5,270 matches
-
și hrana au fost experimentate „prima dată” de anumite divinități civilizatoare, și plînsul ritualic s-a impus prin divinități competente. Preotesele aflate în slujba lor, practicantele, bocitoarele profesioniste imită plînsul modelator. În Caloian, plînsul „maicii bătrîne” este mimat de cortegiul funerar al fetelor, iar în Miorița, oricît s-ar părea de ciudat, de însăși turma de oi, în frunte cu mioara, nu întîmplător „năzdrăvană”. Nu vreau să văd aici neapărat „asemănări” care să ducă la concluzii pripite. Mă gîndesc doar la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
exemplul anterior se rezumă la un singur vers: “Cu rochia deschisă”. El nu este suficient de explicit și nici nu revine în stilul lui “e lesne de-al cunoaște”, însă ține măsura între obiceiul mai liber al sărbătorilor și latura funerară a momentului; după cum nici “O dalbă de călugăriță,/ Albă, albă la peliță,/Neagră, neagră la cosiță” nu distonează; din contra, dezvăluie statutul mai special al “maicii bătrîne”, de viță domnitoare, cu referire la o întîmplare dramatică din existența ei îndepărtată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rulaj de portrete, în cunoscuta retorică aprinsă; și de data aceasta, fără rezultatul dorit. Intră ceața în rol, la cea de a treia solicitare, ea fiind sora “mai mare” și mai atotștiutoare. În fapt, se strecoară aici un vag element funerar. Într-adevăr, voinicul zăcea de moarte, părăsit pe un cîmp unde se dăduseră lupte grele. Era străjuit doar de “cei brazi înalți”, ca în Toma Alimoș; sau ca în anumite variante pur mioritice. Din acest punct, “maica bătrînă” se metamorfozează
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tonalitatea elegiacă, de imposibilă întoarcere, tocmai cea care s-a pus sub semnul negației privind oportunitatea gestului de a înlocui, pe moment, bîta cu „întrebarea justă”. Faptul a dus, cum știm, la confuzii în înțelegerea poemei. Nota depresivă, cu semnificație funerară, a fost receptată prima dată corect de un străin luminat, cu multe decenii în urmă, de Jules Michelet, deci pe vremea cînd românii aveau prieteni, oameni de bună credință, printre europenii celebri. Mărturisea istoricul francez, într-o conferință la Collège
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
păgubit este neștiutorul, acela care așteaptă moartea cu frică și cu jelanie (gîndindu-se la ea ca la răul cel mai mare din lume), decît individul care își așteaptă sfîrșitul „pregătit” și cu „împăcare”. Miorița se află în prelungirea acestei mitici funerare. Dacă păstorul s-ar fi lamentat la vestea că se pregătește o agresiune împotrivă-i, ar fi fost reeditată varianta epică a lui Dumuzi; dacă ar fi dat semne de enervare și de violență, nu s-ar fi deosebit de comportamentul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se uniformizează, iar păstorul carpatic se delimitează de îndepărtatul său confrate de suferință, Dumuzi și se apropie de Iștar, după ce ea a trecut prin proba inițierii. Dar, atenție: capacitatea modelatoare a păstorului în urcuș pe plai, ca erou de mit funerar, poate fi abordată, cum încerc să propun, cu condiția să nu forțăm cufundarea în anonimatul deplin, sub pretextul simplificator că aici operează reguli folclorice unificatoare și domestice. Ca ipoteză de lucru, e bine să contăm pe una dintre modalitățile de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai poate zbura peste vegetații, să le asigure suflul vital. Regele zeilor, Anù, îl cheamă pe Adapa la raport, în ceruri. Înainte de plecare, Eà îl sfătuiește pe protejatul său: „să poarte părul răvășit și haine cernite”, ceea ce amintește de semnele funerare pretinse lui Dumuzi și lui Enkidu. O nedumerire a lui Anù merită reținută: „Oare de ce a dezvăluit zeul Eà unui om neînsemnat tainele cerului și ale pămîntului? Oare ce vom face noi pentru el? Pîinea vieții să i-o aducem
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
din viața terestră a individului să-și aibă punctul de ajungere și de împlinire într-o lume ideală și eternă. Religia și arhitectura, piramidele în speță sunt orientate în această direcție. Cînd se spune că arhitectura egipteană este în esență funerară, cred că se exagerează. Zeul a deschis calea, scutindu-i pe congenerii săi de sacrificii grele și încurajîndu-i să creadă într-o existență prelungită și confortabilă. Moartea lui a însemnat, ca în creștinism, salvarea tuturor. Interpretarea dată lui Osiris în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
festivistă propriu-zisă se presupune doar în privința primelor două secvențe ale complexului existențial, nașterea și nunta, fie și cu unele momente de agitație și de frenezie. De prim interes, însă, mi se pare faptul că sărbătoresul intră și în compunerea riturilor funerare. În acest tip de sărbătoresc, adică în strădania regizorală de a se găsi formule credibile, fie și amăgitoare, de „atenuare” a tragicului, de revalorizare, cum spune Mircea Eliade, stă calea care duce la ideea de „petrecere” a dalbului de pribeag
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe vremuri, astăzi uitate. Moartea deține o cotă aparte de interes, în registrele grave, acute ale emoționalității; mai cu seamă în mlădierile lor ingenioase, în mascarea motivațiilor, în armonizarea stărilor după codurile subtile ale artei. Există o știință a riturilor funerare, temeiul unei veritabile „arte de a muri”, despre care vorbeau contemporanii lui Cicero și ai lui Seneca. Cum spuneam, unitatea spectaculară și de proiect de gîndire, în cele trei mari și esențiale ipostaze ale existenței, nașterea, nunta, moartea, se întărește
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ale morții, diferite, „literar” vorbind, de la o cultură la alta. Nașterea și nunta sunt rituri de trecere socializate. Ele cuprind cîte un set cunoscut de coduri, acceptate și puse în practică de toată lumea. Socialul uniformizează și scoate la iveală. Riturile funerare cunosc, spre deosebire, două registre de acte distincte, unul dintre ele socializat în sensul real și concret al cuvîntului. Moartea, în acest înțeles, este un fenomen biologic și se lasă urmărită punct cu punct. Se alătură aici și unele ficțiuni
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Moartea, în acest înțeles, este un fenomen biologic și se lasă urmărită punct cu punct. Se alătură aici și unele ficțiuni (prevestiri, visuri, jocuri), dar ocupă loc secundar, am putea spune, complementar. În cel de al doilea registru al riturilor funerare, corespunzător trecerii în postexistență, se produc spectaculoase răsturnări de situație: „socializarea” trece în plan iluzoriu și orice alt tip de experiență își pierde concretețea. Această secvență imaginativă are la bază credințe, superstiții, mistere și constituie unicul suport al mitologiei morții
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sine, prin simpla prezență, așa cum icoana în biserică îl face simțit pe Hristos ca Persoană. Apare limpede că îndepărtarea măștii din „complexul mitologic al morții”, ca și a oricărei secvențe de tip misteric, nu poate duce decît la „neînțelegerea” problemei funerare. Pe de altă parte, trebuie restaurat și sensul exact al sintagmei „istorie sacră”, din definiția lui Eliade. Mitul nu trebuie înțeles ca o narațiune profană, adică transpunerea unui comportament ori limbaj gestual în versiune literară și atîta tot. Nu s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tradiție creștină preferă să i se dea, înainte de stingere, un canon de suferință, în speranța că, prin patimi, își asigură apropierea de modelul lui suprem și unic, Mîntuitorul. Pe scurt, autorul a avut în atenție un întreg set de teme funerare, pe care nu le-a fixat, însă, într-un scenariu de sine stătător, cum era de dorit, ci le-a găsit loc, totdeauna în mod justificat și credibil, în lucrările de mitologie generală, de pildă în Făurari și alchimiști, Nașteri
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mistice, Tratatul de istorie a religiilor. Este o pagubă, un cîștig? Greu de spus în ce direcție înclină balanța. Pe de o parte, o carte nu s-a scris. Ea poate fi, cel mult, reconstituită; pe de alta, diversificînd tematica funerară și făcînd-o să penetreze, cu direcție precisă, în compartimente din cărțile deja scrise, s-a pus în evidență, din perspectivă modernă și pluridisciplinară (mitologie, filosofie-ontologie, filologie, psihanaliză, antropologie) o întreagă fenomenologie a acestei experiențe fundamentale, moartea. În fapt, au fost
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fără întoarcere. Alte instrucțiuni constituie corpul propriu-zis al textului. Este vorba de sfaturile pe care guru le dă mortului, de la primele simptome ale desprinderii de viață, pînă la topirea definitivă în pacea nirvanei. Această parte este dominată de o geografie funerară specifică și de reprezentări fantasmatice, în cel mai autentic imaginar freudian, pe care individul și le închipuie în legătură cu lumea „de dincolo”. Cartea egipteană a morților, și ea tradusă recent, a fost adusă prima dată la cunoștința cititorului român tot de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dincolo”. Cartea egipteană a morților, și ea tradusă recent, a fost adusă prima dată la cunoștința cititorului român tot de Mircea Eliade, în „Știu-tot”, din 1925, o publicație școlară de popularizare a științei. Și acest text este descriptivist, înfățișînd itinerariul funerar pe care îl parcurge mortul pînă ajunge în fața judecătorului divin și este repartizat, apoi, în lumea pașnică a fericiților. Spre deosebire de Cartea tibetană, pot fi semnalate unele elemente epice; iar geografia funerară apare mai bine conturată, divinitățile invocate nu sunt simple
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a științei. Și acest text este descriptivist, înfățișînd itinerariul funerar pe care îl parcurge mortul pînă ajunge în fața judecătorului divin și este repartizat, apoi, în lumea pașnică a fericiților. Spre deosebire de Cartea tibetană, pot fi semnalate unele elemente epice; iar geografia funerară apare mai bine conturată, divinitățile invocate nu sunt simple fantasme ale individului, ci chipuri prestigioase, bine cunoscute în panteonul vechiului Egipt. În Cartea tibetană, mortul nu are deloc personalitate; el se lasă dirijat, prin cuvinte, de guru; egipteanul are inițiativă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
altuia, „străin” ori a ființei apropiate. Toate cu înțeles privind stăpînirea de sine. Așa ajungem la ideea de vestire, de prezență atotstăpînitoare, de apropiere, precum și de însoțire. Strigă moartea la fereastră este titlul unui poem al morții din seria cîntecelor funerare prevestitoare. Vitoria a deslușit întîlnirea cu moartea lui Lipan în semne multe și repetate; iar cine apucă să se abată pe calea înțelegerii acestui limbaj misterios și incitant nu mai are oprire și întoarcere pînă la capătul capătului. La începutul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
drept urmare nu are trecere printre săteni. Chiar și „hăitușca” de Minodora își permite să-l ironizeze. Asta este partea socială a problemei. Mitul se dovedește a fi generos în recuperări, iar Păstorul se bucură de statut reparator, atît în riturile funerare, cît și în Miorița. Recuperarea lui Nechifor Lipan, pentru a fi mai puțin „păgubit”, se realizează credibil doar sub semnul convenției poetice. Omul și-a găsit sfîrșitul într-o păpastie fioroasă, în desăvîrșită părăsire, sfîșiat de vietăți ale pădurii. Priveliște
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
distinctivă a formelor „de trecere” rămîne aceea de a atenua dramatismul momentului și, mai mult decît atît, starea de frică în fața morții. Legendele despre strigoi sunt forme „de trecere” neîmplinite. Ele îndeplinesc funcție didactică, pledînd pentru respectarea îndătinată a ceremonialului funerar în totalitatea lui. Cît privește „vina” transformată în „frică” a celor rămași în viață, ea se plasează într-o sferă colaterală, fără putința rezolvării; nici a „esenței”, nici a „genezei”. Se cuvine făcută distincție între modul cum întîmpină moartea cel
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
înscrie și în plan mitico-estetic. În fața Păstorului nu se află un abis existențial care să-l angoaseze, ci o lume mirifică, incitatoare. Drept urmare, moartea nu-și arată chipul hidos și înfricoșător. Simbolul „facla întoarsă” incifrează și ascunde sensul dramatic al funerarului. Imaginea tînărului condus de faclă dă impresia de „curgere”, amestecîndu-se cu alte imagini, indistincte, fără adresă precisă: la „viață” ori la „moarte”. Firește, simbolul „facla întoarsă” (onirismul scoate la iveală și altele), cînd se arată (și cui i se arată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
este vorba de un text autohton, asemenea „cărților” străvechi rămase de la egipteni, tibetani și maiași și scos la iveală acuma prima dată. Ar fi fost senzațional. De multe ori am regretat că românii nu au dat o formă scrisă riturilor funerare și de trecere, ca tot închegat și cu intenții călăuzitoare, didactice pentru „dalbul de pribeag”. Ar fi fost de dorit ca inițiativa să fi pornit din interior, de la înșiși autorii anonimi, în calitate de maeștri de ceremonii. Ar fi rezultat un document
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
replici românești s-ar fi remarcat în planul mitologiei morții în general, atît ca literatură distribuită în diverse serii formale, ca structuri ritualice și simboluri consacrate, ca reglementări comportamentale, dar, mai ales, în privința ideologiei, a calității meditației angajate în problematica funerară și a existenței. Anonimul a preferat discursul în oralitatea lui vie; i-a dat coerența necesară și l-a făcut util pentru sine și pentru generațiile care l-au urmat. Fiecare s-a recunoscut, într-un fel sau altul, în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
găsirea unor formule noi, impuse de specificul fiecărui areal etnic în general și între compartimentele creației, sensibil diferite de la o zonă la alta. În caz contrar, aplicăm aceeași grilă și Mioriței și unei balade cu tematică voinicească ori amestecăm ritualurile funerare carpatice cu ale dogonilor sau ale populației din Bambara. Școala antropologică engleză de la 1900 a falimentat tocmai pentru că a perseverat în a aplica mecanic modele ale culturii orășenești, de ultima oră, asupra celei „primitive”; teoria „prelogismului” a lui Lévy-Bruhl a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]