9,869 matches
-
nu metaforică: legată de ele prin consecuție sau consecvență) și a identificat două feluri de indici: indicele propriu-zis (care se referă la o atmosferă, o filosofie, un sentiment, o însușire a personalității, semnificînd astfel implicit) și INFORMANTUL (care oferă informații explicite despre timpul și spațiul reprezentat). Aceeași unitate poate constitui un indice și o funcție. ¶Barthes 1975. informant [informant]. Un tip de INDICE. În opoziție cu indicii propriu-ziși (care semnifică implicit și se referă la o atmosferă, o filosofie, un sentiment
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
poate constitui un indice și o funcție. ¶Barthes 1975. informant [informant]. Un tip de INDICE. În opoziție cu indicii propriu-ziși (care semnifică implicit și se referă la o atmosferă, o filosofie, un sentiment, o trăsătură a personalității), informanții oferă informații explicite despre timpul și spațiul reprezentat. ¶Barthes 1975. inserție [embedding]. O combinație de SECVENȚE narative (relatate de aceeași INSTANȚĂ POVESTITOARE sau de diverse altele), astfel încît o secvență e inserată (așezată în interiorul) alteia. S-ar putea spune că o narațiune ca
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
e vorba de ceva: "Promit să vin la ora cinci" și "Pun pariu pe un dolar că mîine va ploua" sînt performative și, rostindu-le, vorbitorul face de fapt o promisiune, sau încheie un pariu. Mai exact, ele sînt performative explicite (executînd însuși actul ilocutoriu la care se referă), în opoziție cu performative implicite sau primare ca "Am să fiu acolo la ora cinci" și "Pariu pe un dolar", care nu conțin un verb sau o expresie numind actul, dar pot
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de-abia acum el capătă forme „în mod particular pronunțate”. Și mai precis: „lupta marilor puteri pentru «moștenirea otomană» - reprezintă adevăratul conținut al «chestiunii orientale» care apare la sfârșitul secolului al XVIII-lea”. Jacques Ancel a fost printre cei mai expliciți în abordarea chestiunii orientale sub aspectul ei modern, adică în perioada în care el a estimat că Imperiul Otoman a devenit realmente un obiect al împărțirii între marile Puteri. În felul acesta, el a ajuns la concluzia că începutul chestiunii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a considera negocierea europeană ca o expresie a excepționalismului, vom menționa că și Fred Charles Iklé, în celebra sa lucrare How Nations Negotiate, susținea un sens asemănător când se referea la negociere în termeni generali ("un proces în care propuneri explicite sunt puse cu scopul direct de a se ajunge la o înțelegere, printr-un schimb sau prin realizarea interesului comun, acolo unde sunt prezente interese conflictuale").17 Ceea ce ar susține afirmația că negocierea pentru construcția europeană a dezvoltat anumite caracteristici
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
informațiile suplimentare solicitate. * România se angaja să permită achiziția terenurilor de către persoanele juridice din UE și Spațiul Economic European - SEE (UE plus Islanda, Norvegia și Lichtenstein), precum și arendarea terenurilor de către cetațenii UE și ai SEE, de la data aderării, conform solicitării explicite a UE. * România și-a îndeplinit angajamentele asumate prin Documentul de poziție (CONF-RO 02/01), referitoare la liberalizarea operațiunilor de capital aferente anilor 2001-2002, prin adoptarea Circularei Băncii Naționale a României nr 26/20.11.2001, asigurând, totodată, și preluarea terminologiei, definițiilor și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
capital și plățile, dar liberalizarea fluxurilor contului de capital trebuia completată și România trebuia să se concentreze pe respectarea calendarului. În ceea ce privește investițiile străine, libertatea investitorilor de a înființa afaceri rămânea nesigură de vreme ce principiul libertății de stabilire nu era în mod explicit prevăzut în legislația existentă. Stabilirea unei companii deținută de cetățeni străini era condiționată încă de stabilirea fizică a rezidenței în România. Mai mult, prevederile din legislația privind privatizarea, care permit statului să dețină așa-zisa "acțiune nominativă de control", erau
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cerințele Directivei 1999/74, art. 5, a unităților de creștere a găinilor ouătoare în sistem de cuști îmbunătățite, identificate și evaluate de autoritatea centrală sanitar-veterinară. > Restructurarea unităților agro-alimentare lista unităților de procesare (carne și lapte); includerea unui angajament clar și explicit privind separarea fluxului laptelui neconform cu cerințele comunitare de fluxul laptelui conform, în sensul permiterii utilizării laptelui neconform în unitățile de procesare pentru care se va acorda perioada de tranziție; pentru fabricarea produselor pe bază de lapte, produse tradiționale din
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
comună (CONF-RO 10/04), transmis Guvernului României, la 13 mai 2004. Prezentarea politicilor și a acquis-ului Acquis-ul aferent constă în procedurile tehnice de calcul ale resurselor bugetare, care se aplică din prima zi a aderării. În acest sens, există cerințe explicite care se referă la managementul resurselor proprii ale UE și la disciplina bugetară, întrucât fondurile comunitare trebuie alocate și utilizate eficient, conform bunei practici din Statele Membre. Instituțiile componente ale Delegației sectoriale * Ministerul Finanțelor Publice (integrator de capitol), * Ministerul Integrării
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
aplicare a actelor legislative adoptate prin procedura de codecizie, dar și să își exprime dezacordul cu privire la propunerile legislative ale Comisiei. Competențele comunitare = reprezintă competenețele atribuite de către Statele Membre instituțiilor comunitare, în domenii clar precizate. Există trei tipuri de competențe: competențe explicite (indicate în tratate), competențe implicite (care rezultă din paralelismul aplicării la nivel extern a competențelor explicite la nivelul intern al Uniunii) și competențe subsidiare (prevăzute prin art. 308 TCE, prin care Consiliul, hotărând în unanimitate, poate lua deciziile considerate utile
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
propunerile legislative ale Comisiei. Competențele comunitare = reprezintă competenețele atribuite de către Statele Membre instituțiilor comunitare, în domenii clar precizate. Există trei tipuri de competențe: competențe explicite (indicate în tratate), competențe implicite (care rezultă din paralelismul aplicării la nivel extern a competențelor explicite la nivelul intern al Uniunii) și competențe subsidiare (prevăzute prin art. 308 TCE, prin care Consiliul, hotărând în unanimitate, poate lua deciziile considerate utile într-un anumit domeniu). Comunitarizarea = termen care desemnează transferarea, respectând principiul subsidiarității, a unui domeniu de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
să răspundă la două întrebări diferite: "Ar trebui să existe legi" și " Ce fel de legi ar trebui să existe?". Se poate vedea fără o examinare atentă a legilor particulare că metoda edictării legilor are propriile avantaje. Dispozițiile sale sunt explicite și generale. Ele fac ca comportamentul să devină ceva de încredere și previzibil. Amenințarea cu pedeapsa poate fi atât de eficientă încât pedeapsa să nu mai fie necesară. "Pedeapsa nu este corolarul legii, ci al încălcării legii. Legislatorii nu aleg
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
valențe specifice, ca: * acțiune de plasare într-un anumit context a unui mesaj; * modalitate de dezambiguizare, de optimizare a realizării actului comunicativ; * formă/manieră de evidențiere a relațiilor 16 existente între componentele mesajului și cele ale situației de comunicare, relații explicite/implicite, în măsură diferită, în principiu, pentru locutor și interlocutor, tocmai prin prisma acceptării comunicării ca rezultantă a (inter)subiectivității ce caracterizează raportul locutor interlocutor mesaj. Prin raportare la elementele prezentate supra, poate fi realizată distincția între: contextualizare din perspectiva
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
orarul zilnic al grădiniței; etc. 6.3.3. Brainstorming-ul Ca metodă didactică de stimulare a creativității, brainstorming-ul presupune plasarea copiilor în ipostaza de emițători de idei prin raportare la un element dat (element-pretext), fără a viza o etapă explicită de valorizare a acestora. Caracteristici și repere aplicative ( Încurajând comunicarea spontană 161, fără a impune o anumită succesiune/ relevanță a răspunsurilor, brainstorming-ul (,,asaltul de idei"162) este prezentat în literatura de specialitate ca având valențele unei metode de stimulare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mesajului, adesea insesizabilă în comunicarea curentă); acest proces influențează, de altfel, ipostazele avute în vedere în acest subcapitol: ipostaza de codificare a mesajului și cea de transmitere a acestuia: în condițiile în care emițătorul asociază mesajului său o anumită finalitate, explicită sau implicită, este motivat în selectarea optimă a codului, a canalului și a manierei plasată diferit, de la caz la caz, între subiectiv și obiectiv de a valorifica atât codul, cât și canalul (vezi, de exemplu, situația în care o persoană
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
alte perspective asupra aceluiași subiect; vezi, de exemplu, contextul idiomatic, verbal și extraverbal fizic, empiric, natural, practic/ocazional, istoric, cultural (Coșeriu 1962: 282-323); ,,situativer Kontext", ,,Wissenskontext", ,,sprachlichkommunikativer Kontext" și ,,andere kommu-nikative Kontexte (parasprachlichkommunikativer Kontext/nichtsprachlichkommunikativer Kontext)" (Koch-Oesterreicher 1990: 11); contextul explicit și cel implicit Slama-Cazacu 1999: 121-122; contextul asociat planului extralingvistic (așa-numitul context situațional) și contextul asociat planului lingvistic (cotext) Gramatica II 2005: 781 etc. 13 Reflectări ale contextului relațional concretizat în elemente ca: kinships, friendships, work, social contracts, acquaintanceships
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Furtună și Avînt (Sturm und Drang); aceasta se va încheia 20 de ani mai tîrziu, în 1787, cu publicarea de către Schiller a piesei Don Carlos. ¶ Joseph Priestley publică Istoria și statutul prezent al electricității, în care este oferită prima descriere explicită a faimosului experiment cu zmeul al lui Benjamin Franklin (în timpul unei furtuni, acesta a înălțat un zmeu de care a legat o cheie), prin care se demonstra că fulgerul este un fenomen electric. ¶ Lazzaro Spallanzani respinge (după ce face experimente) teoria
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mai putea fi divizată la infinit. Astfel, cum arată Heisenberg, la Platon conceptul de materie se dizovă la limita inferioară (în domeniul celor mai mici dimensiuni spațiale) în conceptul de forma matematică. Această definește (fără a se raporta în mod explicit la procesul temporal) tendințele în comportarea materiei. Astfel, structura care fundamentează fenomenele nu este dată prin obiecte materiale că atomii lui Democrit, ci prin formă care determină obiectele materiale. Ideile erau, altfel spus, măi fundamentale decît obiectele materiale: ele erau
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Hrișcă, Dumitru Otovescu ș.a.; iar pentru perioada care a urmat publicării primei ediții a acestei lucrări, foarte documentată în această privință este lucrarea lui Constantin Schifirneț, C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale3. Sursele și influențele veritabile au devenit premise teoretice explicite sau implicite ale demersului "personalist-energetic". Influențele, în cazul filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, sunt mai degrabă atitudini exemplare ale unor contemporani, profesori ai săi, pe care el le-a prelucrat în propria sa atitudine, uneori cu mult mai pronunțat filosofică. Astfel
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care nu are de-a face cu experiența, ci asemenea unei unități care premerge, structural și funcțional, părților sale. Emoțiile sunt "părți" ale eului, de vreme ce se ordonează în cadrul său structural. În personalismul energetic nu pare a avea loc, în mod explicit, nici un a priori în înțeles kantian. Totul se sprijină pe experiență și are sensul experienței. Totuși, eul condiționează emotivitatea, o așază într-un rost și, prin urmare, el premerge emotivității. Este vorba despre un rol întemeietor al eului pentru viața
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cei care-i cunoșteau opera, chiar titlul ultimei părți a Elementelor de metafizică 1912) conținea termenul "personalism" (cu referire la propria doctrină), cel cu care Renouvier își numise una dintre lucrări (Le personnalisme 1903) și însăși doctrina sa filosofică. Scopul explicit al lui Vasile Băncilă era acela de a semnala îndeosebi diferențele dintre cei doi gânditori, pornind de la faptul că există cel puțin o asemănare fundamentală între ei: inspirația kantiană care a condus către personalismul lor. Iată cum sistematizează interpretul deosebirile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
considerației deoesbite pe care niciodată ea nu a ezitat să o arate celorlalți din jur” În multe privințe această scrisoare nu lasă să se întrevadă felul în care Verdi se va comportă mai târziu în viață. Scrisoarea este cu siguranță explicită în ce priveste declarațiile despre non-compromisuri referitor la libertate, onoare și onestitate; ea promite cu curaj să ridice “cortina” în ceeace privește viața privată a lui Verdi. Dar în spatele acestei cortine atât de teatral ridicată va exista lăsată o altă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Aptitudinile sunt: „predispoziții pentru achiziționarea rapidă și eficientă a unor competențe și/sau pentru rezolvarea cu succes a unor sarcini sau efectuarea unor activități specifice”. Dezvoltarea aptitudinilor se poate realiza în cadrul unor programe naționale sau proiecte care au ca obiective explicite dezvoltarea unor tipuri determinate de aptitudini la populații țintă. 5) Implicarea Implicarea încurajează tinerii să-și aplice cunoștințele dobândite, să participe la luarea deciziilor. Acest proces poate duce la schimbarea comportamentului individual și la rezolvarea unor probleme ale comunității în
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
sunt precizate următoarele tipuri de curriculum: I. Curriculum general (curriculum nucleu, curriculum comun, trunchi comun, curriculum de bază) - discipline obligatorii, în jurul cărora se articulează noile achiziții. Curriculum de profil și specializat - vizează semi-calificarea și calificarea. Curriculum ascuns - „efecte subliminale”, influențe explicite sau implicite, interne sau externe (mediul clasei, relațiile educaționale). II. Curriculum predat (curriculum operaționalizat sau curriculum în acțiune) cuprinde temele realizate efectiv la clasă. Curriculum suport - cuprinde materiale curriculare auxiliare: culegeri de probleme, culegeri de texte, îndrumare didactice, atlase, software
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
ele s-a așternut „pacea” sufletului. Gândul este mult mai curat atunci când survine din plăcerea scrisului și libertatea ce ți-o Îngădui, când mintea „zburdă”, iar mâna se lasă condusă de „pofta” scrisului, când teoreticul este sucombat de literatură, când explicitul este Înlocuit cu sugestia, când mintea este aureolată de credință, când expresia este lăsată să o ia „razna”. În (cea mai) mare parte, așa s-a scris această carte... Din punct de vedere tematic, am evocat multe probleme, de la instituția
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]