3,289 matches
-
de decoruri noi vor fi privind la geam, în aburii dimineților răcoroase, culmile domoale ale Obcinilor și valea înmiresmată a Moldovei, bordeiele presărate ici și colo în zări, pe sub păduri, locuințe sezoniere pentru munteni, care știu să-și facă altfel fânul și să-l așeze pe Cel care vine în zona de munte spre toamnă, după ce au dat primele brume și cerul rămâne senin săptămâni la rând, când la șes este ceață și totul este calcinat de căldura verii trecute, are
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a fost luat de ape; 1925 - de la Crăciun până la lăsatul secului de carne în 22 februarie nu a nins, ci a fost frumos și cald. Primăvara bună, vara ploioasă, la fel și în 1926, când s-a lucrat greu la fân; 1928 - 14 ocotmbrie, duminică și luni 15 a nins și a fost frig patru zile, după aceea a fost frumos până în postul Crăciunului; 1929 - a plouat din 8 până în 14 iulie, a fost puhoi mare în 11 și 12 iulie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
percepea darea numită deseatina. Darea pe fructe și pe toate produsele de grădinărit se numea posadă, luându-se a zecea parte din fasole, mazăre, bob, varză, ceapă etc. Vămenii mai erau obligați să presteze un număr de zile la cositul fânului în braniștea și poienile mănăstirii și să dea a zecea parte din fânul obținut pe fânețele aflate în folosință. Dintre toate categoriile de obligații cea legată de căratul produselor, lemn, fân, cereale, vin, sare, cuprinsă în prestațiile în muncă sub
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
se numea posadă, luându-se a zecea parte din fasole, mazăre, bob, varză, ceapă etc. Vămenii mai erau obligați să presteze un număr de zile la cositul fânului în braniștea și poienile mănăstirii și să dea a zecea parte din fânul obținut pe fânețele aflate în folosință. Dintre toate categoriile de obligații cea legată de căratul produselor, lemn, fân, cereale, vin, sare, cuprinsă în prestațiile în muncă sub numele de podvoadă, făcută cu carul cu boi sau cai, era cea mai
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
obligați să presteze un număr de zile la cositul fânului în braniștea și poienile mănăstirii și să dea a zecea parte din fânul obținut pe fânețele aflate în folosință. Dintre toate categoriile de obligații cea legată de căratul produselor, lemn, fân, cereale, vin, sare, cuprinsă în prestațiile în muncă sub numele de podvoadă, făcută cu carul cu boi sau cai, era cea mai grea. Această obligație a impus reglementări privind distanța de la care erau transportate produsele și greutatea transportată <footnote Al.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
produse agricole, posada pe produsele leguminoase, deseatina din stupi sau albine, berbința de miere din mierea curată, deseantina din porci, din peștele proaspăt, din vin. După cum s-a văzut, doar o parte din aceste dări erau percepute vămenilor. Ceara și fânul constituiau pentru vămeni dări cu cea mai mare pondere în această categorie de obligații ; b. Prestații în muncă: cu brațele pentru cei fără vite mari, cu carul cu boi sau cai - podvoada. Prestația cu brațele se făcea la cetăți ca
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cea mai mare pondere în această categorie de obligații ; b. Prestații în muncă: cu brațele pentru cei fără vite mari, cu carul cu boi sau cai - podvoada. Prestația cu brațele se făcea la cetăți ca salahori, la mori, la cositul fânului, lucrul la jold (obligația de a merge la adunat ghindă și jir pentru hrana porcilor) ; c. Slujbe în folosul domniei sau mănăstirii: straja la mănăstire, la trecători, la cetăți, la mori, urmărirea răufăcătorilor (se făcea până la hotarul satului), primirea și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Grigore Badale, Ioniță Lucanul, Toader Mândrilă și Ioniță Chiruț „spun minciuni născocite de aceștia”. Egumenul a arătat că vămenii vând în casele lor băutură, ceea ce poate fi adevărat, că nu-și fac zilele de clacă, că au păgubit mănăstirea făcând fân rău, clădit neuscat bine <footnote Ibidem, p. 179. footnote>. Egumenul Benedict a câștigat procesul și a luat măsuri drastice împotriva instigatorilor răzvrătirii. Divanul țării a îngăduit ca cei 5 reclamanți să fie ridicați cu știrea șoltuzului de Câmpulung, le-a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
prezintă o deosebită importanță pentru cunoașterea veniturilor moșiei Vama și a cuantumului obligațiilor pe care vămenii le datorau la 1782: 12 zile de clacă pe an, de fiecare gospodar, cap de familie sau 2 lei; 2 parale de stânjen - dijma fânului; câte un tort (o anumită cantitate de fibre de in și cânepă pregătite pentru tors); câte o găină și câte un car de lemne; a zecea parte din toate cele aflate pe moșie, după obicei și „ponturile cinstitei adunări”, arenda
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
anumită cantitate de fibre de in și cânepă pregătite pentru tors); câte o găină și câte un car de lemne; a zecea parte din toate cele aflate pe moșie, după obicei și „ponturile cinstitei adunări”, arenda cârciumi și jumătate din fânul de pe fânațele mănăstirii (dat în parte locuitorilor-n.a.) <footnote Ibidem, VI / 49; în documente se află și însemnarea despre banii luați de Venedict pe anii 1782-1784 din arenda moșiei Vama, la data de 20 iunie 1784. footnote>. Instaurarea stăpânirii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
feșterul Țintenowski, care îi amenințase că le dărâmă bordeiele și colibele și se roagă “ca să ne lase bordeiele și colibele care avem pe la fânațe după cum am apucat de la moși și de la părinții noștri ... de unde nu este cu putință să cărăm fânul acasă” <footnote Arhivele Statului Cernăuți, Dosar 94, Pachet II, f. 241, Fond: Documentele mănăstirilor din Bucovina, de T. Bălan, vol. XII - 1783-1875. footnote>. Cererea vămenilor s-a rezolvat favorabil, deoarece nu s-a mai insistat de către organele silvice să nu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
laptelui este influențat de 3 factori principali: * specia laptele de vacă este dulceag, iar cel de oaie, capră și bivoliță are un gust mai pronunțat, datorită concentrației mari în acizi grași volatili (belieric, caprinic, caprilic, caprionic); * natura furajului pășunea și fânul imprimă gust și aromă foarte plăcute, în timp ce pelinul dă gustul de amar, iar furajele alterate sau silozul consumat în exces determină un gust neplăcut; * starea fiziologică laptele muls înainte de înțărcare este amărui. Laptele poate căpăta și gusturi sau/și mirosuri
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
devenit și rămas pentru totdeauna prieteni, de la o vreme și de familie. Anii au trecut și... Aveam nevoie de un colaborator. Cum căpătasem deja două oferte, mă aflam în postura cabalinei urechiate a lui Buridan între cele două căpițe de fân, când mă întâlnesc cu Piștanu’ - Ce faci Valer? Cam ingândurat... - Păi... iac’așa [...] - Lasă-i naibii pe amîndoi, îți dau eu unul. Ia-l pe Zănoagă. N’am greșit, deși Zănoagă bufnește uneori că se putea și mai bine: Piștanu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
au mai avut un schimb verbal cu ceva timp Înaintea celui analizat. În aceste condiții, interpretul va accesa automat intrarea enciclopedică a conceptului a Întoarce unde va găsi următoarea ipoteză recentă (ce reprezintă interpretarea unui enunț produs de mama sa) Fânul din grădina casei este aproape uscat. Coroborând această ipoteză cu alte două ipoteze aparținând memoriei enciclopedice Mama poate vedea grădina prin geamul de la bucătărie. Fănul cosit și uscat pe o parte trebuie Întorspe cealaltă pentru că, altfel, putrezește. interpretul va produce
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
uscat. Coroborând această ipoteză cu alte două ipoteze aparținând memoriei enciclopedice Mama poate vedea grădina prin geamul de la bucătărie. Fănul cosit și uscat pe o parte trebuie Întorspe cealaltă pentru că, altfel, putrezește. interpretul va produce următoarea explicitare Mama spune că fânul cosit din grădina casei ar trebui Întors pe partea cealaltă. Să presupunem că cei doi, mama și copilul, nu au avut nici un schimb verbal În acea zi. Evident, singura sursă de ipoteze care l-ar putea ajuta În acest caz
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pereți bine individualizați și formând adesea clamydospori. 7.4.2.1. Actinomicoza Agentul etiologic este reprezentat de Discomyces bovis numită și Actinomyces israeli. Afecțiunea este comună omului și animalelor. În natură actinomyces se găsește pe tulpinile plantelor cerealiere, în iarbă, fân unde poate să reziste până la un an. Omul se poate infesta: direct, prin inocularea unui fragment vegetal contaminat subcutan, sau prin contactul cu o mucoasă (bucală de exemplu); indirect prin contactul cu un animal infectat, pe care îl îngrijește. Inocularea
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
Acolo unde locuitorii se ocupă cu creșterea animalelor, apare gospodăria cu curte dublă, adăposturile pentru animale fiind într-o curte secundară, întrun loc mai retras al curții. Din curtea secundară fac parte : grajdul și staulul pentru animale și depozitele de fân. Intrarea în gospodărie se face prin curtea principală, care cuprinde casa, bucătăria de vară, fântâna, spații verzi (cu flori), iar în spatele casei grădina cu legume, pomi fructiferi, viță de vie, etc. Gardurile, care împrejmuiesc gospodăriile sunt construite din scândură sau
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
pentru fânețe. Cele situate pe versanți cu eroziuni, sau care sunt intens pășunate, au o producție mai redusă și o valoare furajeră mai scăzută (circa 3.000 kg/ha). În zona cercetată, în ultimii ani, cantitatea de furaje de tip fân natural, din poieni și goluri și chiar din plantațiile tinere, s-a ridicat la circa 50 t/an. Plantele medicinale recoltate au atins cifra de 19,6 t/an, dintre care menționăm: mușețelul (Matricaria chamomilla), coada șoricelului (Achillea setacea), urzica
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu ilustrarea unei realități mai complicate a satului ardelean aflat sub dominația austro-ungară. Alte elemente introduse de Liviu Rebreanu în opera sa sunt elementele simbolice, dublate de prezența, în ambele romane, a câmpurilor semantice ale teluricului: hotarul, pământul, clăile de fân, stoguri de paie, porumbiște, delniță, câmpuri, bulgări, hat, plug, grâu; ale patimii: patimă, iubire pătimașă, îmbrățișare, răutate, încăpățânare, zgârcenie; ale privirii, privire asociată cu imaginea focului: ”scăpărând scântei din ochi”, ”îi ardeau obrajii”, ”se aprinde ca focul”, ”scăpărare furioasă”. Cei
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
evadat din nou. De data aceasta nu a mai putut fi prins și a fost eliminat definitiv din armată. Se pare că a ajuns în Bulgaria, de unde s-a întors în 835. Stabilit atunci la Iași, a făcut negustorie cu fân, orz, porci și altele. în tovărășie cu un anume Iohann. începând din anul 837, a făcut negustorie pe cont propriu, cu pepeni și porcil(b. în 839, în urma unui denunț, a fost arestat din nou, datorită unui complot pe care
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
viața țăranului din zona Lăpușului.” (Ioan BotișGazeta de Maramureș) „Piesele impresionează prin varietatea motivelor, echilibru și proporțiile riguros respectate. În interiorul cadrului cu măiestrie lucrat și alcătuit din motive geometrice găsim transfigurate în ciclu, scene de muncă în suita Anotimpurile, Cositul fânului, secerișul, culesul viilor sânt scene în care personajele sânt surprinse în plină mișcare. Altele scene sânt rezervate meseriilor țărănești: păstoritul, fierăritul, butinăritul, toate ingenios realizate prin care artistul se dovedește un bun creator de atmosferă rustică. Gama obiectelor lucrate de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în haine aurii și cu brațele pline de daruri: soare arzător, care coace cireșele, caisele, perele și merele văratice, căpșuni și mure, vișine și piersici. Aurește grânele, umple hambarele cu grâu, cu ovăz și cu secară, ridică multe căpițe de fân în văi și pe dealuri. Oamenii sunt harnici și veseli. Iar copiilor le aduce drept dar, vacanța cea mare. Vara soarele încălzește foarte puternic, temperatura crește simțitor, zilele sunt lungi, nopțile sunt scurte, ploaia cade repede, este caldă, uneori este
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
roua. Plantele cresc repede datorită condițiilor favorabile de dezvoltare. Câmpul, pădurea, grădina, livada sunt pline de verdeață și de flori. Se coc fructele, legumele, grânele, pe ogoare se treieră și se adună paiele. Pe șesuri și pe dealuri se cosește fânul, se culeg plante medicinale. Copiii ajută părinții la munca în grădină, în livadă, pe câmp, se joacă, merg la munte sau la mare. BUN VENIT, VARĂ! A venit vara. Ea a adus zile cu cer senin și soare arzător. In
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
gâză. Peste tot predomină verdele ierbii și galbenul holdei de grâu. Se aude foșnetul spicelor de grâu legănate de mișcarea aerului și clipocitul apei curgând și chiar foșnetul frunzelor. Peste tot e o mireasmă de flori, de pământ jilav, de fân cosit. Pe câmp, lanurile aurii de grâu așteaptă combinele. Iar după muncă oamenii se odihnesc la umbra pomilor rotați. E căldură ca de cuptor. Arșița ne gonește pe malul râului, la pădure, la ștrand, la munte sau la mare. Unde
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
din zona Lăpușului.” (Ioan Botiș- Gazeta de Maramureș) „Piesele impresionează prin varietatea motivelor, echilibru și proporțiile riguros respectate. În interiorul cadrului cu măiestrie lucrat și alcătuit din motive geometrice găsim transfigurate în ciclu, scene de muncă în suita Anotimpurile, Cositul fânului, secerișul, culesul viilor sânt scene în care personajele sânt surprinse în plină mișcare. Altele scene sânt rezervate meseriilor țărănești: păstoritul, fierăritul, butinăritul, toate ingenios realizate prin care artistul se dovedește un bun creator de atmosferă rustică. Gama obiectelor lucrate de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]