3,170 matches
-
să nu spuie adevărul, căci atunci mijlocul acela n-ar mai ajuta nimic. Ca să fie jucate mult, fetele fac aceste vrăji: poartă cu ele o crenguță de la pomul de pe care s-a prins vreun roi. Vrăjesc pîne, zahăr și dau flăcăilor să mănînce. într-o ulcică cu apă neîncepută se pune busuioc, un ban de argint și o coadă din pană de păun; înainte de a merge la joc, se spală cu acea apă, iar busuiocul și pana de păun se pun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
brîu. înainte de a merge la joc, își încleștează mînile, le pleacă jos și le calcă cu piciorul drept; apoi fata merge pînă la prag și iar le calcă cu piciorul drept. Ca o fată să fie jucată de un anumit flăcău și apoi luată de el de soție, fata ia într-o sîmbă tă sara un cuțit și-l înfige, rostind niște ver suri, în pămînt la un corn* de casă, și crede că apoi flăcăul dorit o va juca și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie jucată de un anumit flăcău și apoi luată de el de soție, fata ia într-o sîmbă tă sara un cuțit și-l înfige, rostind niște ver suri, în pămînt la un corn* de casă, și crede că apoi flăcăul dorit o va juca și lua de soție. Unii freacă cîte-o pisică la urechi, zicînd: „Pisicuță miorlăită, dacă cutare va lua în căsă torie pe cutare, să te scuturi, să te bucuri, iar de nu, să stai pe loc ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te scuturi, să te bucuri, iar de nu, să stai pe loc ca turta-n foc.“ Dacă pisica se scutură, se împlinesc cele ursite, iar de va sta locului, nu se împlinesc. Fata care voiește să placă la un anumit flăcău ia o ulcică, o întoarnă cu gura-n jos și pune pe fundul ei cîțiva cărbuni, și rostește apoi o formulă anumită; crede că făcînd așa își ajunge scopul. Fata care voiește ca un flăcău să o ieie de soție
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să placă la un anumit flăcău ia o ulcică, o întoarnă cu gura-n jos și pune pe fundul ei cîțiva cărbuni, și rostește apoi o formulă anumită; crede că făcînd așa își ajunge scopul. Fata care voiește ca un flăcău să o ieie de soție ia o cheutoare de la cămeșa lui, se împresură cu ea de trei ori, zicînd: „Cum nu poate capul fără trup și trupul fără de cap, așa să nu poată cutare fără de mine.“ Poartă cheutoarea totuna la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ia o cheutoare de la cămeșa lui, se împresură cu ea de trei ori, zicînd: „Cum nu poate capul fără trup și trupul fără de cap, așa să nu poată cutare fără de mine.“ Poartă cheutoarea totuna la sine și crede că apoi flăcăul așa o va iubi, că o va lua de soție. Unii au obiceiul că îmbracă anume ceva pe dos, ca să nu se prindă vrăjile. Fetele poartă între mărgele la grumaz și stupitul cucului*, ca ele să placă și să joace
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că pe la toate vadurile vor fi mori și pe la toate ră spîntiile vor fi cîrciumi. Oamenii de aici spun că așa au auzit din bătrîni: cînd vor fi crîșme pe la toate răspîntiile, cînd moșnegii vor lua în căsătorie fete și flăcăii, babe, și cînd se vor face arături împrejurul satului, atunci va fi Vremea de Apoi. Vultur Cînd zboară vulturii lin, are să se schimbe vremea. Zăbală Dacă are cineva zăbale* în gură, apoi e bine a le șterge cu mîneca cămeșii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de mestecat mămăligă cumpănă - primejdie curățitură - placentă cure (a) - a curge curechi - varză curpen - mlădiță lungă și subțire cușcă - locuință improvizată în care mănîncă evreii la sărbătorile de toamnă D dalac - antrax la vite, bubă-neagră la om dată - ursită dănac - flăcău dărac - unealtă de pieptănat lîna deroga (a) - a lua desfăca (a) - a scoate grăunțe de pe știuleți desniță - dis-de-dimineață despăși (a) - a trece înapoi peste corpul cuiva deșert - partea de corp dintre ultima coastă și osul șoldului detuna (a) - a distruge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui (a) - a altoi uncrop - apă clocotită undrea - andrea urioc - uruioc, partea nețesută de la capătul urzelii urît (de) - care stîrnește ură ursa (a) - a ursi ușor - tocul ușii V vac - veac vătăjel - flăcău cu un anumit rol la nuntă vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj - urmă viță - rădăcina bubei; șuviță; sfoară vînt - guturai vîntoaică - duh rău care dezlănțuie furtuni vîrtelniță - depănătoare voloc - plasă de pescuit volvoră - volbură vrană - partea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bun. ” -// Foaie verde trei custrei Fă mîndruț-o dacă vrei Să-ți sărut obrajii tăi Cei rotunzi și roșiori. Ca doi crini, ca doi bujori. -Ba neicuță, zău mi-e teamă Că m-ai mușca de sprînceană. Și-or cunoaște semnele Flăcăii și fetele. Nu sînt rău așa de tot Te sărut și-atîta tot. Și m-ai apuca de cap CÎt sunt eu de mititică Zău că mă-nbolnăvesc de frică. Ei : mai bine, dacă vrei Sărută-mă, dar mă iei. 1907-social. ,, Foaie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
colorată și cu beteală. Ei umblă cu ea din casă În casă vestind evenimentul sărbătorit. Băieții mari umblă cu vicleimul. Vicleimul este o veche dramă populară de origine creștină reprezentînd nașterea lui Hristos, jucată la țară, În perioada Crăciunului, de către flăcăi costumați ( DEX ). Seara, În ajunul Crăciunului, atît cei cu steaua cît și cei cu vicleiul Începeau colindul din casă În casă. Stelarii Își anunțau prezența cu ,, Steaua de la Răsărit ”, iar cei cu vicleiul cu ,, În orașul Veflaem ” . Exemplificăm cu, conținutul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
han. Este atras de mirosul de mere și gutui, cafea, de senzația de căldură, de ochii "strașnici" ai cucoanei Marghioala, de întâmplările stranii: lipsesc icoanele, dar protagonistul își face cruce și cotoiul scoate "un răcnet"; hangița se uită în căciula flăcăului și cotoiul scoate un vaiet; ieșind pe poarta hanului, întâlnește o căpriță, o pune în desagă și calul se cutremură "ca de frigurile morții"; furtuna se dezlănțuie din senin; are halucinații, rătăcește drumul, ajunge din nou la han și găsește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
altă înfățișare a diavolului: o căpriță (un ied), pe care îl va regăsi în ușa Mânjoloaei. În nuvelă "se transformă în real un fapt de magie vrăjitorească până la a-l crede o întâmplare banală" (M. Ungheanu). Scenele erotice cu un flăcău bun de însurătoare și o femeie focoasă sunt minunat surprinse: aceștia "au căutat mult chibriturile", pentru a aprinde lampa care se stinsese. Tânărul care se învârtise câteva ceasuri aproape de han, într-o noapte cețoasă și care fugise de trei ori
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
își face cruce, aude "un răcnet" și își imaginează că a călcat cotoiul bătrân de sub masă. În credințele populare, pisica neagră reprezintă diavolul. Cucoana deschide ușa să iasă "cotoiul supărat", vântul stinge lampa și în întuneric se lasă mângâiată de flăcău. Mâncarea și băutura fac parte din acest ritual malefic, deoarece tânărul simte "un fel de amorțeală pe la încheieturi". Aflând că afară s-a dezlănțuit viscolul, Fănică părăsește planul fantastic, revine în realitate, constată că stătuse "două ceasuri și jumătate" la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
iar drumețul speriat își face cruce și observă că pierduse, pe drum, iedul, iar calul îl trântește la pământ. După patru ceasuri de rătăcire, află de la un paznic la coceni, că se afla aproape de han. Cucoana Marghioala îl aștepta. Când flăcăul vru să-și facă cruce și să-i mulțumească lui Dumnezeu că a scăpat cu bine, femeia i-a apucat mâna și l-a îmbrățișat. Fănică ar fi rămas multă vreme sub vrăji, dacă nu l-ar fi scos de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Vianu) al adultului care evocă universul copilăriei, satul natal: "sat mare și vesel, împărțit în trei părți care se țin tot de una: vatra Satului, Delenii și Bejenii". Era un sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora dar și suveica". I. Creangă are o mare putere de a reprezenta vizual oamenii (N. Iorga). Realismul picturii e robust, atitudinile, gesturile, tipurile sunt individualizate și recompun universul țărănesc, stilizarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dramatic (Const. Ciopraga). Ion Subiectul romanului este relativ simplu: Ion, un tânăr sărac, o iubește pe Florica, fată săracă, dar se căsătorește cu Ana, fiica bogătașului Vasile Baciu, pentru a intra în posesia unor pământuri. Întâmpinând opoziție din partea viitorului socru, flăcăul o seduce pe Ana, se căsătorește cu ea, după care se îndepărtează și revine la Florica. Aceasta din urmă devenise soția lui George Bulbuc, om înstărit. Într-un alt plan se desfășoară viața apostolilor satului: învățătorul Herdelea și preotul Belciug
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dar din pricina sărăciei, acesta și-a întrerupt studiile. El este văzut diferit de alte personaje: George Bulbuc crede că e "arțăgos ca un lup nemâncat", pentru Vasile Baciu e o "flandură", pentru familia Herdelea, Ion era mai "deștept decât toți flăcăii din Pripas". Flăcăului îi plăcea să muncească și avea o anume religiozitate față de muncă: el se hotărî să pornească brazda de la capătul satului "cu fața către răsărit, să-l vadă soarele când se va înălța de după dealurile Vărăriei". După un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
acesta și-a întrerupt studiile. El este văzut diferit de alte personaje: George Bulbuc crede că e "arțăgos ca un lup nemâncat", pentru Vasile Baciu e o "flandură", pentru familia Herdelea, Ion era mai "deștept decât toți flăcăii din Pripas". Flăcăului îi plăcea să muncească și avea o anume religiozitate față de muncă: el se hotărî să pornească brazda de la capătul satului "cu fața către răsărit, să-l vadă soarele când se va înălța de după dealurile Vărăriei". După un conflict la cârciuma
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
avea calități morale deosebite. Este prototipul femeii de la țară. Pentru Ion ea este "slăbuță" și "urâțică", în timp ce Florica are "obraji fragezi ca piersica" și "ochi albaștri ca cerul de primăvară". Ana era o fire slabă, ușor de manevrat în mâinile flăcăului interesat numai de zestre. Ea este răbdătoare, suportă viața chinuită, refuzând căsătoria plănuită de părinți. Vasile Baciu l-ar fi vrut ginere pe George Bulbuc, flăcău bogat. Umilită, lovită și atunci când era însărcinată, Ana nu iese din cuvântul lui Ion
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ca cerul de primăvară". Ana era o fire slabă, ușor de manevrat în mâinile flăcăului interesat numai de zestre. Ea este răbdătoare, suportă viața chinuită, refuzând căsătoria plănuită de părinți. Vasile Baciu l-ar fi vrut ginere pe George Bulbuc, flăcău bogat. Umilită, lovită și atunci când era însărcinată, Ana nu iese din cuvântul lui Ion, este lipsită de dragostea părintească și "sufletul ei trist căuta o dragoste sfioasă și adâncă". Suferind din cauza lipsei de afecțiune a lui Ion, complexată de frumusețea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Caracterizarea lui Gheorghiță Aflat la începutul romanului la vârsta adolescenței, Gheorghiță a parcurs un drum al inițierii: "de-acu trebuie să te arăți bărbat. Eu n-am alt sprijin și am nevoie de brațul tău". Portretul fizic: "Gheorghiță era un flăcău sprâncenat", nu prea vorbăreț, cu ochi adânci ca ai Vitoriei, cu mustăcioară, având un farmec deosebit. Era inteligent, sfios și supus, dar îi ghicea gândurile mamei. Inițierea începuse din copilărie, dar acum în călătoria cu mama sa simțea că "a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
domnească, a construit o biserică în Iași, cu hramul Sfântului Haralambie. Acolo mergea să se închine călugărul Gherman, care aflase că haiducul fusese tatăl său. Balaurul este povestită de moș Leonte, care relatează o întâmplare petrecută pe vremea când era flăcău și învățase de la tatăl său meșteșugul de "zodier și vraci". Trăia în satul Tupilați boierul Năstasă Bolomir, de care fugeau femeile. Fusese căsătorit cu fata unui boier, care s-a întors plângând la părinții săi; a doua soție fusese văduva
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
influența literaturii populare; o "doză de idilism" (Scormon, Gura satului). În cea de-a doua nuvelă, se aprofundează psihologia eroilor, se conturează o monografie a satului, care dezvăluie dragostea dintre Marta și ciobanul Miron, deși părinții fetei îi găsiseră un flăcău înstărit. Gura satului este un fel de etalon al romanului popular (T. Maiorescu), iar scena pețitului "constituie un document eminent de arhivă etnografică și o mare pagină literară" (G. Călinescu). Ascensiunea intelectualului provenind din familii sărace de țărani este admirabil
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
își omoară tatăl. Romanul are XXI de capitole, cu titluri sugestive, reliefând formația spirituală a unei personalități, iubirea, aspecte sociale și psihologice, proiectarea destinelor individuale, în plan social. Mara este un roman-frescă. În universul artistic au loc diferite evenimente: racolarea flăcăilor în armată, târgul de toamnă, tăietura de maistru în breasla măcelarilor. Mara domina acțiunea prin complexitatea caracterului său, prin asprimea și masivitatea sa: "Muiere mare, spătoasă, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vânt". Ea este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]