3,537 matches
-
pământ.... O, viteaz fără pereche, bun de lupte, rău de gură, Și la moarte te urmează a Domniei Mele ură... Între câte Lăpușneanu NU cunoaște e iertarea: Da, vei spînzura-n câmpie... da! și neagră va fi zarea Și de lupi flămânzi ca iarna, iară corbi în negre stoluri De asupra-ți se coboare în sălbatece ocoluri, Pentru inima din tine s-or lupta pe oseminte Câte ai făcut tu mie, Lăpușneanu ține minte... (s-aude un țipăt de femeie ) Ce strigări
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
piatră... Bine, Mi-oi chinui dar mintea - să răspund pentru tine Orbirea? Nepăsarea?... Nevinovata-orbire Cât de frumos ș-anume tocmit-a a lui fire! Creat-a mielul aprig el pentru lupul blând, Carne cu ochi creat-a el pentru cel flămând. Natura-i fericire și vecinic e în pace - Și leul și cu taurul de mult stau să se-mpace - Iar omul, ce-i făptura aleasă, are-anume Un creier și un suflet - pentru dureri în lume. Ce simplă nepăsare, nevinovat-orbire: Concordie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se înmoaie *-n vălu-i ca luna-n nor de-argint. 7 2254 Nainte de-a-ți așterne-n mormântul cel de lut Voi să domnească-n tine un înger surd și mut, Surd ca o nebunie și mut ca leul care Flămând ochii-i închide când în pustiuri moare. 8 2276 - Îmi pare bine, Măria Ta, că, nu-ți place! - Cum ***? - Credeam c-ar putea fi... {EminescuOpVIII 300} 9 2254 E rău pentru că e rău, nu pentru că vrea să fie rău. Ruis
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
frumoasă Las, ca să fii în locul meu. LAIS Eu, în locul tău, desigur că n-aș tremura de fel Ca să scutur a robiei lanțuri grele de oțel. Precum fuge osânditul de la locul de osândă, Hărțuit de-o plebe crudă, de pieirea lui flămândă, Și abia ajunge-n templu, adăpostul de scăpare, Aș fugi și eu de-a sorții prigonire-atît de mare Alergând în brațul morții ca altar mântuitor. CHALKIDIAS Ție-ți pare foarte lesne. A vorbi este ușor. LAIS Însă cum e cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
scumpă vocabularului roșu. Toate lepădăturele, toate putregaiurile lui 1848 și ale lui 1868 au ieșit iarăși la lumină. Țara nu mai poate răsufla din cauza Seruriilor, Pătărlăgenilor. Mărgăriteștilor, Grigoreștilor, cari au năpădit-o de toate părțile ca o droaie de câini flămânzi. Punctele de contact și de asemănare între cele două epoce sunt în adevăr uimitoare. Camera slugarnică din 1868 își vede imaginea reprodusă în Camera "automaților " din 1882. Cuvântul de "automați" va rămânea, căci rareori el a fost mai bine aplicat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
furtul de bilete din urne, violarea secretului voturilor și scrierea lor sub controlul agenților administrativi, bătăile și încercările de ucidere au fost la ordinea zilei; nelegiuiri s-au comis începînd de la ministrul prezident pîn'la scriitorașul din sat. Toată haita flămândă de indivizi cari nu știu a munci și a căror unică speranță este un guvern ignorant ca cel roșu, care să-i hrănească din buget, s-a zvârlit asupra țării ca lupii în turma de oi; începînd cu capitala și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
d-lui Grădișteanu mai cu seamă. Vaza Austriei nu sufere tocmai mult daca un senator român mănâncă la desert câteva provincii, dar bunele relațiuni între monarhia noastră și România se pot zgudui daca s-ar repeta prea des asemenea aluziuni flămânde la proprietatea noastră. Ne-ar părea foarte rău de una ca aceasta, căci, cu toată disensiunea care desparte pentru moment Austria de România, cu toată îndărătnicia ce se opune la București în contra deciziunilor Conferenței de la Londra, credem că e o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țării furtul de bilete din urne, violarea secretului voturilor și scrierea lor sub controlul agenților administrativi, bătăile și încercările de ucidere au fost la ordinea zilei; nelegiuri s-au comis, începînd de la ministrul - prezident pân-la scriitorașul din sat. Toată haita flămândă de indivizi cari nu știu a munci și a căror unică speranță este un guvern ignorant ca cel roșu, ce să-i hrănească din buget, s-a zvârlit asupra țării ca lupii în turma de oi, începînd cu capitala și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ele. Cum să mă fi prezentat în fața oamenilor care așteaptă grâne cu niște plăcuțe de lut ars? Cred că nici măcar unui sfânt ca tine ele nu i-ar ține de foame. Isidor clătină din cap. ― Pentru un om cu adevărat flămând, speranța belșugului poate fi mai gustoasă decât cea mai elaborată mâncare. ― Vorbești în dodii. Dar de-acum răul e făcut... Ce-ar mai putea face Abatele tău? Călugărul zâmbi larg. ― Sfinția Sa Radoslav e un om tare înțelept, renumit pentru perspicacitatea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a labirintului parcurs de multe ori. B. Skinner a evidențiat existența unor reflexe condiționate mai complexe Ă reflexele instrumentale (condiționarea operantă). El a utilizat o cușcă asemănătoare cu cele folosite de E. Thorndike. În ea era plasat un porumbel care, flămând, ciocănea în pereții închisorii sale. Când, întâmplător, lovea într-un punct alb (aflat pe un fond închis) se introducea în cușcă, automat, un sertăraș în care se aflau câteva semințe agreate de pasăre. Treptat, pasărea descoperea din ce în ce mai repede reperul declanșator
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sau pierderile pe care globalizarea le-ar induce, deci, reacții de răspuns proprii categoriilor de locuitori. În subsidiarul acestei narațiuni trebuie observat că lumea actuală, oglindită într-un „rezumat” al acesteia (caseta 5) nu arată deloc bine: 70% analfabeți, 50% flămânzi, un intelectual. Se intuiește ușor de partea cui este puterea și cine domină comunitatea. Mai sunt două observații interesante: 80% au condiții proaste de viață și asigură bunăstarea a 6%, iar structura demografică este deplasată către rasele nonalbe; probabilitatea ca
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
astfel ca acestea să nu aibă un nivel de viață inferior generației actuale. Proverbe despre datorii Datoria, ca râia. Datoria mănâncă cu omul din blid. Datoria veche - comoară nesfârșită. Datoria veche nu putrezește. Mai liniștit doarme cel ce se culcă flămând decât cel ce se scoală cu datorii. Împrumuți nuiele, gardul se prăbușește. Sursa: Muntean, G., Proverbe românești, Editura Minerva, București, 1984. Condițiile creditării se negociază între cele două părți: creditorul trebuie să-și recupereze banii, plus dobânda, la termenele convenite
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
că ți se ia și ce-i al tău”.) Foamea e cel mai bun bucătar. Când disponibilitatea de a face un anumit lucru este foarte mare, atunci chiar și Împrejurări sau condiții modeste de acțiune ni se par „mană cerească”: „Flămândului chiar și o bucată de mămăligă rece i se pare plăcintă.”) Avariția e cea mai mare sărăcie. (Viața avarului cuprinde, bineînțeles, un mare paradox: el este bogat și, În același timp, sărac, deoarece scopul lui nu este de a-și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ideile Într-adevăr reci și indiferente - dar ce societate, ce petrecere găsesc!”. Experiență de viațătc "Experiență de viață" Vulpea bătrână nu cade În cursă. (Experiența de viață ne dezvoltă capacitatea anticipativă, care ne face tot mai prudenți.) Sătulul nu crede flămândului. (Pentru că bunăstarea proprie sau starea deplinei mulțumiri ne slăbește Într-atât simțul empatic, Încât nu mai putem Înțelege suferințele de moment ale altuia.) Când te doare capul, uiți de durerea de picioare. (Un necaz mai mare nou-apărut Îl face uitat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
1976; Duiliu Zamfirescu, Opere, V, București, 1982 (în colaborare cu Mihai Gafița), VI, București, 1987 (în colaborare cu Georgeta Adam; 100 cei mai mari scriitori români, București, 2003. Repere bibliografice: D. Micu, Un nou Duiliu Zamfirescu, ARG, 1979, 4; Dinu Flămând, Un redutabil analist, „Scânteia tineretului”, 1979, 9508; Pompiliu Marcea, Maturitatea debutului, CNT, 1980, 6; Petru Poantă, Ioan Adam, „Duiliu Zamfirescu”, ST, 1980, 2; Nicolae Mecu, Duiliu Zamfirescu, novatorul, VR, 1980, 6-7; Iorgulescu, Ceara, 68-72; Al. Piru, Continuarea unei ediții necesare
ADAM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
Dumitru Irimia, „Poetica matematică”, CL, 1970, 8; Nichita Stănescu, Matematica poetică, ARG, 1971, 1; Vasile Florescu, Poetica matematică?, VR, 1971, 2; Carmen Vlad, „Poetica matematică”, CLG, 1971, 1; Cezar Radu, „Poetica matematică”, „Progresele științei”, 1972, 1; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 173; Dinu Flămând, „Timpul”, ST, 1985, 12; Eugen Simion, Sfidarea retoricii, București, 1985, 266-269; Simion, Mercuțio, 112-117; Dicț. scriit. rom., III, 76-79. R.S. M. AR. DAN (22.IV.1886, Ploiești - 9.V.1965, București), epigramist. De profesie inginer, a ocupat o serie de
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
din istoria patriei”, „O pagină de filosofie”, „Poezie și proză”, „Cronica arheologică”, „Minutul studențesc”, „Reportaj”, „Omicron”, „Flux și reflux în Alma Mater”, „Cronica științifică”, „Cronica dramatică”, „Sport”, „Revista revistelor” ș.a. Se publică poezie de Gh. Moldovan, Tudor Crișan, Gheorghe Grigurcu, Dinu Flămând și Agatha Grigorescu-Bacovia. Semnează proză Ion Iustin Purza, Eugen Petrescu, Dimitrie Bălan, Constantin Călinescu, Viorel Cosma Tigan, iar încercări dramatice Pavel Bellu și Marin Chelu. Publicistica e ilustrată de Sever Dumitrașcu, Sanda Someșan, Gh. Bulgăr, Ileana Șuta, Mihai Mihăilescu, Florin
GAUDEAMUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287174_a_288503]
-
scrise de Aurel Popeangă. Ion Apostol se ocupă de Brâncuși, T. Blajovici de Titu Maiorescu la Theresianum, Octavian Chisăliță de câteva prezențe critice la „Viața literară”. Mai interesant este compartimentul rezervat interviurilor - cu Nicolae Balotă, D. Micu, Gheorghe Grigurcu, Dinu Flămând, Eugen Uricaru, Ion Pop, Ana Blandiana ș.a. Gelu Prențu, Ion Iustin Purza, Dumitru Mălin, George Roșca și Constantin Ghiciulescu țin cronica literară, Al. Covaci susține cronica dramatică, Eugen Stanciu pe aceea științifică, iar cronica filmului îi revine lui B. Dan
GAUDEAMUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287174_a_288503]
-
în colaborare cu Ruxandra Maria Georgescu), Cavalerul din El Dorado, București, 1987 (în colaborare cu Ruxandra Maria Georgescu); Antologia eseului hispano-american, postfața trad., București, 1976; Antologia criticii literare hispano-americane, București, 1986 (în colaborare cu Ruxandra Maria Georgescu). Repere bibliografice: Dinu Flămând, „Antologia eseului hispano-american”, LCF, 1976, 24; D. Radulian, Invenție, construcție, integrare, ST, 1980, 3; Doru Vianu, „Casa Weber sau Ieșirea din noapte”, CL, 1983, 3; Mircea Muthu, Nivelele fantasticului, ST, 1983, 4; Victor Ivanovici, „Casa Weber sau Ieșirea din noapte
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
București, 1979; Urma, București, 1982; Șirul indian, București, 1991; O cafea sub un cearcăn, pref. Dan Cristea, București, 1997; Culisele raiului, București, 2000; Boemi sub dictatură, București, 2002. Repere bibliografice: D. Micu, „Nici o tangentă la inimă!”, GL, 1968, 31; Dinu Flămând, „Armuri”, LCF, 1971, 13; Dan Cristea, „Armuri”, RL, 1971, 15; Laurențiu Ulici, „Armuri”, CNT, 1971, 23; George Chirilă, „Pragul de sus”, CNT, 1980, 24; Cristian Livescu, Viața poeziei, ATN, 1983, 9; Dicț. scriit. rom., II, 383; Roxana Răcaru, Culise și
GHERGHEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
vorbind, așa cum o delimitezi tu, face legătura cu interbelicul spiritualist, național și naționalist. Mă gândesc că există o „falangă” - cu ghilimele de rigoare - cât se poate de raționalistă Între acești scriitori, de la Gabriela Adameșteanu la Radu Mareș, la echinoxiștii Dinu Flămând și toți ceilalți. Cred că legătura cu interbelicul spiritualist se face Într-adevăr În anii ’70, dar prin așa-numiții protocroniști, care nu sunt neapărat - ba chiar deloc - niște reprezentanți ai acestei promoții sau ai acestei generații culturale. Spui apoi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poezie socială și religioasă. În tot acest amalgam se observă atât naivitatea exprimării, cât și incapacitatea de a scăpa de clișeizarea imaginilor, mai cu seamă în versurile despre natură și dragoste. De cealaltă parte, în poeziile care exprimă revolta (Împilatorilor, Flămând, Petrarul) sau prin care se încearcă transmiterea fiorului mistic (Cristos a înviat, Cruce, Rugăciunea păstorului, Potop), stângăciile determină efecte contrare celor așteptate, adesea ridicole din cauza patetismului exacerbat: „Înzdrăvenit de-alt gând, pornesc, / Pe cel sătul să-l întâlnesc: / Să-l
FABIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
Condeescu, București, 1981; Babilonul, București, 1981; Scribul și închipuirea, București, 1984; Ioan Metafora, București, 1986; Faraonul, București, 1996; Evanghelia după Ioan Metafora, București, 1997. Traduceri: Antologia poeziei gruzine (sec. XII-XIX), pref. Marcel Petrișor, București, 1974; Blaje Koneski, Poeme, pref. Dinu Flămând, București, 1975; Bessiki, Oștile tristeții, Iași, 1977; Bojin Pavlovski, Duva, București, 1977, Western Australia, București, 1981 (în colaborare cu Carolina Ilica), Ipocritul, București, 1986 (în colaborare cu Carolina Ilica), Ipocritul roșu, Chișinău, 1990; Petar Njegos, Cununa munților, București, 1978; Kocio
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
236-252; Dicț. lit. 1900, 527-534; Petrescu, Configurații, 151-155; Cheie-Pantea, Palingeneza, 54-84; Piru, Ist. lit., 248-254; Dima, Viziunea, 68-72; Modola, Dramaturgia, 115-133; Scarlat, Ist. poeziei, II, 146-155, 211-221, 249-261; Marin Beșteliu, Alexandru Macedonski și complexul modernității, Craiova, 1984; Craia, Orizontul, passim; Flămând, Intimitatea, 54-63; Daniel Dimitriu, Grădinile suspendate. Poezia lui Alexandru Macedonski, Iași, 1988; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 35-46; Negoițescu, Ist. lit., I, 154-160; I. Funeriu, Al. Macedonski. Hermeneutica editării, Timișoara, 1995; Florea Firan, Constantin M. Popa, Macedonski. Bacovia. Simbolismul românesc, Craiova, 1993, 1-154
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
poetica tinerilor de la „Echinox”, care scriau despre moarte, melancolie, artă, existența frustrantă, într-o unanimitate tulburătoare. Era modul lor tipic de a spune „nu” epocii în care erau siliți să trăiască. Față de colegii de generație (Adrian Popescu, Marta Petreu, Dinu Flămând ori Virgil Mihaiu), H. aduce ceva propriu: o remarcabilă concentrare, aproape de enunțul eliptic. Despre Lecția de anatomie se poate spune că reprezintă o apologie a livrescului, dar o apologie extrem de discretă, conjugată cu o frenezie vitalistă aproape cotropitoare, exprimată la
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]