63,117 matches
-
literatura este un fenomen în mișcare. Orice imagine definitivă și orice interpretare apodictică, avînd drept cauză inerția, echilibrul sau disperarea, este, prin urmare, supusă greșelii. Care sînt cauzele acestei mișcări care înseamnă nu nesiguranță, ci, dimpotrivă, certitudine?! În primul rînd, fenomene considerate multă vreme marginale sau subterane pot fi așezate într-un alt context axiologic prin legitimarea lor posterioară de către devenirea literaturii. Dacă vreți, aceasta este, în fond, singura judecată de valoare care contează. Participarea fiecărui scriitor și a fiecărui moment
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
una fragmentară, e dependentă de factori extrem de diferiți, care țin de contextul ideologic și cultural, de sensibilitatea și cultura, de tradiția și forța fiecăruia de a rezista conformisului. Firește că a invoca aceste argumente, extrem de importante în înțelegerea literaturii ca fenomen, poate părea nu subversiv, ci, dimpotrivă, evazionist. În bună măsură, a revizui înseamnă în acest moment... istoric a reface o ierarhie, după alte criterii decît acelea care funcționau înainte de 1990. După zece ani de la momentul în care s-a instituționalizat
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
asupra utilității și oportunității demersului său. Ele sunt evidente și solid garantate. Cele 140 de pagini ale autoarei se completează de altfel la final cu câteva statistici și hărți demografice, menite să contureze o idee sintetică si plastică asupra evoluției fenomenului în custodie. în ceea ce privește relația actuală a rromilor cu majoritatea românească, percepția autoarei mi se pare însă discutabilă. Emmanuelle Pons pare îndatorată unor clișee care țin mai degrabă de cultura în care s-a format. Personal, nu am impresia că țiganii
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
precum cea prezentată în cartea de față. Fraze - nu puține - precum: "Rromii beneficiază rareori de judecători neutri, dispuși să verifice eventualele abuzuri comise de poliție sau de reclamant" descriu ori o situație generală (partea cu poliția), ori una puțin probabilă. Fenomenul corupției, atât de generalizat și de profund, împinge foarte adesea în desuet și în ridicol orice discriminare rasială. Fără a cădea în patima imaginii idealizate a "omeniei" românești (când în fapt, în acești ani este vorba mai mult despre revelarea
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
sfîrșitul anilor '90 tinerii cîntau, printre manele, și versuri bune de Florin Dumitrescu (Sarmalele reci), că în '98 au apărut "poeții străzii", nici extraordinari, dar nici sub orice critică, cum au fost imediat catalogați - oricum, de departe cel mai interesant fenomen "poetic" din ultimii ani. Aici intervine o altă problemă pe care o constituie așa-numita "critică de poezie" care a promovat segregaționismul între genuri (avînd ca efect secundar o despărțire radicală a poetului de lume - în înțelesul propriu al expresiei
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
incapabil să încadreze poezia într-un context mai larg. Discuția este infinită, merită o dezbatere în toată regula. Tocmai de aceea apropierea de acest gen devine din ce în ce mai grea; pentru că n-ar mai trebui să fie un simplu gen, ci un fenomen literar, ca oricare altul, a cărui valoare să poată fi calculată în funcție de impact asupra unui public (nu stabilită de un grup de "specialiști"). Critica de poezie este deja nocivă, nu doar ineficientă, în cazul noii poezii. Pentru că instrumentele sînt complet
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
un anume curaj al stereotipiei, doar dacă încerci să intuiești un posibil impact al versului, în condițiile în care există o paradigmă a "outsiderului" bine configurată. Mariana Marin scrie simulînd un mare public virtual - percutanța poemelor sale este percutanța unui fenomen cultural contemporan mai amplu (reprezentat în film, în muzică etc.). Rămîne să apară și un interes pentru cititori concreți, ceva mai mulți decît cei pe care i-a cucerit poezia "pură" în ultimii ani. Mariana Marin, Mutilarea artistului la tinerețe
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
vechi manuscris literar, romanul Hotarul de nisip, produs în contextul nefavorabil al anilor 1952-1954, în care e vorba de persoane care trăiau drama persecuțiilor comuniste, ca și de o încercare ratată de evadare din lumea subordonată Sovietelor. Apare însă un fenomen în măsură a determina o formă de alterare mai puțin aparentă, însă nu mai puțin gravă pe care o suferea personalitatea creatoare, din pricina contextului total inacceptabil: "La o lectură a romanului, la jumătate de secol după scrierea lui, și anume
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
Cazul cel mai spectaculos e al ziaristului CVTudor și al publicației România Mare. De la mai multe sute de mii de exemplare, săptămînalul acestuia a ajuns în prezent la cîteva zeci de mii de exemplare, cu o vînzare îndoielnică. Așa-numitul fenomen România Mare de la alegerile din 2000 nu face altceva decît să dovedească faptul că alegătorul care nu citește presa a putut cădea în plasa mesajului de tip România Mare de care s-au vindecat cei care au urmărit în timp
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
de articole, studii, eseuri despre exil în 1990. Primul volum din La vest de Eden a apărut în 1995, iar al doilea, publicat anul trecut, îl continuă cu o serie de nume importante pentru o înțelegere cît mai nuanțată a fenomenului. Scriitorilor români care au părăsit, în perioada comunistă, țara li se adaugă cei din zona "exilului interior", autori ca Lucian Blaga, Vasile Voiculescu sau mai puțin cunoscuții Marc-Mihail Avramescu, Sandu Tudor. în mica notă introductivă, Cornel Ungureanu promite și un
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
de a crea/ de a distruge/ de a crea/ etcaetera/ un spațiu de limbaj/ de a-l tot goli/ și a-l tot umple/ cu obiecte de limbaj/ puterea și zădărnicia/ gestului încăpățînat și răbdător" (Iubire). Destrucția și creația sînt fenomene inseparabile, țelul fiind victoria, oricît de trudnică, a celei din urmă: "Mîna ta să distrugă/ acea floare/ acel copac/ apoi să le refacă/ bucată cu bucată/ în cel mai ascuns loc" ( Miezul nopții în carte). Să reținem împrejurarea că vidul
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
deloc grăbită/ și atîta de/ necruțătoare" (Vocile). Circumstanță ce răsfrînge complexitatea poeziei în generalitatea sa, care nu s-ar putea dezvolta favorabil în exclusivisme tăioase, în reducții intolerante, care lasă totdeauna o marjă jocului contrariilor ce-i sigilează misterul. "Metafizica fenomenelor rezultă din cele mai înalte ca și din cele mai joase", scria Goethe. În definitiv, plinul nu s-ar putea identifica în lipsa golului și dialectica lor, în cazul în speță de natură orfică, pare a nu avea sfîrșit. Uniunea mistică
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
lumilor transumane cărora le acordă în felul acesta o carte albă? Eliminarea cu perfidie a doctorului Arafat, ca și uciderea a mii de oameni (inclusiv a doi români) la World Trade Center sunt, fiecare în felul său, păstrând toate proporțiile, fenomene pe care egoismul, sălbăticia, nebunia lumii și le înscriu, rușinos, pe răbojul genetic tot mai îngreunat de păcate imprescriptibile.
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
exclusiv neomanierist, Petru Romoșan e fundamental textualist, iar Paul Daian este în mod decisiv postapocaliptic". Textualismul se bucură în ochii autorului nu doar de faimă literară, dar conferă și un fel de superioritate etică. Un volum care se ocupa de fenomenul în speță a fost oprit de cenzură pentru că valida promoția textualistă, iar Eugen Simion este înfierat pentru că nu s-a ocupat de textualiști înainte de '89. Astfel se impinge în derizoriu o problemă gravă, aceea a eticii criticului în general. Pentru că
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
în Internet"; "oferte pe Internet". Evident, în alte tipuri de construcții cuvântul e precedat de alte prepoziții ("a se conecta la Internet"); cea care ne interesează este însă în mod clar foarte frecventă și foarte semnificativă. Fiind vorba de un fenomen în plină evoluție, nu putem fi siguri dacă se va fixa una dintre construcții sau vor continua să circule ambele, eventual specializîndu-se. În orice caz, nu cred că există vreun motiv special pentru care lingviștii să o recomande pe una
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
mult sau mai puțin evident, oricare dintre cei șase sculptori ar putea fi supuși unei lecturi similare, din care se va deduce că raportul dintre consecvența de program și abaterile controlate reprezintă tocmai gradul de specificitate al Simpozionului de la Bogați. Fenomen cu totul neobișnuit în peisajul nostru artistic, inițiat într-un mediu virgin, așa cum este, din punctul de vedere al realțiilor cu arta cultă, cel rural, dar gîndit în perspectiva unui viitor circuit turistic care s-ar putea extinde pe o
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
fi revelații, imagini pasagere, probleme mărunte ale vieții de zi cu zi. Și, firesc, vise fără nici o noimă și unele ce par a ascunde un simbolism tentant, care se dizolvă însă în incertitudine. De altfel, modul în care autorul explică fenomenul oniric, într-o pseudoinrtoducere intitulată Visul continuu, e cea mai comună interpretare a fenomenului: Visurile sînt lumea de zi cu zi văzută pe dos". Poate doar relatarea, uneori cam savantă, a unora dintre vise, sau obsesia scufundării în vis, însoțită
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
vise fără nici o noimă și unele ce par a ascunde un simbolism tentant, care se dizolvă însă în incertitudine. De altfel, modul în care autorul explică fenomenul oniric, într-o pseudoinrtoducere intitulată Visul continuu, e cea mai comună interpretare a fenomenului: Visurile sînt lumea de zi cu zi văzută pe dos". Poate doar relatarea, uneori cam savantă, a unora dintre vise, sau obsesia scufundării în vis, însoțită de cea a incapacității de a-l controla și de a-l face să
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
refulatului. Primul, în urma înlocuirii vieții de tip neolitic cu un mod de viață agricol, ultimul, în secolul al XIX-lea, odată cu instaurarea gîndirii pozitiviste, a cărei atenuare se manifestă prin atitudinea postmodernă (un alt studiu, interesant, se ocupă, sintetic, de fenomenul postmodern în cultura română). Sigur, teoria aceasta poate părea cu ușurință o speculație savantă, mai ales că vine dinspre psihoistorie, disciplină nouă, de frontieră, ce aplică istoriei o cercetare de tip psihanalitic, nerecunoscută ca �validă". Iar unul dintre argumentele favorabile
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
absolue du marxisme", face două excelente portrete, unul lui Noica și celălalt lui Iorga sau ține scurte prelegeri de istorie modernă occidentalului ignorant sau neinteresat îndeajuns de mult pentru a nu-și face păreri eronate (a se citi edulcorate) despre fenomenul comunismului. Marea amărăciune e că exterminările umane de durată și în secret, cu un caracter "realist" nu au impresionat, din păcate Europa, așa cum a făcut-o transparența nazismului: "Si l'on persiste dans la volonté, d'empêchér un Nuremberg du
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
un articol. Acest număr găzduiește însă și un interviu urmat de un grupaj de poezii de Ruxandra Cesereanu, traduse de Adam J. Sorkin. Interviul este o (lungă) confesiune-dezvăluire a atelierului de creație, care aduce numeroase elemente biografice și explicații ale fenomenelor românești, indispensabile cititorului american. E un interviu "luat" prin email, cu răspunsuri elaborate, pînă la dezvăluirea unor linii teoretice și reacții pe marginea comentariilor criticilor la volumele deja apărute. Descoperim o persoană veselă care scrie poezie neagră, violentă, eliberîndu-se astfel
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
lumea. S-a zis că ne-a izolat, ne-a făcut manipulabili, ne-a înstrăinat de tradiții și de natură, a înlocuit perceperea realității cu reprezentări prefabricate (de celuloid), a creat o cultură de simulacre, de exagerări și a generalizat fenomenul de anexionism cultural. Toate aceste idei preconcepute se regăsesc în imaginea europenilor despre America. Tocmai raportul eului cu lumea este tema secretă a multor din eseurile de aici. în ce fel reprezintă bîrfa un liant social și cum s-a
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
1992 despre împrumuturile din limba țigănească; explicația sa a fost susținută cu argumente fonetice de Andrei Avram (într-un articol din 1994). Trecerea la forma nașparliu se poate explica prin instabilitatea fonetică a termenilor de circulație aproape exclusiv orală, prin fenomene de expresivitate și simbolism sonor, ca și prin eventuale contaminări cu alte cuvinte familiar-argotice (a șparli, de exemplu, sau șperlă). Oricum, sensul foarte general al cuvîntului permite numeroase variații semantice, ca în exemplul următor: "Mi-au dat de la ei (...) 3
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
interval scurt și neanalizabil (momentan, punctual) sau într-unul întins în timp și descriptibil din interior (durativ), ca act unic sau repetat, cu focalizare pe începutul evenimentului, pe continuarea sau pe încheierea sa. De fapt, interesul mai general pentru aceste fenomene a fost creat de studierea limbilor slave, care au un sistem gramaticalizat de exprimare a diferențelor aspectuale. S-a repetat multă vreme că limbile romanice nu au în această zonă semantică instrumente gramaticale similare celor slave, ele exprimînd aspectul mai
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
Tudor Călin Zarojanu În anii Epocii de Aur apăreau în România destule cărți bune. Acesta este un fapt, pe care istoria literară este obligată să îl accepte, indiferent de conotațiile social-politice. Firește, știm cu toții că, în cea mai mare parte, fenomenul se afla sub controlul autorităților. Depășind idioțenia brutală a anilor '50 și chiar cadrul sufocant al "tezelor" ceaușiste, factorii "de cultură" din cadrul Partidului și al Securității adoptaseră o poziție mai flexibilă, bazată pe un calcul - de ce să n-o spunem
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]