2,100 matches
-
urologie Cateterismul vezical......................................................................................... Puncția suprapubiană a vezicii urinare............................................................. Spălătura vezicală............................................................................................ Lavajul vezical postoperator........................................................................... Puncția biopsie prostată.................................................................................. Uroflowmetria ................................................................................................. Cistoscopia ....................................................................................................... Ureteroscopia Metode de tratament actuale practicate în urologie.......................................... Litotriția extracorporală (ESWL)..................................................................... Nefrolitotrția (NLP).......................................................................................... Analize de laborator Recoltarea antigenului specific prostatic (PSA)............................................. Recoltarea FA (fosfatazei acide)...................................................................... Recoltarea uroculturii la purtătorii de sondă.................................................... Clisma evacuatoare......................................................................................... Cistografia.......................................................................................................... Tomografia Computerizată(CT)....................................................................... Ecografia de prostată....................................................................................... Ecografia testiculară......................................................................................... Rezonanța Magnetică Nucleară(RMN)............................................................ Pregătirea preoperatorie a bolnavului urologic................................................ Îngrijirea postoperatorie................................................................................... Administrarea Fraxiparinei.............................................................................. Retenția acută de urină..................................................................................... Anuria obstructivă............................................................................................. Torsiunea de
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
de recoltare: - 5 - 10 ml sânge prin puncție venoasă în vacuum cu capac roșu; - se etichetează, se specific pe biletul de trimitere ce investigații a efectuat pacientul în ultimile 24h; - se trimite imediat < 1h la laborator. Valoare normală la adulți FA = 0,13 - 0, 63U/L; în cancerul de prostată valorile cresc. ANALIZE DIN URINĂ Analize uzuale: - Examen sumar de urină - Urocultură. Recoltarea probei de urină pentru examen bacteriologic Examenul bacteriologic din urină se numește urocultură. La pacienții care sunt fără
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
comunicarea publicitară este consumat dintr-o dublă perspectivă: ca obiect și ca semn (al unui anume standing). Săpunul va fi consumat utilitar, dar și socio-cultural (mai ales dacă se numește LUX, Camay Elegance sau Camay Chic) și mitic (Citron vert, Fa mitul naturalității, al prospețimii sălbatice sau purității începuturilor). Automobilul va fi consumat și el ca obiect și ca poziție socială. De fapt prin deplasarea mesajului publicitar de la rațional-informativ la sugestie și afect, produsul este din ce în ce mai puțin cumpărat pentru utilitatea sa
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
spun că..., adică...“, „Nu te înțeleg, ce vrei să spui?“, „Ce înțe legi tu prin...?“ etc.). Comunicarea artistică poate apela și ea funcția metalingvistică, orientată însă nu numai spre coduri lingvistice, ci și spre coduri culturale/estetice. Astfel, artele poetice fa cilitează decodarea semnificațiilor, oferind „chei de lectură“. Metaliteratura activează această func ție prin autoreferențialitate, prin discursul textualist al postmoderniștilor, prin proce deul intertextualității, al parodierii etc., care impun coduri de lectură și de interpretare spe cifice, în relație cu „pretextul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în proză care prezintă în chip verosimil imaginea esențializată a unei lumi și a unor destine, având un singur plan narativ, focalizat asupra unor personaje complexe. Intriga nuvelei este riguros construită, iar acțiunea este dinamizată de conflicte puternice. Firul epic/fa bulativ urmărește destinul protagonistului în momente semnificative ale existenței sale. Durata diegetică este mai amplă decât în schițe, fiind uneori comprimată prin rezumare sau prin elipsă (Astfel, trecu toamna și veni iarna, trecu și iarna și sosi primăvara. - I. Slavici
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Așa e, dar prefer să nu fac chetă la vecini. (Acceptă adevărul și folosește tehnica "discului stricat". ) STAN: De ce nu vrei s-o faci, Gen. Nu înțeleg. GEN: Știu că pentru tine pare ciudat, dar mai degrabă, nu. (Acceptă dreptul fa opinie al celui care critică și folosește tehnica "discului stricat". ) STAN: Nu prea dai impresia că-ți pasă de aproapele tău, Gen. GEN: îmi dau seama de ce crezi asta, dar prefer să nu fac chetă la vecini. (Acceptă dreptul la
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Întru pomenirea Mea”, Început care reprezintă de fapt centrul cultului creștin, și anume frângerea pâinii sau Sfânta Euharistie. După pogorârea Duhului Sfânt, primii creștini, urmând porunca Mântuitorului, „stăruiau În Învățătura Apostolilor și În Împărtășire, În frângerea pâinii și În rugăciuni” (FA 2,42) adică În slujirea Sfintei Liturghii care, Încă de la Început a fost centrul vieții Bisericii, Taina actualizării lucrării mântuitoare a lui Hristos și a unirii depline cu El. Deși În Noul Testament nu avem o descriere amănunțită a Liturghiei pe
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
Hristos și a unirii depline cu El. Deși În Noul Testament nu avem o descriere amănunțită a Liturghiei pe care o săvârșeau Sfinții Apostoli și urmașii lor, putem totuși ca În lumina informațiilor patristice ulterioare, pornind de la citatul de mai sus (FA 2,42) și de la alte texte nou- testamentare, să reconstituim structura acesteia. Remarcăm faptul că slujba era mult mai simplă, Însă cuprindea elementele esențiale care se vor păstra până azi și anume: - adunarea În Biserică - ( I Cor 11,18) - „Învățătura
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
acesteia. Remarcăm faptul că slujba era mult mai simplă, Însă cuprindea elementele esențiale care se vor păstra până azi și anume: - adunarea În Biserică - ( I Cor 11,18) - „Învățătura apostolilor”- lecturi și predici (I Tes. 5,27; Col 4,16; FA 20,7,11; I Tim 4,13) având În centru Împărtășirea cu Dumnezeu Cuvântul prin cuvânt. Această parte se va dezvolta În Liturghia Cuvântului sau a catehumenilor. - „frângerea pâinii și rugăciuni” - este ceea ce se va numi, mai târziu, Liturghia
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
against gram-positive bacteria. Antimicrob Agents Chemother 2000, 44:2225-2229. 22. Bouza E, Finch R: Infections caused by Gram-positive bacteria: situation and challenges of treatment. Clin Microbiol Infect 2001; 7(suppl 4): 8. 23. Bozdogan B, Esel D, Whitener C, Browne FA, Appelbaum PC: Antibacterial susceptibility of a vancomycin-resistant Staphylococcus aureus strain isolated at the Hershey Medical Center. J Antimicrob Chemother 2003, 52:864-868. 24. Brackett RW, AN Shenouda, SS Hawkins, and WB Brock: Curvularia infection complicating peritoneal dialysis. South Med J
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
3. Fa]a articulara a tuberculului costal 4. Suprafa]ă costală transversală 5. Apofiză spinoasă 6. Apofiză transversă 7. Fa]a superioară a corpului coastei 8. Șan] pulmonar 9. Capul coastei 10. Cartilajul costal 11. Corpul sternului 12. Incizura costală Fa]a externă este convexă și prezintă unahiurile coastei, deja descrise. Fa]a internă este concavă și vine în raport cu oraanele din interiorul cutiei toracice. Marginea superioară este ascu]ită și la acest nivel se inseră mușchii intercostali. Marginea inferioară prezintă șan
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se inseră mușchii intercostali. Marginea inferioară prezintă șan]ul subcostal în care se găsește pachetul vasculo-nervos intercostal. Pe buza externă și internă, ce delimitează șan]ul, se inseră mușchii intercostali. Extremitatea posterioară prezintă: -un cap (caput costae): format din două fa]ete articulare angulate care vin să se articuleze cu fa]etele laterale ale corpilor vertebrelor toracale; -un gât: mai îngust care delimitează capul coastei de tuberozitate; pe care se inseră ligamentele; -tuberozitatea coastei pe care se descrie o fa] etă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în care se găsește pachetul vasculo-nervos intercostal. Pe buza externă și internă, ce delimitează șan]ul, se inseră mușchii intercostali. Extremitatea posterioară prezintă: -un cap (caput costae): format din două fa]ete articulare angulate care vin să se articuleze cu fa]etele laterale ale corpilor vertebrelor toracale; -un gât: mai îngust care delimitează capul coastei de tuberozitate; pe care se inseră ligamentele; -tuberozitatea coastei pe care se descrie o fa] etă articulară ce se articulează cu fa]eta de pe fa]a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
două fa]ete articulare angulate care vin să se articuleze cu fa]etele laterale ale corpilor vertebrelor toracale; -un gât: mai îngust care delimitează capul coastei de tuberozitate; pe care se inseră ligamentele; -tuberozitatea coastei pe care se descrie o fa] etă articulară ce se articulează cu fa]eta de pe fa]a anterioară a apofizelor transverse ale vertebrelor toracale. Extremitatea anterioară a coastelor prezintă o scobitură eliptică în care se regăsește cartilajul costal. Caracterele individuale ale coastelor COASTA \-a (Figura 22
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
să se articuleze cu fa]etele laterale ale corpilor vertebrelor toracale; -un gât: mai îngust care delimitează capul coastei de tuberozitate; pe care se inseră ligamentele; -tuberozitatea coastei pe care se descrie o fa] etă articulară ce se articulează cu fa]eta de pe fa]a anterioară a apofizelor transverse ale vertebrelor toracale. Extremitatea anterioară a coastelor prezintă o scobitură eliptică în care se regăsește cartilajul costal. Caracterele individuale ale coastelor COASTA \-a (Figura 22) Corpul acestei coaste are fe]ele orientate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu fa]etele laterale ale corpilor vertebrelor toracale; -un gât: mai îngust care delimitează capul coastei de tuberozitate; pe care se inseră ligamentele; -tuberozitatea coastei pe care se descrie o fa] etă articulară ce se articulează cu fa]eta de pe fa]a anterioară a apofizelor transverse ale vertebrelor toracale. Extremitatea anterioară a coastelor prezintă o scobitură eliptică în care se regăsește cartilajul costal. Caracterele individuale ale coastelor COASTA \-a (Figura 22) Corpul acestei coaste are fe]ele orientate în așa fel
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a apofizelor transverse ale vertebrelor toracale. Extremitatea anterioară a coastelor prezintă o scobitură eliptică în care se regăsește cartilajul costal. Caracterele individuale ale coastelor COASTA \-a (Figura 22) Corpul acestei coaste are fe]ele orientate în așa fel încât o fa]ă privește cranial și alta caudal. Pe fa]a superioară a acestei coaste și în por] iunea mijlocie se găsesc două șan]uri transversale: - unul anterior (sulcus venae subclavies) produs de vena subclaviculară; - altul, posterior (sulcus arteriae subclaviae) determinat de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a coastelor prezintă o scobitură eliptică în care se regăsește cartilajul costal. Caracterele individuale ale coastelor COASTA \-a (Figura 22) Corpul acestei coaste are fe]ele orientate în așa fel încât o fa]ă privește cranial și alta caudal. Pe fa]a superioară a acestei coaste și în por] iunea mijlocie se găsesc două șan]uri transversale: - unul anterior (sulcus venae subclavies) produs de vena subclaviculară; - altul, posterior (sulcus arteriae subclaviae) determinat de artera subclaviculară. între cele două șanțuri se oăsește
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu osul cu cârlia; - inferioară pentru articularea cu extremitatea proximală a celui de al doilea, al treilea și al patrulea metacarpian. Fetele nearticulare sunt una anterioară, palmară și posterioară sau dorsală. OSUL CU CÂRLIG (OS HAMATUM) Osul cu cârlia prezintă fa]a: -superioară pentru articularea cu osul semilunar; -inferioară pentru articularea cu cel de al patrulea și al cincilea metacarpian; -externă pentru realizarea articula]iei cu osul mare; -internă prin care se realizează articularea cu semilunarul; -anterioară, palmară prezintă apofiza unciformă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
central al carpului, epipiramidalul, epilunarul, stiloidianul, paratrapezul și altele (2, 3, 10, 11, 18, 20). OASELE METACARPIENE (OSSA METACARPALIA) Oasele metacarpiene sunt în număr de 5 și formează scheletul palmei. Sunt oase lunai. Extremitatea superioară (basis) sau carpiană prezintă: -o fa]etă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; -două fa]ete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; -două fa]ete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Oasele metacarpiene sunt în număr de 5 și formează scheletul palmei. Sunt oase lunai. Extremitatea superioară (basis) sau carpiană prezintă: -o fa]etă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; -două fa]ete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; -două fa]ete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunahiulară cu: -fa]ă posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor deaetelor; -fe]e laterale - externă, radială
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
scheletul palmei. Sunt oase lunai. Extremitatea superioară (basis) sau carpiană prezintă: -o fa]etă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; -două fa]ete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; -două fa]ete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunahiulară cu: -fa]ă posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor deaetelor; -fe]e laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și cu cel de al patrulea metatarsian. METATARSUL (METATARSUS) Oasele metatarsiene sunt oase lunai în număr de cinci, numerotarea lor se face din spre linia medială spre cea laterală a piciorului. Caracteristici generale. Corpul este prismatic, triunghiular cu câte o fa] ă dorsală, una laterală și alta medială. Baza (extremitatea posterioară) se articulează cu oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularită]i ale metatarsienilor. Metatarsianul I
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
întărire articulară, sunt dispuse ligamentele: - sternoclavicular anterior (lia. sternoclaviculare anterius) care unește extremitatea medială a claviculei cu fața anterioară a manubriului sternal trecând peste fața anterioară a capsulei articulare; -sterno-clavicular posterior (liasternoclaviculare posterius) este o structură foarte rezistentă situată pe fa]a posterioară și externă a capsulei articulare; - inter-clavicular (lia. sternoclaviculare interclaviculare) situat în porțiunea superioară a articulației; este format din fibre superficiale, ce unesc extremitățile proximale ale celor două clavicule între ele (este considerat ca liaament propriu-zis), și din fibre
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
celor două retinacule reprezintă un mijloc de contenție pentru tendoanele care trec spre mână. TECI FIBROASE ȘI SINOVIALE La nivelul articulațiilor metacarpo-falangiene tendoanele flexorilor superficial și profund trec prin tunelul osteo-fibros format de tecile fibroase ale degetelor mâinii și de fa]a anterioară a falangelor corespunz\toare. Tunelul osteo-fibros se întinde pân\ la nivelul falangei distale având diametrul variabil. La nivelul articularilor intefalangiene fibrele sunt încrucișate oblic pentru a forma partea cruciform\ a teci fibroase. La nivelul degetelor ll-IV tendoanele mușchilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]