3,224 matches
-
putea să-ți dau poza În revista Life. — Zău, ai putea, Basie? GÎndul de a apărea În Life Îl Însufleți. Își șterse sîngele de la gură și Încercă să-și Îndrepte cămașa zdrențuită, În cazul În care ar apărea brusc un fotograf la fața locului. La un semnal al căpitanului Soong, bandiții se Întoarseră la vehiculele lor. În timp ce părăsiră satul și o porniră spre rîu, Jim Își Închipui fotografia lui printre tancuri Tiger și marinari americani. Stătuse deja patru zile cu grupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
mâncare, noi nu stăm mult și după-amiază mergem la șosea și ne plimbăm sau mergem la film, unde vrei tu.” „Bine, oftă nevasta, să fac plăcinte?” „Fă și plăcinte”. Tatăl avea momente de bunătate, era chiar generos; după ce trecuseră pe la fotograf - ei doi pe motocicletă, el pitic abia ținând ghidonul - Îl duse la Aeroportul Băneasa. Decolarea! Văzu Întâi hangarul aeroportului, apoi pământul se Îndepărtă cu repeziciune, avionul zbură deasupra lacurilor și peste o pădurice, traversară calea ferată și apărură casele mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de crainicul acela lingău și libidinos. Te Întorci Într-o copilărie uitată, neștiută, copilăria lui, și vezi un copil ținându-și mama de mână, mergând la târg Într-o duminică să se fotografieze, că: „A venit, mamă, la târg un fotograf care face poze și nu ia bani, ia numai două ouă”. Și numai două ouă vor fi prețul ca halogenura de argint să rețină pentru eternitate chipul fericit al unui copil și al mamei lui, ținându-se de mână, În spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și-a Îngropat fața În umărul mamei sale, expresia Claudiei a Împietrit. A plasat imediat copilul bonei. În timp ce Avocado era Îngrămădită iar În mașină, zâmbetul Claudiei a revenit și actrița În Început să-și fluture părul și să pozeze pentru fotografi. Ruby și mama sa au schimbat priviri Îngrijorate și tulburate. Amândouă erau aproape de a izbucni În lacrimi. Ce viață tristă și lipsită de dragoste trebuie să ducă sărmanul copil, zise Ronnie. Dar de ce ar vrea un altul, dacă cel pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
dacă nu e un membru al tribului, mi-a făcut el cu ochiul. Am ținut discursul de mulțumire la dineu. După aceea, oamenii au venit la mine, mi-au strâns mâna și mi-au oferit cartea lor de vizită. Un fotograf a făcut poze. Ziarul local a publicat un articol cu o fotografie. În American Journal a apărut un articolaș. Madeleine îl rezemase pe blatul de bucătărie când am ajuns seara acasă. —Uită-te la asta, zise și făcu un semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
dar aceasta era prima dată când vedeam produsul finit. —A ieșit bine, spuse ea. Nu crezi? Foarte bine, am fost eu de acord. Stăteam unul lângă altul și ne uitam la portretul înrămat. Cei trei copii ne priveau din poză. Fotograful venise acasă cu câteva săptămâni în urmă. Nu a fost o după amiază-ușoară, îmi spusese Madeleine. David fusese supărăcios. Betsy răcise. La fel de greu se dovedise și să alegem între mai multe variante ale pozei. Dacă într-una Abigail ieșise bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
nu arată deloc ca-n pozele pe care le folosesc să-și facă publicitate. Cu siguranță nu mă așteptasem la foarfece și pensete și suporturi pline de haine și computere și mașinării complicate. Totul arăta etern și nou-nouț. —OK, Jen. Fotograful va fi aici într-o oră, iar până atunci părul și machiajul trebuie să fie aproape gata. S-a plasat în centrul agitației și a început să strige. — Toată lumea are listele? Foi de hârtie au fost agitate de asistenți nezâmbitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
o pereche de sandale indiene împodobite cu pietre prețioase, cu talpa joasă, aparținând fetei care se ocupase de coapsele mele. Erau atât de frumoase, încât i-am dat 20 de lire pe ele. Într-un final, își făcu apariția și fotograful. Ca o invalidă am fost îndrumată până la un ecran alb unde i-am lăsat să mă așeze în diferite poze de catalog asortate cu rânjete siropoase și expresii bosumflate. Patru ore de la sosire, am văzut primul polaroid. Am crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
înghițite de coșul revistelor de literatură. S-a pomenit între un tată paralitic și o mamă mereu bolnavă, care spăla rufe prin vecini. După moartea părinților, neamurile îl luară sub aripa lor. Trecu prin breasla cizmăriei, moțăi în atelierul unui fotograf, trecu pe la o tâmplărie se băgă ucenic la o tiparniță, apoi la un zugrav de firme, munci ca salahor și fu câtva timp spălător de geamuri. Marele său talent se relevă la o întrunire socialistă, unde își recită balada. Omenirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
a oprit uimit în fața mea. Stăteam în pragul cafenelei. - Nu știu dacă-ți mai aduci aminte de mine, deși acum ne întâlnim pentru a treia oară, zise el, descoperindu-se. Întâia dată urmase dânsul surâzând, ne-am cunoscut la vitrina fotografului de lângă Dom. Priveam amândoi poza mărită a femeii grase, în costum de baie. Dacă-ți amintești, avea brațele scurte și groase, cu palmele împreunate ca pentru o săritură de pe o stâncă fictivă în valurile mării. Ținea însă capul prea țeapăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
grase, în costum de baie. Dacă-ți amintești, avea brațele scurte și groase, cu palmele împreunate ca pentru o săritură de pe o stâncă fictivă în valurile mării. Ținea însă capul prea țeapăn pe trupul diform, ca și cum ar poza în fața unui fotograf. - Da, mi-aduc aminte, replicai îngândurat. Avea bătături, două bătături, la degetele mici ale labelor și ceasornic cu brățară la încheietura mâinii., Purta părul frizat cu fierul, completă tânărul care continuă: - A doua oară ne-am întâlnit la barul „Barbarina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
din personalul angajat. Am pus un picior În ușă, dar multă vreme n-am trecut dincolo de ea. Câteva inițiale - majuscule decorative, știi - la cincisprezece șilingi bucata. Un desen, nu foarte bine realizat, dar pentru care acum am o slăbiciune. Atelierul fotografului. — Mi-l amintesc, spuse Henry. — Serios? Du Maurier era măgulit, dar și surprins. — Ți-am spus că te-am urmărit aproape de la Început, spuse Henry. Dacă Îmi amintesc bine, e cu un fotograf cam prea elegant, cu față de evreu, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pentru care acum am o slăbiciune. Atelierul fotografului. — Mi-l amintesc, spuse Henry. — Serios? Du Maurier era măgulit, dar și surprins. — Ți-am spus că te-am urmărit aproape de la Început, spuse Henry. Dacă Îmi amintesc bine, e cu un fotograf cam prea elegant, cu față de evreu, În atelierul lui, și trei artiști tineri care intră pe ușă fumând, iar el le spune cu emfază că nu au voie. Ce memorie ai, James! exclamă Du Maurier și continuă, reproducând textul, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
stau Întinse, goale pușcă... sau și mai rău, doar cu ciorapii În picioare, sau cu o pălărie sau o mască, răzlețite pe sofale, expunându-și... ce mai, expunând totul. Are mii de asemenea poze. — Mii!? — Da. E membru În Clubul fotografilor din Charing Cross Road, unde poți Închiria un atelier și modele cu ora. Nu pot să nu cred că e ceva „pe-alături“ În chestia asta. Fără Îndoială, unele dintre modele sunt cu adevărat frumoase. Dar altele nu sunt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
teren. Apoi am fost abordați pedagogic. Dar education officer-ul american, cineva cu ochelari și cu o voce moale, care purta mereu cămăși proaspăt călcate, se străduia zadarnic, atâta timp cât noi, așadar și eu, nu voiam să credem ceea ce ne arăta el: fotografii alb-negru, imagini din lagărele de concentrare Bergen-Belsen, Ravensbrück... Am văzut mormanele de cadavre, cuptoarele. Am văzut oameni flămânzi, morți de foame, supraviețuitori din care nu mai rămăsese decât scheletul, imagini dintr-o altă lume, de necrezut. Iar frazele noastre se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
provină din lada cu donații a acelui neobosit întru caritate, pater Fulgentius. Nodul i-a fost făcut anume pentru o rezolvare rapidă într-un magazin pe nume Fotomaton. Bine ras și cu cărarea corect pieptănată, așa mă văd în lumina fotografului; o imagine care până la urmă nu spune nimic, ceea ce lasă destul loc interpretărilor. Aplecarea spre existențialism - sau spre ceea ce se înțelegea prin el - care ne încerca pe mine și pe cei ca mine era un articol importat din Franța, adaptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
două grupări opuse și ostile ar fi fost o bună publicitate. Așa s-au constituit cele două grupări“ (F. Sorrentino, Șapte convorbiri cu Jorge Luis Borges, Buenos Aires, Ed. El Ateneo, 2001, p. 26). Fregoli, Leopoldo. Ceasornicar (1867-1936), pionier al cinematografului, fotograf și prestidigitator italian, vestit pentru reprezentațiile În care Își schimba extrem de repede hainele, machiajul și vocea. Funes Funes, Gregorio. Cunoscut ca el Deán, „Decanul“ (1749-1829), a fost un ecleziast și om politic argentinian, liberal și reformator, argentinian. Gagiu. Traducerea dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și Confucius: confuzia nu este un lucru bun. Așa că de-aia Îmi vine uneori să las baltă totul, să beau În stil kamikaze, și să mă fac pustnic, electrician, episcop, lampadar, ghepard, pick-up, pantof de damă, consilier prezidențial, scriitor, regizor, fotograf, pentru ca În cele din urmă să mă pot reîncarna Într-o lăptucă. Asta cel puțin nu se duce la muncă. În schimb, cu puțină educație, ar putea scrie un roman picaresc. Pentru că nu mai sînt În stare nici de cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Și astfel istoria CFR se va opri șapte zile În acel loc. Odată cu istoria personală a celor care mergeau pe acea rută. Relația mea cu istoria (răspuns la o altă Întrebare) este sincronă și de natură fotografică. Nu-s un fotograf de instantanee, de front, acolo-ți poți pierde viața și cine mai știe ce altceva, ci un oarecare fotograf de expoziție, ce are nevoie de fundal pentru un portret, plopi, să zicem, frumos aranjați pe-un poster uriaș cu litoral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe acea rută. Relația mea cu istoria (răspuns la o altă Întrebare) este sincronă și de natură fotografică. Nu-s un fotograf de instantanee, de front, acolo-ți poți pierde viața și cine mai știe ce altceva, ci un oarecare fotograf de expoziție, ce are nevoie de fundal pentru un portret, plopi, să zicem, frumos aranjați pe-un poster uriaș cu litoral. Sau o vază. Ca să (de)scrii pe hîrtie, fotografică sau velină, trebuie ca subiectul să stea nemișcat. Altfel poza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fiind societatea, literatorului Îi este absolut necesară o societate bine fixată În șuruburi În fața obiectivului, nu una care-o ia la fugă după ce-ai potrivit cu răbdare distanța, timpul de expunere și deschiderea diafragmei, ce-ar mai fi să vezi fotografi alergînd din răsputeri odată cu subiectele. Doar un subiect nemișcat poate activa reacții, fixator, ură, dragoste, developare. Spre disperarea artiștilor, lumea-n care ne facem că trăim se găsește Într-o permanentă agitație, se transformă de la o zi la alta, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
izbitor cu Jamie Shea, purtătorul de cuvînt Nato din Blow-up, În scena televizată cotidian unde minte ras perfect tot mapamondul fără un rictus, o cută, un fir de păr mai rebel. Se Înșală cine crede că-i arogant. El e fotograf. Un fotograf de modă care vrea să surprindă realitatea În direct și descoperă Întîmplător o crimă. „Nu am vrut să fac din Jamie Hemmings un personaj negativ, deși În film Îl cheamă Thomas. Nu e imoral, nici insensibil, și Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Jamie Shea, purtătorul de cuvînt Nato din Blow-up, În scena televizată cotidian unde minte ras perfect tot mapamondul fără un rictus, o cută, un fir de păr mai rebel. Se Înșală cine crede că-i arogant. El e fotograf. Un fotograf de modă care vrea să surprindă realitatea În direct și descoperă Întîmplător o crimă. „Nu am vrut să fac din Jamie Hemmings un personaj negativ, deși În film Îl cheamă Thomas. Nu e imoral, nici insensibil, și Îl privesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În paginile acestea, tocmai cînd eram mai erotici, dăm peste-o poză a unui domn omorît În plină putere de către concubină, care i-a dat foc. Mai Încolo, sar dintre rînduri cîteva fotografii cu C. T. Vadim, Eugen Barbu și alți fotografi din Cișmigiu, care dau mîna cu degete lungi cu domnul Iliescu În plină putere dar fără concubină. Sub ei, un titlu Înnebunitor: „Criminali cameleonici”. Se Împlinesc doi ani de cînd tot spun, cameleonii sînt reptile insectivore, locuiesc În Africa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
spre o viață mai bună, aia cu verdeață, avea Încă privirea aceea umanist-sticloasă din ultima lui poză, unde cineva l-a imortalizat Într-un balansoar cu ochii cît ceapa, sugerînd o neașteptată relaxare a sfincterului principal exact În clipa cînd fotograful Îi spunea păsărica. Omul acesta minunat a avut dreptate. Slovele sale către Gorki rezistă - cum o fi rezistat Gorki? - pentru că se bazează pe o realitate nesmintită: În adîncul lor deloc depărtat de suprafață, masele Îi zăresc pe intelectuali precum Lenin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]