2,202 matches
-
Acest nou-născut va fi plasat în grija Centrului de Orfani pentru Americani și precis îl ia o familie avută, respectabilă, de profesioniști serioși, nu ca la noi, cererea e mare, o să ajungă băiatul, cine știe? Ca Moise, mâna dreaptă a Faraonului, e politica statului nostru, de altfel justă, dreptul copilului... Care băiat? Care Moise? N-auziși că-i fată? Lăsați, vă rog... Domnișoară Carbon, vă mulțumim, mulțumim și domnilor Negru și Mihai, stimați telespectatori, iată deci câte căi se deschid dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cădea pe piatra cubică din curtea catedralei. Bătea în plin pe zidul de sud-vest al incintei și mitropolia părea o cetate străveche, ieșită din imaginația poetului. Pascal se simțea ca sărmanul Dionis pe cale să dea nas în nas cu avatarul faraonului Tla. Pașii îl purtau ca vrăjit prin curtea pustie, pe lângă zidul gol al lumilor apuse. Dintr-o dată huhurezul zbură dintr-o crăpătură a zidului. Zbura molcom, purtat de aripi cafenii. Hu hu! Hu hu! Fără temere, se așeză pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
spune decât pe numele întreg, Alexandru, în vreme ce toți ceilalți, prieteni, colegi, rude, îl strigă în fel și chip, Alec, Alex, Andu, Sandu, Sandi, Săndel, Anduțu, Duțu și așa mai departe. Alexandru, îi zice Iulia, de parcă ar fi vorba despre un faraon gata să pășească, mereu cu piciorul stâng înainte, mereu cu surâsul faraonic pe buze, spre eternitate. Își aduce aminte de basmul în care sufletul zmeului e ascuns într-un ou, care e ascuns într-o rață, care plutește pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
gata Giseh-ul. Și asta-n vreme ce-n Universul Bucureștilor vedem că lumea științifică se zbate să găsească o soluție pentru a restaura mormîntul lui Tutankhamon. Păi, ce atîta chin, doar am citat, puțin lut, cîteva paie, și gata chirpiciu’ faraonului. Din Vremea, aflăm că dintre tablourile furate de regele Mihai, unul l-a vîndut În SUA. Probabil că era cu Ceaușescu. Octavian Știreanu Își Începe și el editorialul c-un proverb, așa e moda, În ziarul lui: „Calul moare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
carte. ISTORICUL BOLII: foarte inteligent de mic, urăște armele, iubește poezia, se Întreabă ce e moartea, Își bate joc de tradiții și obiceiuri și va sfîrși prin a crede cu toată tăria că există un singur Zeu, poruncind, după ce ajunge faraon, să se șteargă numele tuturor celorlalte divinități și să fie distruși idolii și amuletele. Acest Zeu Unic, ne spune eroul, este creatorul, dragostea și fericirea. Prin urmare, face excursii prin popor pentru a propovădui pacea, adevărul și egalitatea. Desființează pedepsele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
propovădui pacea, adevărul și egalitatea. Desființează pedepsele, micșorează birurile și puterea preoților lui Amun, pe care-i consideră niște șarlatani care Împilează țara. Drept urmare, imperiul se prăbușește, Egiptul fiind aproape gata de-a fi complet distrus de dușmani. Aliaților săi, faraonul le trimite poezii În loc de soldați. Așa că-n cele din urmă preoții pun la cale o lovitură de stat pașnică, și cer tuturor celor ce Îmbrățișaseră noua credință a Ereticului să-l părăsească, garantîndu-le viața. Rămas singur În palatul său, Akhenaton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a născut pe Miriam, pe Șamai, și pe Ișbah, tatăl lui Eștemoa. 18. Nevastă-sa, iudeica, a născut pe Iered, tatăl lui Ghedor, pe Eber, tatăl lui Soco și pe Iecutiel, tatăl lui Zanoah. Aceștia sunt fiii Bitiei, fata lui Faraon, pe care a luat-o Mered de nevastă. 19. Fiii nevestei lui Hodia, sora lui Naham; tatăl lui Chehila, Garmitul și Eștemoa, Maacatitul. 20. Fiii lui Simon: Amnon, Rina, Ben-Hanan și Tilon. Fiii lui Ișei: Zohet și Ben-Zohet. 21. Fiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
creștea mereu, și era plăcut Domnului și oamenilor. 27. Un om al lui Dumnezeu a venit la Eli, și i-a zis: "Așa vorbește Domnul: "Nu M-am descoperit Eu casei tatălui tău, cînd erau în Egipt, în casa lui Faraon? 28. Eu l-am ales dintre toate semințiile lui Israel ca să fie în slujba Mea, în preoție, ca să se suie la altarul Meu, să ardă tămîia, și să poarte efodul înaintea Mea; și am dat casei tatălui tău toate jertfele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
care pustiesc țara, și dați slavă Dumnezeului lui Israel: poate că va înceta să-Și apese mîna peste voi, peste dumnezeii voștri, și peste țara voastră. 6. Pentru ce să vă împietriți inima, cum și-au împietrit inima Egiptenii și Faraon? Nu i-a pedepsit El și n-au lăsat ei atunci pe copiii lui Israel să plece? 7. Acum, faceți un car nou de tot, și luați două vaci tinere care dau țîță și care n-au tras la jug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
fără margini de care mă speriam ca de o mare primejdie. Nu știam ce să fac cu elementele din care eram compus, unde să țin mâinile, cum să-mi mișc picioarele; Îmi Îndreptam umerii dintr-odată, deveneam rigid ca un faraon pe tron. Parcă se deschidea un gol Înainte-mi; parcă se surpa spațiul până la ea, iar eu cădeam fără oprire, mă cufundam În acea spărtură, fără ca cineva să mă mai poată salva. De fapt, nu mai exista nimeni În acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
strică Încălțările; Nu pot să pun pe nimeni să mi le curețe, după ce mă Întorc din lume, S-au strâns așa de multe, că nu știu unde să le mai arunc; Piramidele cred că, astfel, s-au ridicat, din ghetele murdare ale faraonilor Ca să Înfricoșeze moleșeala dată de sentimentele leșinate Ehei, piramide și statui, timp oprit În spasm necreator Pentru a-mpinge-nainte frecarea pe veci a materiei. Toate cărțile mi-au mușcat sufletul ca niște cobe otrăvitoare, Încolăciturile lor ucigașe se taie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
înainte, iar în această mișcare cabrată cerceii supra etajați și salbele ca niște ghirlande sunau ca un candelabru care vestește cutremure. Din această cuadratură pe care Pârnaie și ai lui o priveau fără a o înțelege, cercul se reîntoarse la Faraon, care, victorios, cu chipul lui smolit, ținea de portiera camionului ruginit ca de un trofeu. Își împinse, cu degetul, borul pălăriei spre ceafă și se uită când la cei trei, strânși unul în altul la mijloc, când la Calu, așteptând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Calu, răscolind cu copita prin gura sacului. Apoi, luminat de-o idee : Da’ ceva verighete prin buzunare... ? Cum era lesne de bănuit, îi răspunse o tăcere încăpățânată. Calu nici nu se aștepta la altceva, așa că făcu un semn scurt și Faraon se apropie, rânjind. Pârnaie îl săgetă cu privirea, dar Faraon își cunoștea prea bine meseria ca să se încurce în detalii. Îi făcu semn să îndepărteze brațele și-și înfundă mâna în buzunarul drept al pantalonului. Scoase un pachet de țigări
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o idee : Da’ ceva verighete prin buzunare... ? Cum era lesne de bănuit, îi răspunse o tăcere încăpățânată. Calu nici nu se aștepta la altceva, așa că făcu un semn scurt și Faraon se apropie, rânjind. Pârnaie îl săgetă cu privirea, dar Faraon își cunoștea prea bine meseria ca să se încurce în detalii. Îi făcu semn să îndepărteze brațele și-și înfundă mâna în buzunarul drept al pantalonului. Scoase un pachet de țigări pe care îl arătă tuturor. Calu făcu un semn și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
își cunoștea prea bine meseria ca să se încurce în detalii. Îi făcu semn să îndepărteze brațele și-și înfundă mâna în buzunarul drept al pantalonului. Scoase un pachet de țigări pe care îl arătă tuturor. Calu făcu un semn și Faraon îi puse țigările în palmă. Găsi apoi o batistă mototolită, Calu clătină din cap și atunci Faraon o aruncă disprețuitor pe jos. Continuă cu buzunarul stâng, unde găsi ceva mărunțiș. Calu făcu iarăși semn, primi bănuții, apoi îi întinse unul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și înfundă mâna în buzunarul drept al pantalonului. Scoase un pachet de țigări pe care îl arătă tuturor. Calu făcu un semn și Faraon îi puse țigările în palmă. Găsi apoi o batistă mototolită, Calu clătină din cap și atunci Faraon o aruncă disprețuitor pe jos. Continuă cu buzunarul stâng, unde găsi ceva mărunțiș. Calu făcu iarăși semn, primi bănuții, apoi îi întinse unul, făcând semn și spre Marchiză, care își primi partea. Fu apoi rândul lui Chisăliță. Faraon îl apucă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și atunci Faraon o aruncă disprețuitor pe jos. Continuă cu buzunarul stâng, unde găsi ceva mărunțiș. Calu făcu iarăși semn, primi bănuții, apoi îi întinse unul, făcând semn și spre Marchiză, care își primi partea. Fu apoi rândul lui Chisăliță. Faraon îl apucă pe pitic de brăcinari și-l săltă. — Pe bulangiii ăștia doi lasă-i, că pierdem vremea, hotărî Calu, spre nemulțumirea lui Faraon, care avea o grămadă de vreme de pierdut. Așa, continuă Calu fornăind, și cum ziceați... Nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întinse unul, făcând semn și spre Marchiză, care își primi partea. Fu apoi rândul lui Chisăliță. Faraon îl apucă pe pitic de brăcinari și-l săltă. — Pe bulangiii ăștia doi lasă-i, că pierdem vremea, hotărî Calu, spre nemulțumirea lui Faraon, care avea o grămadă de vreme de pierdut. Așa, continuă Calu fornăind, și cum ziceați... Nu ziceam... îndrăzni Chisăliță. — Foarte rău... Și, dac-ar fi, ce-ați zice ? De-o pildă, ce pușca mea căutați aici ? — E movila noastră ! strigă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să mai facă altă groapă, asta era numai bună. Și-acuma uite-o câtă e, că nu mai știi care e orașul și care gunoiul... — Aici, unde suntem noi, e adevărul și viața, hotărî Isaia. — Of, devla, devla, se văită Faraon, strângând portiera în brațe. — Auzi, tataie, ricană Chisăliță, căruia ciuda nu-i trecuse. Ziceai că te-a căutat moartea pe-acasă și nu te-a găsit ? — Ba m-a găsit, răspunse Bunelu, căci era obișnuit cu întrebări de felul ăsta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aruncă, sunt bune. Ba chiar se mai îndulcesc. Lucică aduse două pachete de biscuiți, mai avea un colț de pâine să-l pună pe pânză, dar nu era ambalat și nici de la el nu primeau orice, să nu se ia. Faraon scotoci prin cabină și aduse un pumn de măsline pe care le lăsă, mândru, să picure, una câte una, ca să pară mai multe. Calu privi, cu oarece nemulțumire, dar nimeni nu se mai urni. — Păcat că astea nu-s bune
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ei. De când s-a închis abatoru’, nu mai ai loc de cotarle... Puțică încropiseră o grămăjoară de nuiele. Flăcările săltară cu vioiciune, alungindu-le fețele. Fiecare își căută un loc în care să se oploșească, mai aproape de foc. Mai puțin Faraon, care se temea de dogoare și prefera să stea lângă caroserie, aruncând priviri neîmpăcate către Pârnaie și ai lui. Căutau unii la alții și, din când în când, către Calu, îmboldindu-se, dar neîndrăznind să înceapă. Calu scoase cuțitul luat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cară, mârâind și privindu-se chiondorâș. Puțică își băgară limbile vinete în conservele golite, lingând fundurile cleioase. Stai ! strigă iar Calu și iarăși încremeniră, mai puțin Pârnaie, care își marca, în acest fel, protestul. Calu tropăi nervos, apropiindu-se de Faraon. Întinse mâna și îl măsură neîndurător. Acela se făcu mic și dădu să se ascundă în spatele portierei. Fălcile îi erau încă umflate de dumicații nemestecați. Cum însă degetele lui Calu începură să se strângă încet într-un pumn potcovit, Faraon
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Faraon. Întinse mâna și îl măsură neîndurător. Acela se făcu mic și dădu să se ascundă în spatele portierei. Fălcile îi erau încă umflate de dumicații nemestecați. Cum însă degetele lui Calu începură să se strângă încet într-un pumn potcovit, Faraon înghiți cu ghionturi, băgă mâna în sân și scoase un cârnat mușcat la un capăt. — Si manghe bok, praleo... se tângui Faraon, dar fără a stârni mila cuiva. Calu se întoarse pe scaunul lui. Vorbi, ținând cârnatul ridicat ca pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
umflate de dumicații nemestecați. Cum însă degetele lui Calu începură să se strângă încet într-un pumn potcovit, Faraon înghiți cu ghionturi, băgă mâna în sân și scoase un cârnat mușcat la un capăt. — Si manghe bok, praleo... se tângui Faraon, dar fără a stârni mila cuiva. Calu se întoarse pe scaunul lui. Vorbi, ținând cârnatul ridicat ca pe un trofeu : — Aicea, printre gunoaiele astea, suntem în comunism ! Totul se pune la bătaie la mijloc. — Muream prost, se minună Iadeș, și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
privind-o cu înduioșare : — Boul cunoaște pe stăpânul său și asinul ieslea, dar nenorociții ăștia nu m-au cunoscut, ci numai tu... Gata ! strigă Calu. Io ziceam să ne veselim, da’ răspopitul ăsta e lovit cu leuca. Zi-i, ciorane ! Faraon încuviință numaidecât și plecă să caute în cabină. Calu se întoarse către Pârnaie : — Voi nu ieșiți cu nimic pe interval ? — Noi nu suntem cerșetori ! i-o întoarse acesta. — Da’ cine zice că cerșim ? necheză Calu. La teatru te duci și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]