3,509 matches
-
CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Rămâneți unde vreți. Gara vă aparține... ȘEFUL GĂRII: Vă mulțumesc, domnule. Vă mulțumesc. N-am să uit și n-am să ezit să cred... în... Aș putea să vă întreb ceva? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Ușor amuzat de frământările ȘEFULUI GĂRII.): Dacă într-adevăr nu pot trăi fără ploaie? ȘEFUL GĂRII: Exact! Exact! Ah, n-aș vrea să vă jignesc... Poate că sunt niște lucruri mai delicate, mai ascunse... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu sunt ascunse, domnule. Dacă în următoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
merge așa, la botul calului. Îi făcu semn să vină lângă el, pe pat. Băcănel se așeză pe scaun, la masă. Își frământa nehotărât mâinile. - Cred că sunteți la curent cu ce se întâmplă în lume, continuă Goncea. E o frământare și în lagărul nostru, care nimeni nu știe încă unde se va sfârși, ce va produce, cu ce efecte se va lăsa. Oricum, schimbarea plutește la mare artă. Greii, știi matale care, au pus-o de schimbare. Că a trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pieritori. Dar cine nu e pieritor? Unde-s marii demnitari și împăratul împăraților? L-ai prins pe Dej? Nu l-ai prins! Nu era el tatăl nostru? Și cînd a venit Ceaușescu după el și a săltat capacul nemuririi și frământarea istoriei, ce-a ieșit din Dej al nostru? Și ce-am mai plâns la moartea lui, în șaișpatru. Stăteam singur în birou și plângeam de mă seca la lingurică, atâta emoție și jale era în mine. Și nu ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
era adevărul. Alte reflecții pe marginea comportamentului superiorului lor fură Întrerupte de telefonul lui Vianello. Răspunse rostindu-și numele, ascultă o clipă, apoi Îi dădu receptorul lui Brunetti. — E pentru dumneavoastră, domnule. — Da, zise el, apoi simți un val de frământare când recunoscu vocea lui Ambrogiani. — E Încă aici. Unul dintre oamenii mei l-a urmărit până acasă; se află În Grisignano, cam la douăzeci de minute de bază. — Acolo opresc trenurile, nu-i așa? Întrebă Brunetti, făcându-și deja planuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
De-a lungul activității didactice desfășurate la clasele primare am simțit nevoia de a pătrunde în cunoașterea personalității copiilor, de a găsi strategii inedite în cazuistica întâlnită. Toate aceste frământări m-au determinat să-mi împlinesc o veche dorință: de a studia psihologia. Astfel mi-am dat seama că în traiectoria vieții noastre se ivesc semne, apar momente care vor dinamiza elanul de viață într-o direcție neașteptată (sau sperată
De vorbă cu profesorul psihopedagog. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Mirela Pintilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_581]
-
pe Theo după ce acesta detonase cea mai substanțială încărcătură de scutec din scurta lui viață. Theo suferea de limbrici. Îi luase de la creșă și, generos ca de obicei, nu ezitase să-i împartă și cu taică-su. Ceea ce însemna că frământarea interioară a lui Hugo avea mai mult decât o cauză imediată. Singura lui consolare era că Amanda nu putea să atace din străinătate. Hugo știa că nevastă-sa plecase din nou la New York. Și cu toate că era evident că Laura putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
obraz până sub bărbie. Vroia să plângă...să plângă mult, mult... dar, nu putea. Și, ce cumplit e să nu poți plânge!... Emil se uită la țărâna încă proaspătă de pe mormânt, cu brațele grele atârnându-i pe lângă trup,neputincios la frământarile tatălui său. Și, cât ar fi vrut să-l atingă, să-i ostoiască durerea, dar mâinile nu-l ascultau... Stătea lângă dânsul împietrit de durere și neputință. Cel puțin o vorbă de mângâiere să-i fi spus, dar nu putea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
te mâhnești pentru ceea ce nu poți face!... Fă ceea ce poți!” i-a șoptit rar vocea. Prin minte îi trecu,... de câte ori, până atunci, viața îl izbise cu fața la pământ storcându-i sânge și lacrimi. Șiroaie de lacrimi zile în șir au curs... frământările se țineau lanț, nu mai știa dacă trăiește, doarme, visează ori urlă de durere. - De ce oare, numai unii suferă... există, oare, vreo rațiune în această selecție?!... se întrebă Iorgu. Oamenii religioși, unele religii susțin că prin suferință ispășești niște păcate
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
-mă pentru păcatele mele!... Nu mai știu ce spun, Doamne... Nu mai sunt stăpân pe gândurile mele, iartă-mă! În fapt, Iorgu nu hulea... avea doar sufletul prea răvășit de atâta suferință -după pierderea Vasilicăi-, și bântuit de îndoieli. Dar, frământările nu-l slăbeau, se întorcea în pat pe-o parte și pe alta... ar vrea să doarmă, să scape de dialogul din lăuntrul său, dar, nu putea, gândurile nu-l lăsau... - Fără dragoste de Dumnezeu, nu se poate!” șopti gândul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
parcă spălat decurând. Iorgu, zi de zi... mai mult singur, tăcut, meditând, se închise ca într-o carapace care îl izola de lume, de epoca pe care o înțelegea tot mai puțin, și, cu care nu avea nimic în comun. Frământările prin care trecea țara, îl îndepărtau încă și mai mult de lumea aceea. Iar, dupa ce Vasilica s-a prăpădit, pașii îl purtau singuri, zi de zi, pe aleile cimitirului, la mormântul ei să aprindă candela, să ude florile și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
dar ascultător. Și, fiecare încercare îți aduce un nou adevăr!... Astfel, începi să întrevezi partea necesară și rolul suferinței pe pământ! îi șopti rar gândul. Durerile stau la baza vieții... Viața e durere și suferință!” mai adaugă el. Toate aceste frământări interioare l-au obosit. Era târziu, trecuse de miezul nopții. Era ceasul tainelor... al viselor... al somnului adânc... Într-o marți spre miercuri, în noaptea înspre Sf. Dumitru... ... Se făcea că un zvon tânguitor de cocoare venea din cer... O
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
toate păcatele!... Indură -Te de mine, Doamne, pentru că sunt în necaz! Mi se topește ochiul de întristare! Mi se usucă puterea din cauza nelegiuirii mele și mi se topesc oasele. Sunt sfârșit, Doamne, și zdrobit peste măsură; strig de durere în frământarea inimii mele. Dumnezeule, ascultă-mi rugăciunea, pleacă ureachea la cuvintele gurii mele... Frică și cutremur au venit peste mine șu un fior de groază m-a acoperit. Si a Ta, Doamne, este bunătatea, pentru că Tu răsplătești fiecărui om după fapta
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
nu-i mai rezistă, și va izbucni în lacrimi. Nici n-a știut ce i-a spus, și ieși grăbit pe hol... Era ora patru după amiază. Avel îl aștepta. Fusese la surorile lui în sat. Tot drumul până acasă, frământările și gândurile de tot felul, nu-l slăbiră o clipă. Mai cu seamă mustrările de conștiință că din pricina lui este în starea asta, îi luau aerul. Nu-și putea ierta faptul că a lăsat-o singură în cameră... singură, singurică
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
rea! murmură el și superstiția puse gheara pe sufletul lui. El fiind, din fire, superstițios intră într-o stare de neliniște și îngrijorare. De când Vasilica la părăsit pentru totdeauna, în ziua aceea de Sânzâiene, Iorgu a avuto viață plină de frământări și neliniști, cu vise-coșmar în fiecare noapte. În ultimele săptămâni, nopțile i-au fost îmbucătățite în două și chiar trei vise. Valuri de amintiri și gânduri, ca niște nori negri mânați de furtună, pluteau în noaptea sufletului său. Pleoapele îi
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
un nod în gât. Își strânse fălcile să nu-i clăntăne dintii din gură. - Iartă-mă, Fata... iartă-mă!... își ceru el iertare în gând. ”Doamne, iartă-mă!”, trimise el un gând către Dumnezeu. Îl rodea ceva... O neliniște, o frământare îl împiedeca să-și deschidă ochii. Simtea că trebuie să facă ceva... dar, ce anume?!... ”- E prea târziu... e prea târziu!” îi șopti o voce dinlăuntrul lui” Broboane reci de sudoare îi scăldau fruntea. Prin minte îi trecură învălmășagul de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
imposibilă și, chiar inutilă. Fiecare om rămâne cu suferința lui pe care o crede absolută și nelimitată. Comparațiile n-au sens, deoarece suferința este o stare de singurătate interioară individuală. -Și, totuși cât venin, câtă otravă este în sufeință. în frământările unui om nefericit, pentru care totul se reduce la neant, și pentru care legea acestei lumi este suferința!.. Da, suferința!.. murmură bătrânul Iorgu cu amărăciune. “-Numai oamenii mediocri trăiesc la temperatura normală a vieții,ceilalți se consumă la temperaturi unde
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
a ceda morții, o parte din tine, a trece printr-un fel de moarte... Și, acest lucru, îorgu nu-l știa. ”-Fără pocăință, nu se poate. Pocăința este o Taină!”, îi șopti un gând. Cu Iorgu se întâmplase ceva grav... Frământări și gânduri de tot felul nu-l slăbeau o clipă, mai cu seamă mustrările de conștiință, că, el a fost cauza suferințelor Vasilicăi, până când s-a stins din viață și asta nu și-o putea ierta. Un sentiment de vinovăție
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
roage liniștit, pentru iertarea păcatelor, pentru sufletul ei curat și bun. Din când în când își ștergea lacrimile de pe obraz cu dosul palmelor. Și, câte un suspin în răstimpuri îi scutura umerii. Pe fața-i suferindă, care păstra urmele unor frământări adânci, i se prelungeau, vizibil tulburat, aducerile aminte. Trecutul i se părea pierdut undeva în ceață, ca un vis de care nu-si mai amintește decât rareori. Nopțile îi erau tot mai des bântuite de coșmare. Se zbătea ca un
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
sistematice, pe văile și șesurile râului Bârlad, care au scos la lumină dovezi importante, ce implică o anumită continuitate teritorială și etnică a băștinașilor, pe alocuri întreruptă de pătrunderile migratorilor slavi. Totuși, timp de un secol nu au avut loc frământări militare (moment delimitat de prăbușirea dominației hunice, din anul 454 și până în 550, după care, potrivit izvoarelor scrise și a vestigiilor arheologice încep să se stabilească temporar slavii, în regiunile extracarpatice ale spațiului românesc), cauzate de lipsa grupurilor de alogeni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
deschise, nefortificate, în timp ce altele din nordul Moldovei au elemente de fortificație, probabil ca răspuns la pericolul extern. Conținutul culturii materiale, de tip Dridu, reflectă nu doar nivelul avansat de dezvoltare social-economică al societății locale, ci surprinde și perioada de noi frământări politice marcată de pătrunderea grupurilor migratoare (îndeosebi pecenegi și uzi), care au avut un rol militar important în desfășurarea evenimentelor. Noua situație a impus transformări de ordin social-economic, care au condus și la apariția primelor așezări fortificate (Fundu Herții, Dersca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
microzone, situate pe văile Bârladului și afluenților săi, s-a produs o creștere demografică semnificativă pentru secolele VIII-XI, dar modestă în raport cu restul teritoriului Moldovei. Indicele demografic al ultimului interval amintit a oscilat din cauza factorilor pozitivi sau negativi (ambient politic liniștit, frământări militare), interni (condiții fizico-geografice propice unui habitat) sau externi (pătrunderea triburilor turanice). Cercetările arheologice, îndeosebi din a doua jumătate a secolului trecut, au dovedit intensitatea locuirii umane în majoritatea formelor de relief ale spațiului est-carpatic românesc, prin descoperirea unui număr
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
N-am nici o fărâmă de Încredere În iubire ! Cine știe ce s-a Întâmplat cu el și de asta nu mă sună, iar eu mă gândesc la cai verzi pe pereți. Ar trebui să-mi fie rușine ! Abia spre dimineață, obosită de frământări, am reușit să adorm. Șaman 107 luni m-am trezit târziu și am izbutit, cu un efort supraome- nesc, să mă dau jos din pat pe la prânz. mă aștepta o zi grea, absurdă, În care trebuia să fac tot ce
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
o genă de porc care le conferea rezistență la boli). Apoi Dana a deschis o sticlă de Cabernet În cinstea veștii celei mari. Veselia ei Îmi făcea bine, era plăcut să vezi că În jurul tău viața merge mai departe, În ciuda frământărilor tale circumstanțiale, până la urmă, insigni- fiante. Începusem deja să mă simt mai Împăcată, pasămite vinul Începuse să-și facă și el efectul, și i-am mărturisit Danei : — Cândva Îi disprețuiam pe drogați și pe bețivi, acum Încep să-i Înțeleg
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
prima oară, dincolo de voalul subțire al realității, regatul maiestuos al Shambhalei. Ce Înseamnă de fapt Shambhala ? spuse părintele. Faptul că putem fiecare dintre noi găsi un loc al păcii și al bucuriei pe acest pământ și În această viață cu frământările ei deșarte. Da, există acest loc În fiecare dintre noi, În care suntem aceeași copii sau adolescenți de odinioară, dintr-o vacanță de vară, pe Șaman 185 o terasă Îmbrăcată În viță-de-vie, foșnind În vânt, În care, sub soarele blând
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
N-am nici o fărâmă de încredere în iubire ! Cine știe ce s-a întâmplat cu el și de asta nu mă sună, iar eu mă gândesc la cai verzi pe pereți. Ar trebui să-mi fie rușine ! Abia spre dimineață, obosită de frământări, am reușit să adorm. Luni m-am trezit târziu și am izbutit, cu un efort supraomenesc, să mă dau jos din pat pe la prânz. Mă aștepta o zi grea, absurdă, în care trebuia să fac tot ce îmi stătea în
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]