6,379 matches
-
strivesc corola de minuni a lumii ... / eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -/ si-ntocmai cum cu razele ei albe luna/ nu micșorează, ci tremurătoare/ mărește și mai tare taină nopții,/ așa îmbogățesc și eu întunecată zare/ cu largi fiori de sfânt mister/ și tot ce-i neînțeles/ se schimba-n neîntelesuri și mai mari/ sub ochii mei ... Dar să revin la personalitatea domnului Ben Todica, în aceeași notă - filozofica, dar cu alt specific. Se întreabă: „Cum poți avea acces
LA MULTI ANI, STIMATE DOMN BEN TODICA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351617_a_352946]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > AMETIST LUCID DCLAMÂND Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 702 din 02 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Au murit caii, nechează călării Fiori de mătase trec prin șira spinării Se revarsă luna noaptea peste urbe Stautile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile în spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării De-
AMETIST LUCID DCLAMÂND de ION UNTARU în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351638_a_352967]
-
-mi spui așa ca-ntotdeauna că mă iubești de se-nfioară luna când șoaptele-ți fierbinți mă-nvăluie cu tine să cred că nu mă minți? Limassol, Cipru 24 septembrie 2012 De poezie-i vinovată toamna... De poezie-i vinovată toamna... Trecând fiori prin trupui-i ars de brumă Când vântul o dansează-n nori de spumă Cu trena-i arămie atinge, doamna, Cuvântul cel de taină. Măiestrește În jarul ei târziu și-n must din vie Încumințește dor și-n armonie Cu-mpletituri
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
fug de tot / Dar e ceva ce nu mă lasă. N-aș vrea să calc dorințe, ale voastre. / E cași cum aș încălca un jurământ. / Voi merge până-n pânzele albastre, / Chiar de ar trebui să fac cu iadul legămănt”. Primul fior al iubirii îl sperie și-l fascinează totodată, eul liric confesându-se intimprin aceleași acorduri coșbuciene, Liceanul, copil încă, trăiește momente amuzante la prima vedere, dar esențiale pentru el, un novice, care ar da fuga, în recreația mare, până la aleasa
RECENZIE. CELLA NEGOIESCU. VOL. ARC DE CURCUBEU , AUTOR VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351689_a_353018]
-
și nu are nevoie de laudele nimănui! Iată “ARS POETICA”: “Ieri am visat oglinzi prăfuite / livezi în crepuscul / omătul topit curgea în suspine / eclipsa de afară... răceala din mine / iubirea din tine a ieșit la iveală / Am zărit tremurând norii, fiorii de-o clipă / Nu mai e nimeni / elanul meu moare / răsăritul e rece... fără culoare » Mai este nevoie de vre-un comentariu ? Profunzimea suavă a versurilor se înalță în conștiința noastră ca o catedrală a spiritului ! Ce este un poet
ABSTRACŢIUNI CANTABILE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351694_a_353023]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > AMETIST LUCID DECLAMÂND Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 715 din 15 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Au murit caii, nechează călării Fiori de mătase trec prin șira spinării Se revarsă noaptea peste urbe Statuile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării; De-a
AMETIST LUCID DECLAMÂND de ION UNTARU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351710_a_353039]
-
mai am răbdare, până vine primăvară, cu flori albe de cireș sa imi lumineze seară ... Am să merg către pădure ca să culeg ghiocei, și-o să uit de iarnă lungă, stând alăturea de ei. Păsările o să-mi cânte punând în suflet fiori și-am să mă întorc spre seară cu-n buchet, mare, de flori. Am admirat până acum, 69 de primăveri, nici nu știu când au trecut, Prc a au fost, acuma, ieri... Primăvară e o sfântă, în ea înviază toate
PRIMĂVARA POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351745_a_353074]
-
o noutate fără precedent, tulburând și distrugând, în concepția lor, temelia Bisericii? Cum a fost posibil ca în multe împrejurări și situații, Sfintele Liturghii să fie fără credincioși, care să primească împărtășania? De ce acest lucru incredibil nu provoacă uimire și fiori, în timp ce dorința de împărtășire mai deasă provoacă teamă, opoziție, rezistență? Cum a putut să apară această ciudată doctrină de primire a împărtășaniei o singură dată pe an? Cum a putut fi considerată "normă" orice îndepărtare de la ceea ce-ar putea
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
curățeniei și frumuseții sufletești. Femeia a fost caântată din cele mai vechi timpuri și acest subiect nu va fi epuizat niciodată, căci fiecare femeie este unică și nicio iubire nu seamănă una cu alta. Iubirea străbate nestingherita prin timp. Primii fiori treziți de chipul fetei îndrăgite în adolescență, peste ani aduce surâsul cald pe buze, îngânarea șoaptelor nespuse, freamătul respirației întretăiate, lumina ai căldură ochilor, farmecul grăitor al tăcerilor și al stragerilor de mână. Cu gândul la frumusețea femeii, îmi vin
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
plânge clipa Ești lacrimă-nsetată-n gustul sării, Un pescăruș ce-și arcuiește-aripa În zbor sublim spre piscul neuitării. Deschid ferestrele drapate-n vise Nădejdi târzii ivite-n pleoapa zării Renasc dorinți de-nchipuiri ucise. Fecioarei din oglindă-i simt fiorul Când gândurile împletesc cunună E viața piesa-n care joacă dorul, Un rol tivit pe-un colțișor de lună. De-acolo se revarsă-n lume, tainic, Și-ascute-n spinul rozelor simțirea Oglinda sparge, dorul cel năvalnic, În ochii-i verzi înmugurind
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
ruga, poate, te-o aduce Într-un leagăn de visare pe-un tăpșan al nesfârșirii Să ne cânte-un lied vioara săvârșind versul iubirii Și-ntr-o limpezime sacră, cotropiți de-atâtea doruri, Să scăpăm de-ncătușare și tristeți, în dulci fioruri. Gurii tale să-i fiu roabă, brațului să-i fiu alintul În nepământești dorințe, tâmplelor-lucind argintul- Să le dăruim doar liniști, în oglinda dintre lacuri Curgă nestemate-clipe de acum și până-n veacuri! (5) Ion VANGHELE: SĂRUT MÂNA, DOAMNA MEA Sărut
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
Îl spală zefirul și iar se întoarce De-o veșnicie mă privește și tace Oglinda în care trăiește se sparge Și el se împarte în zeci de catarge Pe mările lumii plutind fără zor Ca visele noaptea în somn un fior Referință Bibliografică: Candid / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 400, Anul II, 04 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CANDID de ION UNTARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346654_a_347983]
-
lui Bartomeu Valeriu Anania trezește stări de spirit încărcate de semnificații, amintindu-ne, totodată, de mărturisirile făcute nouă înșine sau/și celor hărăziți să ne asculte înspre îndreptare și îngăduință cerească. „Dacă omul dintotdeauna și-a simțit lăuntrul adiat de fiorul sacru, avem toate motivele să credem că nici adierile artei nu i-au fost străine” - scria în Introducerea la Cartea Psalmilor[1], eruditul comemorat acum de noi. Timp de 18 ani, în calitatea sa de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și
I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA, GRĂITOARE I-A FOST UMBLAREA de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346649_a_347978]
-
Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 401 din 05 februarie 2012 Toate Articolele Autorului și-n dimineața asta Si-n dimineața asta-mi răsăriră flori la geamul meu și nu știu cine le-a răsădit azi-noapte pentru mine si-s albe-dalbe, reci fiori! M-am aplecat spre-a florilor volute înfiorat de-al nopții nesomn greu și-am înțeles că nu-s decât fantasmă. că-n albul lor sunt afundat doar eu Doream cântări venite din lumină din aurore boreale de mister din
ŞI-N DIMINEAŢA ASTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346671_a_348000]
-
din lumină din aurore boreale de mister din vis de stea polară și preaplină ce atârna pe colțul meu de cer. Și-n dimineața asta-mi răsăriră flori la geamul meu cu aurore boreale erau cântări cu ochi ce răspândeau fiori, fantasme din sclipirile astrale. Leonid IACOB Referință Bibliografică: și-n dimineața asta / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 401, Anul II, 05 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ŞI-N DIMINEAŢA ASTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346671_a_348000]
-
fost aflat și nu trebuie lăsat pradă nimănui. Cel Înțelept are un plan. -Mulțumesc, regele meu, spuse Cel Înțelept. Îți dau dreptate, puterea nu trebuie lăsată barbarilor. Trebuie protejată chiar cu prețul vieții noastre, ale tuturor! Sfetnicilor le trecură un fior la auzul acestor vorbe. -Planul meu este acela de a închide cele trei artefacte ale puterii în trei castele solitare din jurul lumii, acesta fiind unul dintre ele. -Înțeleptule, dar dacă sunt solitare... cine le va păzi? întrebă unul. -Nu trebuie
CASTELE DE FLAVIUS JEBELEAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346672_a_348001]
-
sfânt Și dragostea mereu curată. Pământul m-a făcut mai puternic, Atunci când munceam din greu, În credință am fost cucernic, Fiindu-mi alături DUMNEZEU. Prin pământ am căutat comori, Pe care le-am adus la lumină, Având satisfacții, cuprins de fiori, Când intram sau ieșeam din mină. Nu m-am lăsat niciodată învins, Chiar dacă nu mi-a fost ușor, În jocul vieții eu m-am prins, Căci oricând viața o ador. 31 decembrie 2003 Referință Bibliografică: Meditație / Mihai Leonte : Confluențe Literare
MEDITAŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346692_a_348021]
-
noaptea un buhai ca întunericul prin site cu seri uimite ce se duc la fel ca umbra după soare spre primăvara viitoare surprinsă de câte-un izbuc cu fragede întrebări la vad în câmpia de prigorii ce se umple de fiorii mitului din Galaad după amiezile precaut mi te iar aduc în față ca un eșec ce se răsfață și nu știu unde să te caut că de la faptă la voroavă neștiută pururi sapă o fântână fără apă noaptea vieții o enclavă Referință
NU ŞTIU UNDE SĂ TE CAUT de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350993_a_352322]
-
în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Altare Își plimbă gândurile domnitorul Și grijile profunde pentru țară- Adună cele ce se întâmplară, Ar vrea să-ntrezărească viitorul. Cu multă stăruință apărară Și i-au transmis neîntinat fiorul; Ar vrea la rându-i dragostea și dorul- Tezaurul sporit de piatră rară. Au șlefuit în vorbe calde cântul Și donițe, ciubere și ștergare, Iar Mirecea, Brâncoveanu, Ștefan Sfântul- Vestite luminoasele altare Ce vor slăvi de-a pururea „Pământul” Cu
ALTARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351028_a_352357]
-
viața mea să se perinde doamne. Spre Tine, calea nu e pentru mers, Așa am învățat de la Iisus, Nu ai creat și ușă-n Univers, Doar suflete ce zboară ajung Sus. De-aceea îmi rămâne doar credința, Smerenia, iubirea și fiorul, Să simt țărâna că îmi e ființa, Când sufletul a învățat ce-i zborul. Că fără tine nu e nici zăpadă, La mine n-a venit nici Moș Crăciun, Înseamnă că urmează să mă scadă De la răbdare, Anul Nou cel
FĂRĂ TINE NU E NICI ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351120_a_352449]
-
Și palmele, cu buzele mi-ai sărutat, Eu le-am păstrat atingerea în suflet Dar să le simt mereu, tot nu m-am săturat! Mi-ai atins inima cu blânde flori Născute din rostirea: te iubesc! Și am cules petalelor, fiori Ce-n drumul meu acum mă însoțesc. Mi-ai atins privirea cu grea tăcere Eu am cules din ea, trăiri sublime, Te-ai dus, învăluindu-te-n mistere Dar tot mereu, ai să te-ntorci la mine. Mi-ai atins
MIHAELA MIHĂILĂ [Corola-blog/BlogPost/351129_a_352458]
-
la tine, deși e iarn-afară, și-n aer simt miresme de brad și busuioc; fii pentru mine moșul ce vine-n astă seară și pune în desagă iubire și noroc. Voi adăsta cuminte în poala ta, frumoaso, și-oi aștepta fiorul sărutului să-mi dai; am pus papuci la ușă, tu umple-i cu iubire și să-mi mai dai, iubito, din tot ce poți și ai. În seara asta dalbă, eu mi-aș dori, frumoaso, Din ochii tăi să ningă
NOAPTE MAGICĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351216_a_352545]
-
fi-vom surzi. Vorbește-mi doar de pomii ce-s în floare, Doar tril de păsări să-mi aduci în minte, În jurul meu vreau razele de soare, Vreau ziua cea de azi ca cea de ieri fierbinte. Te risipește cald fior în mine Și inflorește zilnic o trăire, De umbre să n-aud și nici de părăsire Că fericirea mea izvor este din tine. Să ne topim aș vrea apoi în iarnă Noi doi uniți pe veci într-un sărut, Un
POEM DE IUBIRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351225_a_352554]
-
atingă vârsta de 73 de ani, vârstă la care (era anul 1972) se sinucide într-o vilă de lângă Tokio. La vârsta de 19 ani, într-o călătorie întreprinsă la Izu împreună cu o trupă de muzicanți itineranți, Yasunari Kawabata simte primii fiori ai dragostei pentru o dansatoare de numai 14 ani, experiență erotică înfățișată în povestirea Dansatoarea din Izu. Și moartea sunt prezente și în Sembazuru. După moartea domnului Mitami, doamna Ōta își prelungește dragostea în legătura inclusiv trupească cu Kikuji, fiul
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
cei plecați în alte zone din țară sau peste hotare, lasă într-un colțișor de suflet visul de ,,întoarcere” acasă, pe meleagurile natale, la casa părintească sau rude iar nostalgiile le rașchetează mereu sufletul zdrențuit de amintiri. Cam aceștia sunt fiorii ce iradiază din ,,RĂDĂCINI”, carte de dor și file de monografie sufletească, a scriitoarei Floarea Cărbune, cam acesta-i demersul pe care ni-l propune. Autoarea găsește un limbaj meșteșugit prin ochii copilului din omul matur, având ,,ochiul și urechea
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]