3,915 matches
-
care Îl Însoțește. Pentru disfuncție menstruală generală, se face un terci dintr-o bucată de brânză de soia, o uncie de fructe de gingko și două uncii de orez. Se mănâncă la micul dejun. Pentru tratarea sângerării uterine, se macină fin plăci osoase de caracatiță. Se iau două linguri de praf, În apă caldă, de două ori pe zi. Se ține În apă două ore o uncie de Polygonum multiflorum tăiat bucăți, apoi se fierbe Înăbușit Împreună cu două ouă. Se consumă
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
la foc iute alge, varec, lizhi* (un fruct care crește În sudul Chinei și În țările din sud-estul Asiei) uscat și un pic de vin. Această combinație se mănâncă zilnic, timp de o săptămână. Ajută la tratarea pneumoniei. Se macină fin plăci osoase de caracatiță. Se iau zilnic două linguri de praf, În apă caldă, Înainte de micul dejun. Remediul ajută la oprirea sângerării și calmează durerea. Nu are efecte secundare și poate fi luat regulat pe perioade mari. Postul este o
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
se scrie istoria, Editura Meridiane, București, 1999. Vigevano, Attilio, La legione ungherese in Italia, Libreria dello Stato, Roma, 1924. Vita, Zsigmond, Jókai Erdélyben șJókai În Ardealț, Editura Kriterion, București, 1975. Vovelle, Michel, „Les deux Italies dans l’imaginaire français de la fin du XVIIIe siècle”, În Mélanges de l’École Française de Rome - Temps Modernes, 96, 1984, nr. 2. Wandycz, Piotr S., Prețul libertății. O istorie a Europei Central-Răsăritene din Evul Mediu până În prezent, Editura ALL, București, 1998. Weber, Eugen, Peasants into
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
I, 1971, pp. 73-123; Louis Trenard, „Mentalités et stéréotypes. Voyageurs français en Italie au XVIIIe siècle”, În Actes du 102e Congrès National des Sociétés Savantes, I, Paris, 1978, pp. 67-83; Michel Vovelle, „Les deux Italies dans l’imaginaire français de la fin du XVIIIe siècle”, În Mélanges de l’École Française de Rome - Temps Modernes, 96, 1984, 2, pp. 1079-1103. Se remarcă, În istoriografia românească, cercetările aplicate de imagologie ale lui Alexandru Duțu: „Imaginea neamțului și a turcului după asediul Vienei”, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
numeroasele studii de acest gen, citez: Marlis G. Steinert, „L’evolution des images nationales en Allemagne pendant la deuxième guerre mondiale”, În Relations internationales, 2, 1974, pp. 214-225; Georges Castellan, „Les Etats balkaniques et sud-est européens dans les relations internationales (fin XVIIIe siècle-XXe siècle)”, În Revue historique, 1976, pp. 43-60. Kenneth E. Boulding, „National Images and International Systems”, În Journal of Conflict Resolution, III, 1959, pp. 120-131, apud Richard Clogg, „The Vlachs of Macedonia: Some British Perspectives”, În volumul Anglo-Romanian Relations
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
picioarele galben-maronii. Partea dorsală evident pubescentă. Specie sud-est europeană. 11 Helophorus pumilio Erichson (fallax Kuw.) Dorsal negru-metalic sau maroniu-închis, adesea cu un luciu bronzat. Antenele, palpii și picioarele roșcate cu femurele și tarsele întunecate. Vârful palpilor negricios. Discul pronotului lucios, fin reticulat. Elitrele scurte, luate împreună ele nu sunt de 2 ori mai lungi decât late. Interstriile elitrelor prezintă carene înălțate fine. Lângă bălțile din zonele mlăștinoase. l=2,5-2,8 mm. 12 Helophorus redtenbacheri Kuwert Capul și pronotul întunecate, cu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
lung decât lat. Marginea externă a tibiilor puternic zimțată. Antenele sunt formate din 8 articole....................2 Sphaeridium F. -.Scutelul ceva mai lung decât lat. Tibiile cu marginea externă ușor zimțată. Antenele au 9 articole...........................................................................3 Coelostoma Brul. 3.Partea dorsală fin pubescentă.......................................4 Cryptopleurum Muls. -.Dorsal glabru.......................................................................................4 4.Marginea externă a tibiilor anterioare știrbită la vârf (fig.79b, pag.80). Elitrele cu rânduri de puncte fine, stria suturală este slab accentuată......5 Megasternum Muls. -.Tibiile anterioare au vârful marginii exterioare
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Palpii maxilari extrem de lungi, ajungând până aproape de baza pronotului................ .....................................2 Hydraena Kug. -.Palpii maxilari sunt mai scurți................................................3 Ochthebius Leach 1 Genul Limnebius Leach Coleoptere de talie mică (1-2,5 mm), cu corpul oval-alungit ușor bombat dorsal. Partea dorsală netedă, fin punctată și granulată, fără microsculpturi grosiere, prevăzută cu o pubescență extrem de fină. Capul ușor ortognat, el nu este bombat dorsal, cu ochii puternic convecși. Antenele scurte cu primele 4 articole glabre. Măciuca antenelor ușor îngroșată spre vârf. Palpii maxilari mai
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
neregulată. Epipleurele elitrelor îngustate posterior, numai la subgen. Henicoceros ajung până la sutură. Metasternul și abdomenul acoperite cu o pubescență tomentoasă. Sunt vizibile 6-7 sternite abdominale. Picioarele bine dezvoltate (la subgen. Asiobates ele sunt extrem de lungi și înguste). Adesea tibiile sunt fin zimțate pe margini, cu un pinten terminal scurt dar evident. Tarsele mai scurte decât tibiile, primele 2 articole tarsale sunt rudimentare, următoarele 2 fiind ceva mai lungi. Metatarsele cel puțin la fel de lungi cât primele 4 articole luate împreună. Majoritatea reprezentanților
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
2 șanțuri transversale adâncite sau cu 2 impresiuni transversale, între care se află o suprafață ușor înălțată, ± lucioasă. Poate fi prezent un șanț median scurt, care se continuă în partea anterioară cu o impresiune transversală. Suprafața pronotului netedă, cel mult fin punctată................................5 2.Epipleurele elitrelor lățite, complet dezvoltate, ele se întind până la unghiul sutural. Al 2-lea articol antenal în formă de cupă. Articolul terminal al palpilor maxilari extrem de redus....................................................................1 Henicocerus Steph. -.Epipleurele elitrelor mai înguste și mai scurte
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
specii răspândite sub scoarța și în lemnul arborilor bătrâni, în resturi vegetale și în furnicare. 1.Marginea externă a tibiilor anterioare triunghiulară, cu extremitatea apicală denticulată (fig.96a, pag.123)........................................1 perpusillus Marsh. -.Tibiile anterioare prezintă marginea externă rotunjită, extrem de fin zimțată (fig.96b, pag.123).......... ......................................................................2 2.Capul și pronotul cu o punctuație fină și deasă. Elitrele au o punctuație deasă și accentuată.......................................................................2 granulum Er. -.Capul și pronotul relativ netede, prevăzute cu câteva puncte rare, extrem de fine. Elitrele mate
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și în cuiburi de păsări. în fauna României 6 genuri. Cheia genurilor 1.Lângă marginea internă a ochilor lipsește o bordură frontală............................2 -.Fruntea prezintă o bordură accentuată lângă marginea internă a ochilor...............3 2.Marginea externă a tibiilor anterioare fin zimțată. Partea dorsală prezintă o punctuație superficială greu vizibilă....................................8 Myrmetes Mars. -.Tibiile anterioare au marginea externă mai puternic zimțată. Dorsal cu o punctuație accentuată.................................................................9 Gnathoncus Duv. 3.Fruntea nu este separată de clipeu printr-o bordură (fig.97a
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
S”. Mandibulele prezintă câte un șanț adâncit. Suprafața elitrelor cu 5-6 strii complete. Element meridional. l=3-3,5 mm. 2 Eudiplister lugubris Truqui Negru sau maroniu roșcat, cu măciuca antenelor roșcată. Capul și mandibulele prezintă o punctuație deasă. Pronotul lucios, fin punctat. Stria internă a marginii laterale a pronotului nu este ondulată, ± paralelă cu stria externă. Fiecare elitră dispune de 4 strii complete și 2 reduse. Suprafața ultimelor 2 tergite abdominale este prevăzută cu o punctuație deasă și accentuată. În aceleași
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
roagă să aibă grijă de băiat, când voi veni să-l găsesc Învățat . Pădurarul se mută cu copiii În casele boierești, deoarece Constantin Își moștenește nașa. După 7 ani: Spiridon se Întoarce și află că pădurarul a devenit boier, iar finul său știa 7 limbi. Ministrul intenționează să-și țină promisiunea, aceea de a se ocupa de norocul lui . Astfel Îi destăinuie Împăratului prezicerile de la nașterea lui Constantin. Împăratul nu concepea să ajungă cineva mai mare ca el și plănuiește să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
scuturarea sau dezbrăcarea mărului Împodobit de către naș, obiceiul atestat În țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă În prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, În special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea procreării. Faptul că, Încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
erotic, În special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea procreării. Faptul că, Încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant și atestator al legământului care se Încheie, rămâne grăitor. Scoate unul de sub suman o ploscă de rachiu, iar celălalt un măr și le
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
prin nordul țării, unde noii regine i au fost arătate frumusețile țării. A urmat intrarea triumfală în Paris, umbrită doar de starea de sănătate a cardinalului Mazarin, mult prea bolnav ca să poată participa la festivități. La scurt timp după căsătoria finului său, la data de 8 martie 1661, Mazarin încetează din viață, lăsându-l pe Ludovic singur la conducerea statului, dar cardinalul îl inițiase deja pe Ludovic în politică. Regele a fost invitat la ședințele parlamentare, l-a însoțit în inspecțiile
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în dizgrație brusc, iar a doua jumătate a vieții a fost un șir neîntrerupt de călătorii, încarcerări, eliberări. Contemporanii săi au sugerat că era nebun, însă presupusele sale memorii, publicate la Amsterdam în 1726 demonstrează contrariul: H.L.L.B este un fin observator al personajelor și întâmplărilor din primii ani de domnie ai lui Ludovic al XIV-lea. Tot din aceasta lucrare aflăm cum, după arestarea lui Fouquet, Ludovic nu s-a mulțumit numai să-l priveze de libertate. Cu un sarcasm
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de porțelan la rupere; se admite max. 2% zer eliminat la iaurtul foarte gras și max. 5% la cel gras și slab, dar se depunctează. Culoare albă, cu nuanță gălbuie. Gust și miros plăcut, acrișor și aromat; * Laptele bătut = coagul fin dispersat și cu fluiditatea unei smântâni proaspete; la sana, coagulul este compact și cu o consistență fină. Culoare albă, mirosul plăcut și caracteristic, iar gustul acru, răcoritor; * Laptele acidofil = coagul de consistență cremoasă, omogen și fin, asemănător smântânii. Culoare albă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
sat: "Fetele erau înnebunite după ostașii unguri. Ostașii erau, atât de frumoși, încât nici înainte, și nici după, nu puteai vedea așa frumusețe de bărbați!" (...) "Arătau toți de parcă erau scoși din cutie! Umblau în haine călcate și erau așa de fini! Mâinile - aveau niște mâini așa fine!". Dar, el n-a uitat că aceștia aruncau coaja pâinii când o primeau: "Erau la coji de pâine pe dușumea! Militarii, militarii unguri nu mâncau decât miezul. Aveau o mâncare bunăăă! De două ori
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
și uscarea în etuvă la 1050C până la masă constantă; mineralizarea pe cale umedă în baloane Kjeldahl cu acid azotic concentrat și acid sulfuric concentrat; determinarea cantitativă a ionului fosfat (dozarea). Se cântăresc la balanța analitică între 1 - 2 g material vegetal fin mărunțit și omogenizat, într-o fiolă de cântărire și se usucă la 1050C într-o etuvă până la masă constantă. Substanța uscată se introduce cantitativ întrun balon Kjeldahl apoi se adaugă 10-20 ml acid azotic concentrat cu ajutorul unui cilindru gradat. Mineralizarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a feliei de pepene, orientată spre interiorul compoziției, este suficientă pentru a pune în valoare ritmurile jucăușe ale formelor rotunde, diferite ca mărimi, ale fructelor care alcătuiesc compoziția. Încă o dată pictorul se dovedește, pe lângă faptul de a fi un fin și exact observator al naturii și al obiectelor, un maestru care stăpâ- nește subtilitățile limbajului plastic în susținerea compoziției și a expresivității tabloului. Fiecare obiect, formă, element, studiat și analizat cu grijă, își are locul bine definit în ansamblul compoziției
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
alipit păroasă în partea superioară, iar în partea inferioară este lignificată. Frunzele sunt opuse, alungit ovate sau lanceolate, cu baza rotunjită sau cuneată, rar slab cordate, uneori la bază cu doi lobi mici, rotunjiți sau ascuțiți. Marginea limbului foliar este fin dințată sau aproape întreagă. Frunzele inferioare și cele mijlocii au pețiol mai scurt decât limbul, cele de la vârf sunt sesile. Nervațiunea este penată, cu nervurile anastomozate, astfel încât aspectul este reticulat. Pe fața inferioară și pe porțiunile proeminente de la fața superioară
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
un perete bistratificat, format din epidermă (cu celule foarte turtite) și un strat mecanic (celule cu îngroșări sub formă de benzi longitudinale în pereții radiari). În observațiile electronomicroscopice asupra granulelor de polen (foto 79) am urmărit forma acestora precum și ornamentațiile fin ale sexinei. La specia analizată granulele de polen sunt tricolpate, cu suprafața reticulată. Structura sexinei poate da indicații asupra modului de polenizare a speciei respective. Dacă ornamentațiile de pe suprafața sa sunt proeminente ele vor servi mai întâi la agregarea granulelor
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
are aspect diferit, prezentându-se ca micelii de 2µ diametru, incolori, cloazonați și foarte ramificați. Sporii sunt situați în lungul filamentelor miceliene grupându-se în manșoane cilindrice sau dispunându-se în glomeruli. Sporii sunt inserați pe filament prin intermediul unui sterigmat fin de 1-2µ lungime. Parazitul este inoculabil la animalul de laborator pe cale subcutană sau intravenoasă, determinând apariția unei boli experimentale, cu reproducerea leziunilor naturale ale sporotrichozei. Sporotrichum, descris de De Beuermann, se găsește larg răspândit în natură în stare saprofită, pe
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]