență există operațiile matematice de sumă și/sau diferență. Sunt modele de tip determinist. Metoda calculului marginal Calculul marginal este un
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
4.2. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale Analiza cheltuielilor întreprinderii se poate realiza utilizând informațiile din contul de profit și pierdere, unde cheltuielile, veniturile și rezultatele sunt structurate după natura activității lor în: de exploatare, financiare și extraordinare. Structurarea și explicarea conținutului veniturilor și cheltuielilor, în funcție de natura lor economică, așa cum rezultă din contul de profit și pierdere, au fost prezentate într-un capitol anterior al cărții. Din punct de vedere factorial, analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale se realizează utilizând indicatorul „Rata
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
exemplu de analiză prin care se dorește ilustrarea ideii că metodele de analiză multivariată de interdependență pot fi folosite complementar în rezolvarea unei probleme practice de cercetare. Tema studiată este identificarea structurii unui câmp social prin analiza de rețea. După explicarea conceptelor și a diferitelor abordări prin care se poate obține structura unui câmp social, se arată cum fiecare dintre tehnicile de analiză multivariată de interdependență poate fi folosită pentru a da o soluție particulară. De altfel, în capitolele dedicate tehnicilor
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de comportament etc., se schimbă conținutul, intensitatea și structura relațiilor dintre ele. În plus, substanța ultimă a obiectelor de studiu în științele sociale este imposibil de captat: chiar dacă putem să identificăm condiționările culturale, de socializare sau de alt fel în explicarea și predicția comportamentului persoanelor, este imposibil de cuprins întregul lor univers mental și sentimental. După cum imposibilă este, probabil, și detașarea completă a cercetătorului de propriile sale determinări sociale și culturale. Cunoașterea în științele sociale este o funcție a modului și
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
a unei variabile) și ale analizei bivariate (analiza tabelelor de contingență, analiza de corelație, analiza de varianță, regresia simplă)1. Regresia liniară multiplă, de exemplu, este o extensie a regresiei liniare simple,astfel încât sunt incluse mai multe variabile independente în explicarea variabilei dependente. Aceste metode reprezintă o modalitate de a obține printr-o singură analiză rezultatele care s-ar obține prin realizarea mai multor analize univariate sau bivariate. Dar multe tehnici de analiză multivariată au fost concepute în mod particular pentru
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în cadul unui grup de muncă formal poate explica performanța acestuia, într-o manieră pe care analiza vârstei, experienței, productivității individuale etc. nu o poate face. Prin aceasta nu vreau să spun că analiza de rețea este mai utilă în explicarea comportamentelor, evenimentelor, fenomenelor sociale etc., decât analiza de tip atribut. Nici că acest tip de analiză trebuie să-l înlocuiască pe celălalt. Ceea ce doresc să arăt este faptul că analiza de rețea vine să completeze analiza de tip atribut și
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
că acest tip de analiză trebuie să-l înlocuiască pe celălalt. Ceea ce doresc să arăt este faptul că analiza de rețea vine să completeze analiza de tip atribut și că, în acest sens, este uneori extrem de puternică în înțelegerea și explicarea fenomenelor respective. Un alt lucru care trebuie înțeles este faptul că relația, rezultat al conectării a cel puțin două unități de analiză, nu se referă doar la sensul în care folosim în mod obișnuit acest cuvânt: prietenie, colaborare, afectivitate, altfel
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
metoda este folosită pentru a obține o reducere a reprezentării, dar obiectivul ei nu este să explice covariația dintre variabile (un model cauzal), ci să explice cât mai mult din varianța datelor. Analiza factorială, în schimb, are ca scop principal explicarea corelației (covariației) dintre variabilele observate. Diferența dintre cele două abordări poate fi prezentată și astfel: analiza factorială propriuzisă reprezintă structura de covarianță în termenii unui model cauzal ipotetic, în timp ce analiza componentelor principale sumarizează datele prin intermediul unei combinații liniare a datelor
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]