2,339 matches
-
persoanele nediabetice, prezentarea clinică se face fără ca infarctul să fi fost recunoscut anterior(31). Această constatare clinică este susținută și de studiile necroptice care au demonstrat prezența de trei ori mai frecventă la diabetici decât la nediabetici a unei cicatrici fibroase postinfarct în absența unui istoric personal antemortem pozitiv pentru infarct. Rezultă de aici că și în cazul unei ischemii cardiace care ar putea declanșa un episod de angină pectorală, durerea lipsește, dar la înregistrarea ECG în timpul episodului ischemic sau ulterior
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
un lichid care poate fi clar, galben-pai, tulbure-purulent, uneori hemoragic, sau chiar brun (prin organizarea hemoragiei anterioare). în stadii inițiale, pot exista zone variabile de parenchim normal interchistic; în evoluție, acestea dispar, fiind sesizabile doar teritorii înguste, restrânse, de stromă fibroasă. B) MICROSCOPIA OPTICĂ îN ADPKD Chiștii apar la orice nivel al nefronului, de la tubii contorți la tubii colectori. Uneori, punctul de pornire poate fi capsula Bowmann; în aceste condiții, mici ghemuri capilare glomerulare pot fi observate în interiorul dilatației chistice (chist
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
precoce, zone cu corpusculi renali și tubi cu structură normală, localizate între chiști. în stadii avansate, aceste arii normale se reduc; aspectul microscopic este evaluat drept pierderea parenchimului renal, cu elemente de atrofie ischemică, chiștii fiind delimitați de un perete fibros. Colorații speciale relevă îngroșarea membranei bazale delimitante a chiștilor și expansiunea masivă a matricei extracelulare (MEC), care determină o fibroză importantă. C) ULTRASTRUCTURA ȘI BIOLOGIA MOLECULARĂ îN ADPKD Cele trei tipuri de modificări cu substrat și reflectivitate morfologică ce orientează
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
microhamartoame biliare, denumite complexe Meyenburg (microscopic: elemente chistice mici, rezultate din dilatarea canaliculelor biliare, tapetate de un epiteliu simplu cubic și conținând bilă datorită conectării la tractul biliar, aglomerate în mici focare în spațiile porto-biliare și înconjurate într-o stromă fibroasă; macroscopic: noduli de culoare alb-gri, cu diametrul de maximum 1 cm), susține ipoteza patogeniei printr-o creștere progresivă a ductelor biliare intrahepatice embrionare, care devin hiperplazice, nu involuează și se separă complet (26). O altă ipoteză patogenică pledează pentru originea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fără o hipoplazie a ramurilor venei porte. în cazul acestei asocieri, diagnosticul anatomo-patologic impune diferențierea de fibroza hepatică congenitală (în care se realizează expansiunea spațiilor porto-biliare prin creșterea numărului de ducte biliare anormale ca formă, dilatate, înconjurate de țesut conjunctiv fibros, din care pleacă benzi largi de fibre de colagen, formând septuri și segmentând ficatul în teritorii neregulate) asociată frecvent cu ARPKD sau prezentă la persoane cu rinichi normali, dar cu diverse alte defecte de dezvoltare moștenite. 2. Chiștii pancreatici Chiștii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
unici sau multipli, cu dimensiuni variate (de la câțiva mm la 3-5 cm); peretele este tapetat de un strat de celule fie cubice (sugerează un epiteliu ductal), fie pavimentoase, turtite (sugerează o transformare atrofică), și este înconjurat de o capsulă fină, fibroasă; cavitatea este plină cu un lichid clar sau tulbure, de consistență seroasă sau mucoasă, cu activitate enzimatică. Formarea lor implică anomalii de dezvoltare, mai precis insuficiența de regresare și ulterior obstruarea ductelor embrionare, pe măsura apariției celor cu caracter permanent
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în sistolă; balonizarea intercordală (pentru întreaga foiță valvulară sau numai pentru o porțiune a acesteia) determină coafarea cordajelor; la rândul lor, cordajele tendinoase se transformă mixomatos, devin elongate, subțiri, fapt ce favorizează ruptura. Microscopic, se observă o diminuare a stratului fibros al valvei (implicat în menținerea integrității structurale a cuspelor), o îngroșare marcată a stratului spongios, alături de o modificare a elementelor colagenice ale cordajelor. Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ruptura. Microscopic, se observă o diminuare a stratului fibros al valvei (implicat în menținerea integrității structurale a cuspelor), o îngroșare marcată a stratului spongios, alături de o modificare a elementelor colagenice ale cordajelor. Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de contact), îngroșarea lineară, fibroasă a endocardului ventriculului stâng (la locul în care cordajele tendinoase, extrem de lungi, vin în contact cu el), îngroșarea endocardului ventriculului stâng sau atriului stâng (drept consecință a contactului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în menținerea integrității structurale a cuspelor), o îngroșare marcată a stratului spongios, alături de o modificare a elementelor colagenice ale cordajelor. Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de contact), îngroșarea lineară, fibroasă a endocardului ventriculului stâng (la locul în care cordajele tendinoase, extrem de lungi, vin în contact cu el), îngroșarea endocardului ventriculului stâng sau atriului stâng (drept consecință a contactului prelungit cu valva prolabată), apariția de trombi pe suprafața atrială a valvei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
difuză a ecogenității ce ascunde joncțiunea cortico-medulară. Specifică este prezența unui halou hipoecogen subcapsular. Pot fi prezenți chiști, dar mai mici de 2 mm diametru. Ficatul prezintă creșterea ecogenității, canale biliare intrahepatice dilatate, scăderea vizualizării venelor portale periferice datorită țesutului fibros. La copiii mai mari UIV arată modificări asemănătoare cu ADPKD, cu lipsa striațiilor, prezența de macrochiști și distorsiuni ale canalelor colectoare; mărimea rinichilor scade cu vârsta, invers ca în ADPKD. Ficatul este mare și hiperecogen. Diagnosticul diferențial se face în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mai mare parte a mediastinului și sunt reprezentate de cord, aortă, arterele pulmonare, venele pulmonare, structurile venoase brahiocefalice, vena cavă superioară, vena azygos, vena hemiazygos și vena azygos accesorie [1-4, 13, 18]. Cordul și pericardul Cordul este protejat de pericardul fibros, care îi conferă și stabilitate la nivelul mediastinului visceral, prin conexiunile (ligamentele) sterno-pericardice și vertebro-pericardice. Fața anterioară a pericardului delimitează mediastinul anterior de mediastinul visceral, prin intermediul căruia cordul vine în raport cu peretele toracic antero-inferior. La nivelul feței anterioare se practică incizia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
un mic vas care necesită ligaturare;recesul interpulmonar drept - situat între cele două vene pulmonare drepte, pe aici se trec firele de ligatură intrapericardică;recesul pulmonar stâng - situat între vena pulmonară superioară stângă, pliul lui Marshal, artera pulmonară și pericardul fibros; aici se disecă marginea inferioară a arterei pulmonare stângi și marginea superioară a venei pulmonare stângi, după care se continuă disecția posterioară și superioară a arterei, respectiv fața posterioară și inferioară a venei pulmonare stângi, urmează ligaturarea sau staplarea vaselor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
unghiurile cardio-frenice și mai slab reprezentat în șanțurile paravertebrale. Din țesutul gras se dezvoltă lipoamele, care pot atinge dimensiuni impresionante fără a fi simptomatice; liposarcomul este foarte rar întâlnit. Resturile de grăsime brună pot sta la originea dezvoltării hibernomului. Țesutul fibros Celulele fibroblastice pot fi punctul de plecare al fibromatozei mediastinale (desmoidul extra-abdominal sau vechiul fibrom mediastinal al autorilor clasici), cât și al fibrosarcomului mediastinal. Celulele musculare Nu există țesut muscular, singular, structurat în mediastin. Se găsesc însă fibre musculare netede
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
drept pentru care ni se pare mai potrivit cel de hematopoietom, terminologie pe care o propunem pentru denumire. Celulele mezenchimale pluripotente Aceste celule pluripotente stau la baza apariției mezenchimomului benign sau malign care conține plurițesuturi: osos, cartilaginos, neted muscular și fibros. Celule epiteliale rare Melanocitele mediastinale stau la originea melanomului primitiv, pentru ca celulele epitelioide interstițiale și pneumocite de tip II să fie identificate în hemangiomul scleros. Spațiul mediastinal poate fi sediul de dezvoltare a unor tumori extrem de rare, provenite din celule
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
care se întinde de la baza craniului până la arcul aortic ajungând în compartimentul visceral mediastinal. Este numită și „spațiul perivascular” deoarece este înconjurată de teaca pericarotidiană și conține artera carotidă, vena jugulară internă și nervul vag. Teaca pericarotidiană este o structură fibroasă, subțire, care se întinde de la baza craniului până la nivelul arcului aortic. În această structură sunt înglobați numeroși ganglioni și astfel, poate fi una din căile de propagare spre mediastin a diverselor focare infecțioase orocervicale. Cea de-a treia cale este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
granuloamele (Sakulsky, 1967). Procedeele chirurgicale utilizate sunt:- excizia completă (nu este posibilă întotdea-una, datorită aderențelor);- incizia capsulei, evacuarea conținutului + rezecția capsulei + curetaj capsulei restante. Mediastinita cronică scleroasă Definiție Este un proces inflamator sau pseudo-inflamator, având ca rezultat depunerea de țesut fibros dens, la nivelul compartimentului visceral al mediastinului. Această afecțiune prezintă mai multe sinonime: fibroza mediastinală, mediastinita fibroasă, mediastinita sclerozantă, mediastinita granulomatoasă Etiologie Aceste infecții sunt: infecții fungice (histo-plasmoza, aspergiloza, mucormicoza, criptococoza, blastomycoza), infecții mycobacteriene (M. Tuberculosis, M. Avium), diferite infecții
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
evacuarea conținutului + rezecția capsulei + curetaj capsulei restante. Mediastinita cronică scleroasă Definiție Este un proces inflamator sau pseudo-inflamator, având ca rezultat depunerea de țesut fibros dens, la nivelul compartimentului visceral al mediastinului. Această afecțiune prezintă mai multe sinonime: fibroza mediastinală, mediastinita fibroasă, mediastinita sclerozantă, mediastinita granulomatoasă Etiologie Aceste infecții sunt: infecții fungice (histo-plasmoza, aspergiloza, mucormicoza, criptococoza, blastomycoza), infecții mycobacteriene (M. Tuberculosis, M. Avium), diferite infecții bacteriene. Mai poate apare asociat cu: boli autoimune, sarcoidoza, febra reumatică, neoplasmul, traumatisme, administrarea de droguri sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
patogenic este necunoscut. Ca ipoteză s-a propus reacția de hipersensibilitate exagerată la antigenele din ganglionii limfatici infectați primar (histoplasmoza). Argumentele în favoarea acestei ipoteze sunt: prezența reacțiilor cutanate intense la histoplasmina, hipergamma-globulinemia și hipercomplementemia, prezența de celule plasmatice în țesutul fibros. Nu se cunoaște cauza care duce la o asemenea reacție fibroasă, dar se apreciază că este vorba de un posibil răspuns imun alterat din partea organismului (Goorwin și Desprez, 1978). Această reacție fibroasă invadează structurile mediastinale, încorsetându-le. Astfel, sunt afectate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
exagerată la antigenele din ganglionii limfatici infectați primar (histoplasmoza). Argumentele în favoarea acestei ipoteze sunt: prezența reacțiilor cutanate intense la histoplasmina, hipergamma-globulinemia și hipercomplementemia, prezența de celule plasmatice în țesutul fibros. Nu se cunoaște cauza care duce la o asemenea reacție fibroasă, dar se apreciază că este vorba de un posibil răspuns imun alterat din partea organismului (Goorwin și Desprez, 1978). Această reacție fibroasă invadează structurile mediastinale, încorsetându-le. Astfel, sunt afectate structurile ușor depresibile: vena cavă superioară, vena azygos, trunchiurile venoase brahiocefalice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
și hipercomplementemia, prezența de celule plasmatice în țesutul fibros. Nu se cunoaște cauza care duce la o asemenea reacție fibroasă, dar se apreciază că este vorba de un posibil răspuns imun alterat din partea organismului (Goorwin și Desprez, 1978). Această reacție fibroasă invadează structurile mediastinale, încorsetându-le. Astfel, sunt afectate structurile ușor depresibile: vena cavă superioară, vena azygos, trunchiurile venoase brahiocefalice, venele și arterele pulmonare. În forme grave pot fi afectate traheea și esofagul. Anatomie patologică Macroscopic se constată infiltrația difuză fibroasă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
fibroasă invadează structurile mediastinale, încorsetându-le. Astfel, sunt afectate structurile ușor depresibile: vena cavă superioară, vena azygos, trunchiurile venoase brahiocefalice, venele și arterele pulmonare. În forme grave pot fi afectate traheea și esofagul. Anatomie patologică Macroscopic se constată infiltrația difuză fibroasă a structurilor mediastinale (vena cavă superioară, traheea și carena, arterele și venele pulmonare, esofagul). Microscopic sunt prezente zone de țesut conjunctiv hialin, benzi conjnctive neorganizate, sau aranjate concentric in jurul granulomului, zone de colagen, celule plasmatice, limfocite, eozinofile, polimorfonucleare. Manifestări
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
teratomul malign, seminom malign, timom malign etc. Practic orice tumoră malignă primitivă sau secundară cu topografie în compartimentul visceral al mediastinului poate interesa vena cavă superioară. Leziuni benigne de tipul gușei cervico-mediastinale, tiroiditei Reidel pe gușă plonjantă în mediastin, mediastinitei fibroase, anevrismul de aortă ascendentă sau de trunchi arterial brahiocefalic, precum și traiectul aberant al arterei brahiocefalice stângi, reprezintă o frecvență de 5% din etiologia sindromului. În ultimele două-trei decenii, odată cu tehnicile invazive de diagnostic, monitorizare sau de terapie, a apărut un
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
cavă superioară. Imaginea radiologică apare datorită venelor intercostale stângi, care sunt dilatate [6]. O imagine radiologică normală în absență unei proceduri pe cord deschis sau a introducerii de catetere venoase centrale, în prezența unui SVCS, poate fi sugestivă pentru mediastinita fibroasă (Doty [24]). Evidențierea de leziuni ganglionare calcificate îndreaptă diagnosticul spre o leziune granulomatoasă. Lărgirea mediastinului, opacități paramediastinale, efuziunile pleurale, opacitățile nodulare pulmonare, ale pleurei sunt semne radiologice pentru tumorile maligne. Tromboza iatrogenă de venă cavă superioară este sugerată de o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
lung au fost discutate anterior. În cazul fistulelor cronice utilizarea octeotridului ca și a suportului nutrițional pot permite închiderea fistulelor. În anumite situații în care fistula persistă la interval de luni de zile, reintervenția cu realizarea unor anastomoze între traiectul fibros fistulos și o ansă jejunală reprezintă o soluție bună. EVACUAREA GASTRICĂ ÎNTÂRZIATĂ Evacuarea gastrică întârziată (DGE - delayed gastric emptying) are o incidență de 20% în centrele cu experiență [140]. Ca și în cazul fistulelor pancreatice s-a realizat o sistematizare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
o anuloplastie aortică, utilizând o bandă de Teflon suturată cu fire separate sprijinite pe petece de Teflon trecute printr-un plan orizontal situat în tractul de ejecțe al ventriculului stâng, imediat sub valva aortică. Firele separate sunt trecute prin componentele fibroase ale tractului de ejecție al ventriculului stâng dinăuntru în afară și apoi prin banda de Teflon. În mod obișnuit, dilatarea inelului aortic se produce, mai ales către versantul corespunzând sinusului non-coronar. De aceea, gradul cel mai mare de reducere a
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]