3,538 matches
-
dintr-o curea de flintă, Își făcuse un bici, strașnic dacă-l mânuiai cu hotărâre. Cel puțin, În orele acelea de amurg, ne simțeam cu toții niște eroi, eu mai mult decât toți. Era atâțarea de dinaintea atacului, aspră, dureroasă, splendidă - adio, frumoasa mea, adio, aspră și plăcută-i truda omului de arme, ne duceam să ne jertfim tinerețea, așa cum ne Învățaseră la școală Înainte de 8 septembrie. Planul lui Martinetti era iscusit: aveam să traversăm taluzul liniei ferate mai la nord, căzându-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mine. Nu sunt venit de mult timp în cartier, dar îmi place că locuiesc aici. Pe tine cum te cheamă? — ?! În timp ce Prințesa tace, studentul este atras de chipul ei care se îmbujorase. — Pe cât de căpoasă ești, pe atât arăți de frumoasă, fată cu gropițe în obraji. O strânge și mai tare la piept pe Prințesa care caută să se elibereze. — Nu-ți dau drumul până nu-mi spui cum te cheamă. — Teofana, se hotărăște să-i spună Prințesa fiind în aceeași
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mai ales pe tine? Să fii liniștită că nu voi spune nimic nimănui. Îți promit. Îți jur pe ce am mai scump, îți jur... Nu-i nevoie să juri, Cezar. Te cred că altfel nici nu ți-aș fi spus. — Frumoasa mea, prințesa mea, talentata mea... — Piranda ta... — Piranda mea, țiganca mea, o mângâie în continuare sărutându-i mâinile, izbucnind în râs amândoi. Mai senină de cum venise, s-au mai plimbat prin parc, având alte subiecte de discuție, mai vesele, după
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
rămas surprinși de propunere. Se vede că în cei opt ani de când lucram la el mă cântărise bine. Nunta s-a făcut fără probleme, pentru că și ei erau catolici ca și mine. Și, astfel am devenit ginerele lui și soțul frumoasei Helen. Eu, Ionuț Ciobanu, devenisem John Shaban în engleză. Soția mi-a dăruit doi copii, un băiat și o fată, Mark și Mary. Toate și totul decurgeau normal. Eram fericit și fericiți. Socrul m-a luat asociat la averea sa
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
văzut chiar ea la logodna Norinnei. Va trebui, neapărat, s-o invităm pe Catherine, care a întrebat tot timpul de mine și i-a părut atât de rău când a aflat că sunt bolnav la sanatoriu. Despre frații Huber, cu frumoasa Ivy, vom mai vorbi. Ceilalți se știu. Ascultînd-o cum înseamnă nume și decide pentru mine, nu știam dacă trebuie să mă întristez sau să mă amuz. O priveam, și ochii îmi alunecau adesea de pe chipul ei în gol. ― D-l
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ar putea s-o spună nici acum cu exactitate, ține însă bine minte spaima ce-l cuprinsese privind-o : o fetiță atât de frumoasă, cu bucle blonde și lungi sub imensa pălărie cu flori ! O fetiță atât de orbitor de frumoasă, toată numai volane spumoase și panglici foșnitoare ! Admirație și teamă, neîncredere și curiozitate... Aceasta este cea mai veche amintire a lor, pentru care nu s-a ivit până acum ocazia fericită ca să i-o reamintească. — Vă reamintiți, nu ? Atunci când unchiul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fără știrea lui, îi privise capul brun, ud, care abia de spărgea oglinda apei când se răsucea. Asemenea gânduri și sentimente, doar pe jumătate conștiente și cumplit de amestecate se ciocneau în pieptul lui Gabriel în timp ce-și privea frumoasa, inteligenta și îndurerata cumnată, Firește, era conștientă de admirația pe care Brian i-o purta Stellei și acest fapt îi pricinuia o foarte ușoară durere, punctuală dar nu exista nimic întunecat sau bolnăvicios în relațiile dintre ele; și lui Gabriel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
McCaffrey. Să leșin, nu alta! Jeremy Blaekett îi spuse: Peter, ar fi timpul să te duci acasă. Presupun c-ar trebui să ne ducem cu toții acasă, spuse Olivia Newbold. Crezi c-o să se lase cu scandal? Valerie Cossom, tulburător de frumoasă în roba ei lungă, albă, auzise că George ar fi prin grădină și îl căuta de zor. Hector Gaines o căuta pe Anthea. În centru grădinii era întuneric, dar la unul dintre capete străluceau luminile de la casa Belmont, iar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pregătit uneltele pentru lucru. Iată-l: s-a sculat cu noaptea în cap și s-a îndreptat spre ogor. Soarele se ridica de după culmi, iar vântul adia ușor, făcându-l să creadă că se află într-o lume nespus de frumoasă... Doamna Mușat stătea în spatele lui și aștepta în picioare. Hai, Rareș. Citește până la capăt. Ai de învățat. Sper. ... Ia un spic, îl freacă între palme și încearcă cu dinții rezistența bobului de grâu. S-a apucat de lucru. Sudoarea curge
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
despre altul. S-au întrecut mai întâi în diverse exerciții militare, dar au băgat de seamă că amândoi erau la fel de puternici și de iscusiți. Șirul întâmplărilor cu parfum de poveste a continuat. Roland a cunoscut-o, de la distanță, și pe frumoasa Aude, sora lui Oliver. Din capul locului, fata i-a cam căzut cu tronc la inimă, cum se spune în popor. în tot acest timp, ostilitățile continuau, fără, însă, ca balanța să se încline în favoarea cuiva. împrietenindu-se între ei
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
bine masa. ― Și sfinției tale îi fac aceeași urare. ― Ia spune-mi, pe unde ne-om purta pașii astăzi? ― Eu aș zice s-o luăm spre mănăstirea Galata de Gios, sau Balic - după numele ctitorului - cum s-a numit mănăstirea Frumoasa la început. ― Știi cumva de ce la început s-a numit Galata de Gios? ― Fiindcă locul pe care s-a ridicat mănăstirea a fost dăruit de Petru Șchiopu voievod și el însuși o numește astfel, după cum se vede în hrisovul din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
el însuși o numește astfel, după cum se vede în hrisovul din 10 aprilie 1587. Numele de “Frumoasa” îl găsim într-o însemnare a unui călugăr, făcută abia în 1723 pe o Evanghelie a mănăstirii. ― Dacă tot am pornit pe urmele Frumoasei, spune-mi ce scrie Petru Șchiopu voievod la 10 aprile 1587: ― “Io Petru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei... Am miluit pe răposatul... credincioasa noastră slugă pan Balica, numit Melentie, hatman, care a zidit și biserica Sfinților
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Eraoare. Corect Melentie Balica) și închinată la marea mănăstire Sinaie”. Fiind, însă, “supt o ținere” cu mănăstirea Sfânta Vineri, egumenii de la aceasta din urmă “s-au întins... a stăpâni moșiele lui Sfeti Arhangheli”... Și spune vodă mai departe despre mănăstirea Frumoasa: “Iar în domnie nostră întâi... ne-am apucat... ca de iznoavă (din nou) o am făcut din temelie, mărind-o precum se vede, făcând și zid împregiur și case de piatră... Și întâi, am ales toate moșiele ce-au avut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
1753, în care citim: “Viind înaintea domnii mele... svinția sa Simeon egumenul de la... mănăstire Svete Arhanghel(i) (Frumoasa), cari este închinată la... mănăstire Sinaia (Sinai), ne-au arătat hrisovul... scriindu că pentru folosul și agiutoriul acii... mănăstiri Sinaia”... egumenii de la Frumoasa au făcut pod peste Bahlui, un iaz și mori “în Bahluiu la satul mănăstirii la Ulmi ce este în ținutul Hârlăului”... dar pârcălabii de Hârlău luau “Pârcălăbie de Hârlău”... Atunci Grigore Ghica vodă (tatăl voievodului Matei Ghica) “Au socotit... și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fie pentru chivernisala sfintei mănăstiri”... ― Iaca, sfințite, și un mare agă - Ianache - care și-a făcut casă pe locul “sfintii mănăstiri a marii mucenițe a lui Hristos, Paraschivii, ce se află în orașul Iașii”. În 1765, aga dăruiește casa mănăstirilor Frumoasa și Sfânta Vineri “spre a sa veșnică pomenire și a răposaților părinților săi”... La 13 august 1766, Grigore Alexandru Ghica întărește stăpânirea acestei case de către cele două mănăstiri. Marele agă Ianache însă în scrisoarea de danie cere ca cei ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Chiar, dacă sunteți de acord, v-aș invita afară, în părculeț, să tragem câteva poziții: chiriași fericiți - proprietar idem. Vreți să-l chemați? UU Pe...proprietar? EA Exact. TOTI Domnuuu gardiannnn!!! EA Cum? Aici nu-i cantonamentul? U Ba da, frumoaso, dar stadionul e cu 50 de metri mai jos de pușcărie! VOCABULE Și zici că aici se tratează durerile ? Aici. Și costă...ăhăhăăă ! Nu ? Mult, nemult, dacă beneficiezi de un ajutor de deces poți plăti și spitalizarea. Sau invers. Ajutorul
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
de mii de lei. Dumneata... Pardon ! “Dumneata”, ca termen, este interzis, conform Noului Cod al Funcționarului Public Model. Folosiți “dumneavoastră” sau, mai simplu, Bety. Vă numiți Bety ? Nu. Bety este un pseudonim profesional, așa cum Betty Davis sau “ Bety și Bestia”. “Frumoasa și bestia”. Da, dar pe Frumoasă, dacă ar fi fost funcționar public, conform Noului Cod al Funcționarului Public Model, ar fi chemat-o Betty Ionescu. Aha. Vă numiți Ionescu! Nu. Ionescu este numele șefei de birou, Popescu al Șefei de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
sunt timpuri grele Au uitat de vremea rece Și-nfloresc pe zi ce trece. Copiii nu-și fac probleme Își văd liniștiți de teme Ei știu că doar în tot locul Bucuria lor, e jocul! Fuge vântul tropa - tropa Prin frumoasa Europa Și ne spune trei cuvinte, Viața merge înainte. Și cu bune și cu rele Și cu pomi și păsărele, Cu natură, flori și soare, Bine e, pentru popoare!
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93445]
-
și-și bău laptele privind pe fereastră cum toamna, ca un pictor nevăzut, colora frunzele să le aștearnă ca un covor peste pământul din ce în ce mai rece... Zâna primăverii A fost odată o fetiță foarte frumoasă. Nu știu cu cine semăna de frumoasă ce era. Numai că această fetiță nu avea bani ca alți copii. Fiind primăvară, trotuarele erau pline de buchețele cu ghiocei. Copiii râdeau și se bucurau să-i ducă acasă în dar mămicilor lor. - Vai ce frumoși sunt, seamănă cu
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Încerci să lungești puțin notele, dar asta nu dă cântecul înapoi, nu reînvie ceea ce a murit din muzică între timp. Amâni doar sfârșitul. Te încăpățînezi să nu recunoști o evidență. Că orice cântec are un sfârșit. Oricât ar fi de frumoasă o melodie, vine o clipă când ea e acoperită de tăcere. Când tăcerea e mai puternică decât muzica. Astfel că orice cântec, orice concert mi se părea că nu este decât un continuu avertisment. Mi se repeta mereu că frumusețea
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
un geamantan pe care abia-l târa ― o clipă m-am gîn-dit s-o ajut, dar am renunțat descoperind că era urâtă; ― o femeie elegantă care a oprit o mașină ― i-am adresat în sinea mea: ia-mă cu tine, frumoaso! ― un țăran însoțit de un tânăr fercheș, care mergea puțin înainte ― e tată-său, îmi spuneam, și se rușinează de el.) Și așa, până când am ajuns acasă, în strada Amzei. Dispoziția mea de receptivitate se dovedea uluitoare în acea zi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
o vrajă anume creată pentru noi. Acum eram pe culoar și priveam pomii înșirați pe drum care o rupeau la fugă înapoi. ― Uite, uite marea! i-am strigat Mihaelei ca să-i atrag luarea-aminte. ― Unde? Unde? ― Acolo! La stânga... Nu vezi? Ce frumoasă o! Era o bucată de argint viu culcată pe pământ, care într-o parte se făcea una cu cerul. Ea scurmă zarea cu privirile dar nu spunea nimic. ― Ce înseamnă asta, Aimée? Nu-ți place? ― Nu prea, Dorule... Era mult
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
un covor / pe trepte, pe scări! / Unde întunericul își mușcă și acum mâinile așteptându-te“) și savoarea luxuriant fabulatorie a scenelor închipuite de Iaru, care i-ar fi cucerit deopotrivă pe Bulgakov, Kafka și John Lennon: „Ea era atât de frumoasă / încât vechiul pensionar / se porni să roadă tapițeria / scaunului pe care ea a stat în autobuz / Când ea intră în casa fără nume / portarul își înghiți decorațiile / iar mecanicul sparse în dinți / cheia franceză...“ După care, recitind cu înfrigurare tulburătorul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Aș putea povesti cu lux de amănunte "plimbările" mele prin Atena în vremea când Frina îi poza lui Praxitele pentru Afrodita din Cnid. Și m-am gândit de nenumărate ori la singura condiție pe care i-a pus-o Eros frumoasei Psyche după ce a luat-o de pe muntele unde fusese abandonată și a dus-o cu el într-un palat îndepărtat: să nu caute să vadă vreodată chipul bărbatului care o răpise. Într-o noapte, zice legenda, Psyche a încălcat această
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
În rest, în loc să ridici privirea, te uiți în larg. Ți se pare că, sus, nu e decât un cer gol, banalizat, fără nici o taină. Nici vorbă să fi existat vreo cruciadă a grecilor pentru a aduce acasă, de la Troia, o frumoasă adulterină. Homer minte, zic specialiștii, cu un zâmbet îngăduitor pentru noi diletanții, care ne luăm după povești. Și ce-aș putea obiecta? Mai ales după ce am fost la Micene, nu îndrăznesc să-i combat pe domeniul adevărului istoric. Am urcat
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]