5,981 matches
-
Nedelciu, Proza scurtă (Editura Compania, București, 2003); Gabriela Adameșteanu, Drumul egal al fiecărei zile (Institutul Cultural Român, București, 2005); Mircea Nedelciu, Zmeura de câmpie (Editura Compania, București, 2005); Petre Barbu, Blazare (Editura Polirom, Iași, 2005) etc. Marius Jucan, doctor În filologie al Universității „Babeș-Bolyai”, conferențiar la Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai”, director de program al secției de studii americane. Cărți publicate: Fascinația ficțiunii sau despre retorica elipsei, Editura Dacia, Cluj, 1988; Singurătatea salvată. O Încercare asupra operei lui Henry
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Statul criminal (2001), din B.P. Hasdeu, Olteneștile (2002), din Geoffroy de Villehardouin, Cucerirea Constantinopolului (2002) și din Robert de Clari, Cei care au cucerit Constantinopolul (2005). Horea Poenar, absolvent al Facultății de Litere, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj În 1996. Doctor În filologie cu o teză de estetică fenomenologică. Lector universitar la Catedra de literatură română și teorie literară de la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”. Director al revistei Echinox din 2001 și coordonator al Dicționarului Echinox A-Z. Perspectivă analitică (Editura Tritonic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
atașamentist la Hunedoara, contabil și bibliotecar la Biblioteca Regională Oradea, frezor, scriitor de vagoane, pentru ca în 1958 să devină student la Institutul „Maxim Gorki” din București, de unde, în același an, este exmatriculat. Va absolvi în cele din urmă Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1966). Aici, în 1964, înființează împreună cu poeții Adi Cusin, Emil Brumaru, Mihai Ursachi, Ion Chiriac, Ion Covaci, pictorul Petre Aruștei și compozitorul Sabin Păutza grupul „Lunar 11”. După
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
DUȚESCU, Mihai (10.II.1941, Sibiu), poet și prozator. Este fiul Ioanei și al lui Dumitru Duțescu. A absolvit Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1953-1957) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1958-1963). A lucrat ca secretar de redacție la revista „Ramuri” (din 1965), ca director la Teatrul Național din Craiova, apoi ca inspector la Inspectoratul de Cultură Dolj. Debutează în 1962, în „Luceafărul”, cu poezie. Este autorul
DUŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286921_a_288250]
-
1990, București), poet. Este fiul Mariei (n. Ana) și al lui Petre Dumitrașcu, silvicultor. A urmat cursurile gimnaziale și liceale la Borca. După absolvirea liceului (1974), lucrează ca merceolog și profesor suplinitor. Între 1983 și 1987, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Este profesor în Borca și muzeograf la Complexul Muzeal Județean Neamț, iar după decembrie 1989, consilier la Inspectoratul Județean pentru Cultură Neamț. Debutează cu un grupaj de poeme în „Tomis” (1976) și editorial
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
1946-1949), apoi urmează Școala Pedagogică din Timișoara (1949-1953). Angajat în 1953 redactor la revista „Scrisul bănățean” (devenită ulterior „Orizont”), rămâne aici până în 1990; între timp, va fi secretar general de redacție și redactor-șef adjunct al publicației. Urmează Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1962-1968). O lungă perioadă secretar al Asociației Scriitorilor din Timișoara (1969-1990), va fi ales și membru în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România (1972-1990). Între 1990 și 1994, editează revista „Meridianul Timișoara”, al cărei
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
Corneliei (n. Gheorghiu) și al lui Mihai Dumitru, preot. Frecventează o școală de meserii la Șuici și Curtea de Argeș, apoi, din 1962 până în 1967, este elev al Liceului „Negru Vodă” din același oraș; în 1966 și 1967, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, iar din 1967, pe cele ale Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”. În 1971, obține titlul de diplomat în arte, în urma absolvirii Facultății de critică de teatru, film și televiziune. Din 1991, a înființat
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
V.2006, Iași), critic și istoric literar, comparatistă. Este fiica Mariei (n. Apostol) și a lui Nicolae Dumitrescu, jurist. A absolvit Școala Centrală de Fete din București și a urmat, tot aici, cursuri la Universitate, obținând mai întâi licența în filologie engleză și germană, apoi în științe juridice, disciplină în care își va susține teza de doctorat. Între anii 1948 și 1957 funcționează ca redactor de editură, cu o întrerupere de câțiva ani (1952-1954), când este cercetător la Institutul de Istorie
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
1951, Zăicești, j. Botoșani), istoric literar și editor. Este fiul Mariei (n. Zăiceanu) și al lui Dumitru Durnea, miner. A făcut clasele primare la Vulcan (județul Hunedoara), unde a absolvit și liceul. Între 1970 și 1974, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Repartizat în învățământul gimnazial, predă la o școală generală din orașul studenției sale până în 1980, când devine cercetător la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Studios și tenace, cu o putere
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
absolvit și liceul. Între 1970 și 1974, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Repartizat în învățământul gimnazial, predă la o școală generală din orașul studenției sale până în 1980, când devine cercetător la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Studios și tenace, cu o putere de muncă deosebită, D. își consolidează pregătirea în cele câteva stagii de perfecționare efectuate în Germania Federală și Franța. În 1999, și-a susținut doctoratul cu teza Idei estetice
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
timp ca bibliograf și cercetător științific la Biblioteca Academiei (1951-1963), după care se transferă la Institutul de Studii Sud-Est Europene, unde în 1974 este promovat redactor-șef adjunct al revistei institutului. Între timp, în 1970, dobândise titlul de doctor în filologie cu teza Cărțile de înțelepciune în cultura română, publicată mai întâi în limba franceză, în 1971, apoi în română, în 1972. Din 1990, este director al Institutului de Studii Sud-Est Europene. În paralel, lucrează ca profesor titular la Facultatea de
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
, Nina (5.VIII.1909, Ploiești - 24.XI.1974, București), comparatistă și traducătoare. Este fiica lui Sally (n. Diamant-Berger) și a lui Hugo Façon, funcționar comercial. După absolvirea liceului în orașul natal, obține trei licențe, în filologie modernă (1931), filosofie (1932) și istoria artei (1934), care îi vor hotărî cariera universitară la București și în străinătate (în Italia, la Padova și Bari), preocupările istorico-literare și perspectiva filosofică de tratare. Debutează cu articole la revista „Roma”, în 1932
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
, Florin (14.IV.1943, Iași), critic și istoric literar. Este fiul Margaretei Faifer (n. Irimia), medic, și al lui Laurențiu Faifer, conferențiar universitar. În 1961 a absolvit Liceul „C. Negruzzi”, iar în 1966, Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, fiind repartizat la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” (sectorul de istorie literară), unde a urcat treptele până la aceea de cercetător principal. După 2000 devine și profesor asociat la Universitatea de Arte „George
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
literar. Este fiul Margaretei Faifer (n. Irimia), medic, și al lui Laurențiu Faifer, conferențiar universitar. În 1961 a absolvit Liceul „C. Negruzzi”, iar în 1966, Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, fiind repartizat la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” (sectorul de istorie literară), unde a urcat treptele până la aceea de cercetător principal. După 2000 devine și profesor asociat la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. În 1989 obține titlul de doctor în filologie, cu teza
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
Institutul de Filologie Română „A. Philippide” (sectorul de istorie literară), unde a urcat treptele până la aceea de cercetător principal. După 2000 devine și profesor asociat la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. În 1989 obține titlul de doctor în filologie, cu teza Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real și imaginar, apărută ulterior în volum. A mai activat și ca secretar literar al Teatrului Național din Iași (1991-1993), redactând aici, în colaborare, revista „Stagiunea” (după ce, între 1978 și 1983, se
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
1958). Colaborează cu studii de istorie literară, eseuri critice la „Tribuna”, „Familia”, „Viața românească”, „Revue roumaine”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Synthesis”, „Apostrof” ș.a. Între 1958 și 1963 este cercetător la filiala clujeană a Academiei, trecând ulterior la Facultatea de Filologie din același oraș. Din 1969 este doctor în filologie al Universității din Cluj, cu teza Poezia lui Mihai Beniuc, publicată în 1972. Lector de limba și literatura română la Sorbona (1976-1979), funcționează apoi ca profesor la Facultatea de Litere din
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
la „Tribuna”, „Familia”, „Viața românească”, „Revue roumaine”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Synthesis”, „Apostrof” ș.a. Între 1958 și 1963 este cercetător la filiala clujeană a Academiei, trecând ulterior la Facultatea de Filologie din același oraș. Din 1969 este doctor în filologie al Universității din Cluj, cu teza Poezia lui Mihai Beniuc, publicată în 1972. Lector de limba și literatura română la Sorbona (1976-1979), funcționează apoi ca profesor la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, iar din 2001 și la Universitatea „1 Decembrie
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
FERARU, Margareta (11.III.1937, Iași), editor. Este fiica Tamarei (n. Jemăneanu), profesoară, și a lui Teofan Feraru, inginer agronom. A absolvit, după studii liceale la Câmpulung, Facultatea de Filologie a Universității din București (1959). A fost redactor la Editura pentru Literatură (1959-1969) și la Editura Minerva (1970-1993). Debutează editorial în 1967, îngrijind două volume de Scrieri alese de V. Demetrius. Excelent redactor, F. este un editor de o acribie
FERARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286983_a_288312]
-
Zolkiew. Ctitor al tiparului, înnoitor al cultului, promotor al culturii și literaturii în limba națională, D. reprezintă în Moldova, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, asemenea cronicarului Miron Costin, o conștiință umanistă. Teologia (patristica și dogmatica), istoria, filologia și poezia sunt discipline pe care le slujește statornic - ca om de Renaștere - cu voință de a cunoaște și dor de perfecțiune. Citise pe Grigore Ureche și analele în limba slavonă. Pătruns de valoarea documentului, a cărților rare, el punea
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
34-39, 56-58, 67-69, 113-115, 121-123, 148-152, 209-216, 451-453, 483-484; Dan Horia Mazilu, Literatura română barocă în context european, București, 1996, 58-64, 207-210, 255-258; Păcurariu, Dicț. teolog., 148-150; N. A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii românești, Iași, 1997; Al. Andriescu, Studii de filologie și istorie literară, Iași, 1997, 1-89; Dan Horia Mazilu, Introducere în opera lui Dosoftei, București, 1997; Sorohan, Introducere, 320-331; Perian, Pagini, 11-29; Dicț. esențial, 264-266; Dan Buciumeanu, Dosoftei poetul. O hermeneutică a „Psaltirii în versuri”, Drobeta-Turnu Severin, 2001; Dicț. analitic
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
FILIP, Mircea (14.VI.1939, Ismail), prozator. Este fiul Eleonorei (n. Băițan) și al lui Vasile Filip, muzicant militar. Scriitorul Traian Filip este fratele său. A absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1954-1957) și a urmat cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1961-1966). Este secretar literar la Teatrul „V. Alecsandri” din Iași (1966-1984), apoi bibliotecar la Biblioteca Centrală a Universității Politehnice din București (1985-1999). Debutează cu un articol în „Amfiteatru” (1965). Publică reportaje, interviuri, anchete
FILIP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286996_a_288325]
-
literatura română. Din același an, a fost angajat preparator la Catedra de germanistică a Facultății de Litere de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, unde a funcționat până în 1981. Din motive politice, a fost transferat cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” până în 1983, an în care s-a stabilit în Germania. La Freiburg im Breisgau a lucrat la Editura Rombach, la Societatea „Adam Müller-Guttenbrunn”, la ziarul „Banater Post”, iar din 1987, la Institut für Donauschwäbische Geschichte und Landeskunde
FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
IX.1928, București), istoric literar și editor. Este fiica Filotheii (n. Boldeanu) și a lui Gheorghe I. Filimon, ofițer. Urmează școala primară la Focșani și București, gimnaziul și liceul la București, Ploiești și Sibiu. Va absolvi în 1951 Facultatea de Filologie a Universității din București, funcționând apoi ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1954-1957), Editura Tineretului (1957-1968), Editura Albatros (1968-1983). A debutat în presă în „Viața românească” (1956), colaborând și la „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Săptămâna
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
, Vasile Petre (13.X.1944, Constanța - 19.X.1996, București), poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Topală) și al lui Vasile Fati. A absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Constanța (1966) și Facultatea de Filosofie din București (1973). A lucrat la Casa Creației Populare „Dobrogea” și la publicațiile „Dobrogea nouă” și „Tomis”. A debutat ca poet în „Luceafărul” (1960), iar prima lui carte de versuri
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
colaboratoarelor: Maria Bosco-Suciu, Constanța Dunca-Schiau, Sofia Vlad-Rădulescu, Lucreția Suciu-Rudow, Matilda Cugler-Poni, apoi Constanța Hodoș, Sofia Nădejde, Iulia Hasdeu, Virginia Micle-Gruber, Elena Niculiță-Voronca, Elena Zaharia, Maria Ciobanu, Elena Sintion, Ana Ciupagea, Maria Baiulescu ș.a. Cu toată diversitatea de domenii abordate (istorie, filologie, artă, filosofie, pedagogie, științele naturii și medicină, geografie etc.), care a produs, în chip firesc, o anumită dispersare și o scădere a calității informației, chiar în limitele intenției de popularizare pe care o anunțase de la început Vulcan, enciclopedismul revistei s-
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]