12,214 matches
-
cap filosofic" care este Mitică din }al!": ,Eu, nene Iancule, n-am avut noroc să dispun de părinți care să-nțeleagă de ce fel de copil dispuneau, pe onoarea mea! Păcat că nu m-au dat să-nvăț filosofia! eu ieșeam filosof, să nu crezi că spun mofturi! Filosof: asta era nacafaua mea, nu negustor". Mai curînd decît cu un ,filosof" avem a face cu o inteligență spontană de artist, avînd un pronunțat vector actoricesc, cu o oralitate strălucită de om de
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
Eu, nene Iancule, n-am avut noroc să dispun de părinți care să-nțeleagă de ce fel de copil dispuneau, pe onoarea mea! Păcat că nu m-au dat să-nvăț filosofia! eu ieșeam filosof, să nu crezi că spun mofturi! Filosof: asta era nacafaua mea, nu negustor". Mai curînd decît cu un ,filosof" avem a face cu o inteligență spontană de artist, avînd un pronunțat vector actoricesc, cu o oralitate strălucită de om de lume, îndeobște sofistică, înrudită cu cea de
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
să-nțeleagă de ce fel de copil dispuneau, pe onoarea mea! Păcat că nu m-au dat să-nvăț filosofia! eu ieșeam filosof, să nu crezi că spun mofturi! Filosof: asta era nacafaua mea, nu negustor". Mai curînd decît cu un ,filosof" avem a face cu o inteligență spontană de artist, avînd un pronunțat vector actoricesc, cu o oralitate strălucită de om de lume, îndeobște sofistică, înrudită cu cea de factură țărănească a lui Creangă și avînd poate un precursor în ,finul
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
avînd un pronunțat vector actoricesc, cu o oralitate strălucită de om de lume, îndeobște sofistică, înrudită cu cea de factură țărănească a lui Creangă și avînd poate un precursor în ,finul Pepelei". între măștile pe care le arbora, cea de ,filosof" era una predilectă... Caragiale, socotește dl Vartic, s-ar întîlni și cu Kierkegaard, mai cu seamă pe latura acestuia ilustrată de Seducător. Ambii aparțin tipului uman pentru care Celălalt reprezintă exclusiv un stimulent care, odată utilizat, poate fi azvîrlit fără
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
Scrisori către adversarii mei întru filosofie socială, scrisă în 1918, este chiar expresia presimțirilor sumbre pe care revoluția i le iscase în acei ani. Cartea nu va putea fi publicată decît cinci ani mai tîrziu, la Berlin, oraș în care filosoful va ajunge în urma expulzării din Rusia în septembrie 1922. Cartea este concepută ca un foileton epistolar în paginile căruia Berdiaev încearcă, scrisoare după scrisoare, să le deschidă ochii bolșevicilor asupra dezastrului în care aveau să împingă Rusia. Cartea cuprinde paisprezece
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
cu care își acoperă paginile. În- tr-un cuvînt, Berdiaev scrie bine, cu o vînă pătimașă de polemist înnăscut, și tocmai de aceea gîndurile lui îți atrag atenția chiar și atunci cînd nu sînt în stare să te convingă. În fond, filosoful rus nu-și argumentează ideile, ci le declamă, perorațiile sale, de o calitate estetică incontestabilă, ținînd loc de raționamente și dovezi logice. Cauza acestei parade retorice ține de mecanismul gîndirii lui Berdiaev și de sursa certitudinilor sale. Sursa stă în
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
raționamente și dovezi logice. Cauza acestei parade retorice ține de mecanismul gîndirii lui Berdiaev și de sursa certitudinilor sale. Sursa stă în adevărul creștin revelat, iar mecanismul stă în pendulările dihotomice între termeni antinomici. Să începem cu sursa certitudinilor sale: filosoful rus are o teorie de care nu se îndoiește defel și pe care o consideră atît de irefutabilă în adevărul ei, încît, pe bună dreptate, nu mai simte nevoia să o demonstreze. Teoria în cauză este doctrina creștină a adevărului
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
creștinismului pravoslavnic. Din acest motiv, fiecărei teme a propagandei bolșevice Berdiaev are grijă să-i opună o temă a învățăturii creștine. Rezultatul este formularea în fiecare epistolă a mai multor perechi de termeni contrari. Și astfel ajungem la mecanismul gîndirii filosofului rus. Berdiaev gîndește tot timpul dihotomic, în mari calupuri de dublete contradictorii, lăsînd la o parte nuanțele intermediare menite a doza trecerea de la o extremă la alta. De o parte, valorile creștinismului și, de cealaltă parte, cele ale bolșevismului. Așadar
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
a doza trecerea de la o extremă la alta. De o parte, valorile creștinismului și, de cealaltă parte, cele ale bolșevismului. Așadar: Hristos-Antihrist, spirit-materie, aristocrație-democrație, libertate-egalitate, cultură-civilizație, ierarhie-anarhie, cosmos-haos, națiune-popor, minoritate-majoritate, viață-moarte, război-pace, sacru-profan, gîndire spirituală-gîndire ateistă. În cadrul fiecărei perechi, preferința filosofului se îndreaptă spre cea dintîi categorie, în timp ce doctrina comunistă este ilustrată de fiecare dată de categoria opusă. Bunăoară, pentru Berdiaev, libertatea nu poate exista decît în cadrul unei ierarhii sociale. Acolo unde ierarhia este desființată în numele egalitarismului, acolo libertatea devine o
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
presupune ca lumea de aici să fie privită în lumina trecătorului și a vieții de apoi, de unde și puterea aristocratului de a înfrunta moartea și haosul pe care o revoluție ca cea bolșevică le poate aduce în lumea rusească. Potrivit filosofului rus, monarhia este o instituție de obîrșie divină, cum și statul, departe de a fi o formă laică de organizare a puterii politice, este o realitate de sorginte eminamente divină. Statul, la fel ca și națiunea, este o creație dumnezeiască
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
afirmă într-un loc că masele au avut mereu patosul egalității și niciodată pe cel al libertății, și că o revoluție, spre a avea sorți de izbîndă, trebui să știe să profite de acest patos plebeu. În această privință, spune filosoful rus, revoluția comunistă are toate șansele să învingă. Astăzi, la peste 90 de ani de la scrierea Filosofiei inegalității, cuvintele lui Berdiaev își păstrează valabilitatea.
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
process în relation with the "ideal modern state pattern". Keywords: Risorgimento, development levels, moderate, liberalism, modern state. Introducere Studierea bibliografiei de specialitate axată pe tema unificării Italiei a relevat că istoria a fost interpretată în mod diferit de către istorici, biografi, filosofi sau gânditori politici. Însă elementul comun al acestor versiuni este dat de o istorie evenimențiala care nu a fost contestată. După izbuncnirea și desfășurarea revoluției franceze de la 1789, au pătruns în Europa ideile și principiile publicate în "Declarația drepturilor omului
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
la Paris, nu cu bursa promisă de I. G. Duca, între timp, asasinat de legionari, ci cu ajutorul rudelor din partea mamei. Publicista, din ce în ce mai activă, se înscrie la "Hautes Etudes Sociales et de Journalisme". Intenționa să dea doctoratul la Sorbona cu celebrul filosof Charles Lalo, propunându-și ca teză Valoarea urâtului în artă. O cunoaște pe marea actriță Elvira Popescu și se hazardează solicitându-i să fie angajată pe un post cât de mic. Răspuns negativ. Bineînțeles că vede spectacole, ia interviuri faimoasei
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
operațiune care, de altminteri, a mai fost făcută cu mijloace tradiționale. Dar nu-l tentează pe exeget nici să repete experiența de a se așeza pe poziția unui "Dragomirescu-estetician" sau a unui "Dragomirescu-filosof", din simplul motiv că "înainte de a fi filosof sau chiar estetician, Mihail Dragomirescu era critic" (p. 15 în teză). Nu se va ocupa de "sistemul filosofic și estetic" al lui M. Dragomirescu, cum procedase încă din 1974 Dumitru Matei, predecesorul său, față de care (în teză) se diferențiază de
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
exemplul lui Napoleon care, însărcinat de Directoriat, a ajuns să tragă cu tunul, la Toulon, în foștii revoluționari, schițând vrând-nevrând un act ce se va încadra în teoria amoralității, edificată cu câteva decenii mai târziu de un ciudat și original filosof vagant pe nume Friedrich Nietzsche. Pentru ambii tineri - care, la o privire calmă, superficială, prezintă indici clari de paranoia! - Napoleon reprezenta simbolul nu numai al reușitei sociale extraordinare, dar și o cheie miraculoasă în accederea oricui spre orice, dărâmarea tuturor
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
Ce mai înseamnă aceste două noțiuni, pe care le moștenim de la greci și care fundamentează două milenii de organizare și înaintare ideatică a omului?! Oare, să fi avut într-atât dreptate - una monstruoasă, e adevărat! - micul om, fiu de preot, filosof fără catedră și studenți, cu cărți inflamate pe care le tipărea pe banii lui, cărți și idei respinse de universitari indignați, ce nu se vindeau, nu aveau public și în care se anunța nu numai supraomul dar și această transgresare
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
al noii clase burgheze!, și moare oarecum triumfător, convins că dreptatea se afla de partea lui. Dacă la Raskolnikov întâlnim pentru prima oară afirmată explicit teoria amoralității - și pentru mine e absolut fantastică coincidența care face ca un altul, un filosof aflat la câteva mii de kilometri distanță, rod al unei culturi și civilizații diferite, dar cam în același timp, să afirme aceeași idee; e adevărat că Nietzsche îl citea pe Dostoievski, în traducere franceză, și profesorul și filosoful Ion Ianoși
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
altul, un filosof aflat la câteva mii de kilometri distanță, rod al unei culturi și civilizații diferite, dar cam în același timp, să afirme aceeași idee; e adevărat că Nietzsche îl citea pe Dostoievski, în traducere franceză, și profesorul și filosoful Ion Ianoși, un erudit în problema literaturii ruse, și nu numai!, mă convinge că filosoful neamț a avut acces și la Crimă și pedeapsă! -, la eroul stendhalian trăim superbia criminalului care nu se supune legilor moralei și bunului simț, murind
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
civilizații diferite, dar cam în același timp, să afirme aceeași idee; e adevărat că Nietzsche îl citea pe Dostoievski, în traducere franceză, și profesorul și filosoful Ion Ianoși, un erudit în problema literaturii ruse, și nu numai!, mă convinge că filosoful neamț a avut acces și la Crimă și pedeapsă! -, la eroul stendhalian trăim superbia criminalului care nu se supune legilor moralei și bunului simț, murind cu zâmbetul insolent pe buze, fiind convins că dreptatea e de partea sa. Așa cum, cu
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
intelectual sau scrib, retras în incinta unei școli, mânăstiri sau cabinet - Ideea! xistă o frază în Hegel care nu numai că certifică încă o dată poziția sa idealistă față de relația subiect-obiect sau față de originea materiei, dar ne arată convingerea adâncă a filosofului în forța ideii: Ist einmal der Begriff realisiart, halt die Realitat nicht aus. Odată formulat conceptul (der Begriff ) realitatea nu-i rezistă - îl urmează! Oare micul articol al studentului anarhist, Raskolnikov, publicat într-o foaie locală - și în urma citirii căruia
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
substituind bucuria prin distracție, homo occidentalis a pierdut dimensiunea escatologică a existenței, adică sensul său lăuntric. în felul acesta scriitorul ia distanță categorică față de "morala fără transcendență" a lui Camus ca și față de morala atee, de "antiumanismul modern" al "noilor filosofi" ai deceniului opt, de la J.-M. Benoît la André Glucksmann. Restaurarea morală și spirituală a ființei nu se poate produce, conform viziunii sale, în orizontul ontologic extrem de deficitar al prezentului decît printr-o revenire la metafizic, absolut necesară. în plan
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
Lasă-l, Doamne, iartă-mă, că ce-l mai blesteamă lumea... Le-a înjumătățit pensia, lefurile. - Mamaie, ăla, salariile, cu pușca și cureaua lată, a fost piticot, ăla... Al de Boc. Blaga, ăsta, despre care pomenesc eu, a fost scriitor, filosof, poet... El a zis că doar capra nu tinde să devină, adică nu vrea să fie alceva decât capră... - Păcatele lui! N-a aflat el de ăstea ale lui Șutu. Niște coprele... Una mai ceva decât ailaltă! Și unde nu
După moarte, musai la Ghiol!. In: Editura Destine Literare by NICOLAE BÃLAȘA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_253]
-
nu au avut timp să saboteze și să manipuleze opinia publică prin mârșavele lor metode Învăța-te de pe vremea lui Ceaușescu. Prea le-a mers de multe ori până acum; Mircea Eliade, Vintilă Horia, Emil Cioran și cine știe câți alți scriitori, filosofi și poeți de certă valoare mondială au fost sabotați - din nefericire, de românii - neromâni să nu primească laurii pe care Îi meritau. Recent, o victimă clară a „nimicniciei” românești a fost poetul Cezar Ivănescu, potențial candidat la premiul Nobel pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Hong Kong, de la prietenul meu, poetul Martin Alexander. Iat-o: Îi mulțumesc lui Martin, care a fost primul de la care am aflat minunata veste. Un gând care mă frământă: În anul 2005 l-am comemorat la Montreal pe marele scriitor și filosof român Vintilă Horia și am cerut reabilitarea post mortem acestuia. Am aflat acum că același lucru s-a Întâmplat și În Europa, un an mai târziu, la inițiativa scriitorilor Richard Wagner, Paul Goma și alții. Dar Vintilă Horia a rămas
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
majoritate a oamenilor nu dau atenție decât la ceea spun (sau aud) și neglijează aproape total forma în care spun (sau înțeleg)”. Aceste forme de comunicare derivate sunt explicate și raportate la situația de comunicare ideală, la care se referă filosoful german Jügen Habermas (unul dintre ultimii reprezentanți ai Școlii de la Frankfurt, a neokantienilor) care, într-adevăr, în cele două volume ale lucrării sale Teoria acțiunii comunicative (din 1981), demonstrează adâncul dezechilibru comunicațional tocmai prin această discrepanță ușor sesizabilă dintre proiecția
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]