2,619 matches
-
început a-i ataca, urmărindu-i cu trupele de susținere și de rezerve; turcii se retrăgeau în fugă, în dezordine la deal, în forturile Bucovului; avanposturile noastre urmărindu-i cu pasul de atac, cu ura, a ocupat înălțimea Bucovului și forturile; acest atac urmărire a făcut pe inamic a părăsi și magaziile cu material în fronturile Bucovului, neavând timpul a-l ridica, luându-se de la aceste companii 94 lăzi cu cartușe, 94.000 pentru infanterie, arma Henri Martini, care am dat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
drept țintă exotica oază. O țintă urmărită din înaltul cerului și de călătorii din teleferic - cabinele galbene lunecă pe cablurile întinse de-a lungul uriașului spațiu expozițional. Pavilionul arab, o adevărată cetate, cu basoreliefuri incrustate pe zidărie, reia modelul celebrului fort Al Jahili, construit la 1898 de șeicul Zayed I. Are încăperi numeroase, în care poți vedea scene de viață, obiecte de uz casnic, poți gusta fructe, legume, ceai, cafea, rahat, mirodenii, curmale, șerbet, hașiș ș.a.m.d. - întreaga recuzită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de mare, fiind totodată și o importantă bază de tehnologii industriale, Tianjinul este cel mai mare oraș industrial, un însemnat centru comercial și oraș-port din nordul Chinei. Principalele vestigii și monumente istorice sunt Grădina Ningyuan, Templul Tianhou (dedicat zeiței Matsu), Fortul de la Dagukou, Templul Dule din ținutul Ji, trecătoarea Huangya din Marele Zid, precum și zona turistică a Muntelui Panshan, numit " Primul munte la est de Beijing". Chongqing Denumirea prescurtată este Yu. Se află în partea de sud-vest a țării, pe cursul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
au dezvoltat pe baza planurilor îmbunătățite ale celor din Ming. Beijingul era compus din trei părți: palatul imperial, orașul interior și cel exterior. În dinastia Ming a continuat construcția Marelui Zid Chinezesc o grandioasă construcție de apărare. Peretele zidului și forturile din multe porțiuni importante sunt zidite cu piatră, vădind ajungerea la apogeu a nivelului arhitectural. Marele Zid Chinezesc din perioada Ming începe la est de fluviul Yalu și se termină la vest, la Trecătoarea Jiayu, provincia Gansu, cu o lungime
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mine. Și e cinci. Până pe la miezul nopții putem să tragem un pui de somn. Pun ceasul să sune, la unșpe. Culcă-te. Eu nu dorm. Nu mai tăia firul în patru. Orice amănunt e important. Atunci du-te la Fort Knox și dă o spargere. Cu hoașca va fi o plăcere. Să dea Dumnezeu. N are Dumnezeu treabă cu Rembrandt și cu Picasso. Poate nu-i plac pictorii celebri... Lady Esmeralda & Jack Majordomul turnă coniacul în pahare, cu gesturi studiate
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
al doilea în Europa. Intrarea era străjuită de două turnuri, care stau și astăzi în picioare. Unul datează din secolul al XIII-lea, altul din secolul al XIV-lea. întreaga alcătuire, care poartă numele Les Tours de Merle, cuprinde câteva forturi, un atelier al fierarilor potcovari, casa paznicilor de noapte, o capelă și patru castele, proprietăți ale vechilor nobili și seniori. Cel mai vechi a fost construit în secolul al XIIlea și aparținea unui senior cu numele Vayrac. Un nume care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92332]
-
a-i invita pe ducii mei să urce spre el. Cu glas răsunător, a anunțat: - Acum o să deveniți fiii mei, așa cum a făgăduit exarhul. Acesta a fost, de fapt, semnalul măcelului. De peste tot au apărut soldați cu spade, și din forturi s-au ivit duzine de lănci și săgeți îndreptate spre piață. Jur pe ce-am mai scump, longobarzii s-au luptat ca niște lei și au omorât cel puțin treizeci de romani, dar au fost răpuși într-un timp atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
al doilea fiu al său, Magoshiro. Yoshitatsu, Însă, prinse curând de veste. Dar, Între timp, Yoshitatsu se Îmbolnăvi de lepră și deveni cunoscut ca „Seniorul Lepros“. Era un copil al soartei și un excentric, Însă descurcat și curajos. Yoshitatsu construi forturi de pază contra atacurilor din Sagiyama și nu refuză nici un prilej de a lupta. Hotărât să se debaraseze de acest respingător „Senior Lepros“ - propriul său fiu - Dosan acceptă resemnat să verse sânge. Hikoju trase adânc aer În piept. — Slujitorii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mai periculoasă, iar Ganmaku și Tokichiro se temeau ca stăpânul lor să nu pățească ceva. Dar cei mai surprinși de această vizită neașteptată fură Hayashi Sado, guvernatorul Castelului Nagoya, și fratele lui mai mic. Un vasal intră În camera din fort, cuprins de panică: — Stăpâne! Stăpâne! Vino repede! A sosit Seniorul Nobunaga! — Cum? Ce tot Îndrugi? Crezând că nu aude bine, Hayashi Sado nu schiță nici o mișcare de a se ridica. Pur și simplu nu era cu putință. — A venit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
În sfârșit și aici. E un lucru Înspăimântător, ca un om să aibă parte de Încrederea altuia. Nu m-aș putea niciodată lăsa atras pe căi greșite, pentru frumusețea unei femei. Exact când rostea acele cuvinte, sosi un curier de la fort. Acesta anunță rugămintea lui Hideyoshi ca Hanbei să vină imediat, apoi plecă. Nu peste mult, În fața lui Hideyoshi, care stătea adâncit În gânduri, apăru un paj: — A sosit Maestrul Hanbei. Hideyoshi ridică ochii și părăsi repede camera pentru a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
nu le cruță numai viețile, ci și bogatele comori pe care le duceau cu ei. Nu avea obiceiul de a zăbovi pe drum. Cu gândul se afla deja În Kyoto, centrul câmpului de luptă. Incendierea Castelului Kannonji se opri la fort. De cum intră În ceea ce mai rămăsese din castel, Nobunaga Își manifestă aprecierea față de trupele sale, spunând: — Caii și oamenii să se odihnească bine. El unul, Însă, nu se prea odihni. În noaptea aceea, dormi În armură și, la crăpatul zorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
patru dintre generalii săi responsabilități de administratori și magistrați În portul Otsu, peste două zile traversă lacul Biwa, aproape uitând să mănânce, În timp ce dădea ordine după ordine. Era ziua a douăsprezecea din lună, când Nobunaga ajunse În Omi și atacă forturile Kannonji și Mitsukuri. Apoi, În jurul datei de douăzeci și cinci, armata lui Nobunaga Începu, În urma luptei, să răspândească Înștiințări scrise despre noile legi ale provinciei. Un singur drum spre supremație, spre centrul câmpului de luptă! Cu aceste cuvinte, navele de război se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
armurii sfâșiată și trupul acoperit de sânge și zăpadă. — E Seniorul Ieyasu! Seniorul Ieyasu! De cum Îl văzură, vestea porni din gură În gură, iar oamenii Începură să sară În sus, uitând complet de ei Înșiși. Intrând cu pași mari În fort, Ieyasu strigă cu glas sonor, ca și cum Încă s-ar mai fi aflat pe câmpul de luptă: — Hisano! Hisano! Doamna de onoare se grăbi spre el, prosternându-se la pământ. Flacăra micii lămpi pe care o ducea sfârâia În vânt, aruncând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mânca, spuse: — Deschide toate ușile spre verandă. Chiar și cu flăcările lămpilor pâlpâind, camera fu mai luminoasă cu ușile larg deschise, din cauza zăpezii de-afară. Grupuri Întunecate de războinici se odihneau pe verandă. Imediat ce-și termină cina, Ieyasu părăsi fortul și porni să verifice apărarea castelului. Le ordonă lui Amano Yasukage și lui Uemura Masakatsu să stea de pază Împotriva unui atac și-i postă pe ceilalți comandanți pe toată distanța dintre poarta mare și intrarea principală a fortului. — Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
părăsi fortul și porni să verifice apărarea castelului. Le ordonă lui Amano Yasukage și lui Uemura Masakatsu să stea de pază Împotriva unui atac și-i postă pe ceilalți comandanți pe toată distanța dintre poarta mare și intrarea principală a fortului. — Chiar dacă ne atacă Întreaga armată din Kai, cu toate forțele, le vom arăta puterea propriilor noastre arme. Nu vor cuceri nici o palmă din aceste ziduri de piatră, se lăudară ei. Chiar dacă glasurile le erau Încordate, urmăreau să-l liniștească i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
i să-l Încurajeze pe Ieyasu. Seniorul le Înțelese intențiile și Încuviință din cap cu hotărâre dar, tocmai când se pregăteau să alerge la posturi, Îi chemă Înapoi: — Să nu Închideți nici una dintre porțile castelului, de la intrarea principală și până la fort. Lăsați-le deschise pe toate. Înțelegeți? — Cum? Ce spuneți, stăpâne? Comandanții ezitau. Acest ordin contrazicea principiile fundamentale ale apărării. Porțile de fier de la toate intrările fuseseră Închise. Armata inamică Înconjura deja cetatea, năvălind să-i distrugă. De ce le ordona să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
neînfricată o mai fi fost și aceea? Dar, fără cea mai mică șovăială, se supuseră ordinului. Așa cum dorise Ieyasu, porțile castelului fură deschise larg, iar focurile de tabără Începură să se reflecte În zăpadă, de dincolo de șanț, până la intrarea În fort. După ce privi un moment scena, Ieyasu intră din nou. Probabil că generalii mai vârstnici Înțeleseseră, dar majoritatea soldaților din castel păreau să creadă zvonul răspândit de un ofițer al lui Ieyasu că Shingen murise și că inamicul care avansa Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Dacă oamenii ascultau cu mare atenție, auzeau trosnetele lemnelor de foc, În depărtare. Iar dacă-și ascuțeau atât auzul, cât și mintea, ar fi putut distinge sforăiturile lui Ieyasu, generalul Învins, care visa - Însăși inima acelei porți fără porți - În fort. Yamagata spuse: Cred că i-am urmărit așa de repede, iar inamicii s-au zăpăcit atât de tare, Încât n-au avut timp să Închidă poarta castelului și acum stau ascunși. Ar trebui să atacăm imediat. Nu, așteaptă, Îl Întrerupse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
respirația grea. Un atac În zori! Acesta fu primul lui gând. Dar dezastrul pe care-l raporta Mikawa era și mai rău. — Anexa Kyogoku a fost cucerită de Oda În timpul nopții. — Cum! — Nu Încape nici o Îndoială. Se poate vedea din fort, stăpâne. — Cu neputință. Nagamasa se urcă repede În turnul de strajă, Împiedicându-se, de mai multe ori, pe treptele Întunecate. Deși Kyogoku era departe de turnul de veghe, anexa se vedea ca și cum ar fi fost chiar sub el. Acolo, fluturând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
o ascundă, fiindcă speraseră, câteva momente, că aveau să le fie cruțate viețile. Mai era și un alt motiv pentru ca dezolarea să se pogoare peste castel. Deși se desfășura o luptă, aveau loc funeraille tatălui lui Nagamasa, iar din interiorul fortului pluteau voci intonând sutrele, până a doua zi. Începând din ziua aceea, Oichi și cei patru copii ai ei purtară veșminte din mătase albă, de doliu. Aveau părul legat cu șnururi negre. Aveau o puritate care nu făcea parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Lasă-mă să stau singur un moment aici și să reflectez la toate astea. Faptul că reflectezi nu va schimba cu nimic lucrurile. Cu siguranță, nu te voi ajuta să te Întâlnești cu Seniorul Nagamasa sau măcar să te apropii de fort cu un pas, replică Mikawa, În timp ce se ridica să plece. Hideyoshi nu răspunse altfel decât cu cuvintele: — Ibricul acesta scoate, Într-adevăr, un sunet foarte frumos. Se trase puțin mai aproape de vatră și, pierdut În admirație, privi pătruns ibricul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
viața mea, stăpâne, Își plecă Hideyoshi capul până la pământ. În acel moment, Își putea imagina chipul fericit al lui Nobunaga. — Ei, atunci ne revedem mai târziu, spuse Nagamasa În timp ce se Întorcea să plece și porni, cu pași mari, spre intrarea fortului. Mikawa Îl conduse pe Hideyoshi Într-o cameră de oaspeți, de astă dată, ca trimis oficial al lui Nobunaga. În ochii lui Hideyoshi se citea ușurarea. Se Întoarse și-i vorbi lui Mikawa: — Scuză-mă, dar ai putea aștepta un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
deruta de pe chipul lui Nobunaga, În timp ce asculta diversele Îndoieli exprimate. — Nu, nu este nerezonabil, fu Hideyoshi de acord. Așa să fie. Să-și ureze bun rămas, fără grabă, până la Ora Mistrețului. Înveselit de consimțământul lui Hideyoshi, Mikawa se Înapoie la fort. Culorile Înserării Începuseră deja să se Închidă. Slugile și maestrul ceaiului Îl serviră pe Hideyoshi cu sake și delicatese care, În mod normal, nu s-ar fi găsit Într-un castel asediat. După ce vasalii se retraseră, Hideyoshi rămase bând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Dar, de fiecare dată când bea, sake-ul Îi răcorea inima. Într-un fel, avea senzația că suspinele Îl Împovărau În tăcerea apăsătoare. Suspinele și durerea lui Oichi; Nagamasa; chipurile nevinovate ale copiilor: Își putea Închipui ce se Întâmpla În fort. „Cum ar fi ca eu să fiu Asai Nagamasa?“ se Întrebă. După ce-i veni acest gând, emoțiile sale luară, dintr-o dată, avânt și Își aminti ultimele cuvinte pe care i le spusese el lui Nene: „Sunt samurai. S-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și, În chip ciudat, o stare de căldură care părea să plutească dincotrova, pătrunzându-l. Nu-și putea alunga sentimentul că fusese vrăjit. Totuși, era, neîndoielnic, treaz și totul era real. Auzea sunetul tamburinei și cineva cânta. Zgomotele răsunau din fort, fiind Îndepărtate și neclare, dar era sigur că cineva izbucnise În râs. Dintr-o dată, Hideyoshi vru să li se alăture și ieși pe verandă. Văzu un mare număr de lămpi și de oameni din reședința seniorului, În cealaltă parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]