99,031 matches
-
să punem asupra noastră frica de Dumnezeu și frica de chinurile veșnice : „de arde în tine focul poftelor celor păcătoase, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, gândește la focul acelei pedepse, și focul cel dintâi se va stinge în tine. Gândești tu să spui vreu neadevăr ? Adu-ți aminte de scrâșnirea dinților cea din iad, și frica de dânsa va fi frâu pentru gura ta”<footnote Ibidem, p. 22. footnote>. Sfinții Părinți ne mai sfătuiesc să evităm pricinile păcatelor și locurile
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
aici, ca un bolnav chinuit, are o speranță. Cea a revenirii, a renașterii sale ca o pasăre Phoenix. Doar că operația nu reușește întotdeauna. Depinde și ce e stricat la ceas, cam cât de gravă e stricăciunea. „Trebuie să te gândești bine, să nu încerci să îl repari și să ajungi că s-a mai stricat ceva la el în timpul ăsta. E grea și meseria asta, să nu credeți", mărturisește doamna cu entuziasm. Ceasornicar, meserie pe cale de dispariție în vremea contemporaneității
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
ar putea spune, întocmai lui Arghezi,că e cel mai inefabil și mai mincinos". Inefabil prin natura sa, și mincinos prin perisabilitatea și iluzia existenței sale veșnice. Ceasul e ceas, nu știi când te lasă, mai ales astea moderne..." Mă gândesc la ce a spus doamna, ceasurile ca ființe dragi. Dacă stau bine să mă gândesc, chiar are dreptate. Ceasurile sunt ca niște ființe vii, altminteri cum s-ar mai explica ticăitul lor continuu, precum o inimă în sistolă și diastolă
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
prin natura sa, și mincinos prin perisabilitatea și iluzia existenței sale veșnice. Ceasul e ceas, nu știi când te lasă, mai ales astea moderne..." Mă gândesc la ce a spus doamna, ceasurile ca ființe dragi. Dacă stau bine să mă gândesc, chiar are dreptate. Ceasurile sunt ca niște ființe vii, altminteri cum s-ar mai explica ticăitul lor continuu, precum o inimă în sistolă și diastolă? Ele nu se opresc niciodată. E un flux continuu de viață în interiorul acestei inimi mecanice
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
cum doarme alături de mine, cu lăbuțele strânse și cu blănița portocalie ca o plapumă de puf, îi ascultam ritmul respirației, dar numi venea nimic în minte. Nici toate năzdrăvăniile făcute în acea zi nu-mi dădeau nicio idee. Am adormit gândindu-mă cum ar fi să nu am nici cum să-mi amintesc de el, dacă își va dori iar viața de pe străzi. Sau poate dacă ar fi pierit amintirile mai ușor ar fi fost mai bine? În câteva ore mă
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
trebui să mă împart în trei ca să le pot accepta toate. Orchestra Scalei, cu adevărat este un Stradivarius, coardele sunt fantastice, poate cîteva lucruri la suflători ar putea fi încă mai perfecte. Apoi disciplina! Apoi seriozitatea fiecăruia! Uf! cînd mă gîndesc înapoi la atîția ani de măcinare la noi! Am impresia că tot ce am făcut înainte a fost o glumă. Nu-i mai puțin adevărat că e relativ ușor să conduci o asemenea orchestră, ea te inspiră așa de formidabil
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
vorbi pe larg despre isprăvile mele! Scrisoarea ta mi-a făcut multă bucurie și mi-a redeschis dorul de țară, de familie și de tine și de toți prietenii. Dar pentru moment și încă pentru multă vreme nu mă pot gândi la așa ceva, ar fi un sentimentalism copilăresc! Într-o oarecare măsură, desigur sunteți informați despre mine; într-adevăr, cu mare satisfacție pot pretinde că am călcat cu dreptul aici la Scala, la una din cele mai splendide Instituții din lume
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
de rang, Caruso, Gigli, Pertile, Lauri-Volpi etc. Ei bine, Petrică (nu pot să spun că i-a tâmpit) a trecut foarte curat, cu aplauze la scenă deschisă și eu și Lisette cu Cristinica în sală, eram fericiți și respiram ușurat! Gândiți-vă că, cu câteva zile mai târziu, un Lauri-Volpi a fost literalmente fluerat în Boema! Dar ce curaj am avut! Nu știu dacă l-aș avea a doua oară? Mi-era așa milă de el și când am văzut că
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
voi toți și în special tu ca bun prieten care îmi scrii așa de puțin și rareori, față de cantitățile ce scriu eu pentru voi, sunteți de neiertat. Am meritat eu asta? Cred că nu! Dar nu ne vom supăra! Mă gândesc de mii de ori la voi, în special la tine, și întotdeauna îmi închipui că într’o bună zi vei putea veni aci cu soția ta, ca să asculți timp de două luni Scala și să mă vezi și pe mine
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
să-l intereseze, sau dacă crezi, să o citească. Las aceasta la judecata ta! Scuză greșelile mele de scris și chiar de românească, dar cum sunt obligat să scriu în cea mai mare viteză nu mai am răbdare să mă gândesc prea mult de a găsi fraze impecabile. Cu dragoste și pe curând Ionel P.S. În curând sper să găsim un apartament, fiind acum stabilit definitiv la Milano. Te rog mai ai grijă de soacra mea și de „Oana”! Autor: Ionel
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
niciun ban pe virgule în România de azi. Pe idei inovative, cu siguranță! Cum să scoți un profesor de română din sala de clasă și să-l aduci la o prezentare de carte alta decât a culegerilor de colecție? Să gândești literatura pe termen scurt și în termeni foarte alambicați critic taie din elanul oricărui tânăr care, într-o sală de clasă, nu poate să schițeze ipostaza eului liric, nici să fie cu adevărat la un liceu de artă, nici să
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
la un liceu de artă, nici să se descopere pe sine. Poate mai atras ar fi tânărul de la arte de designul copertei cu care l-ai putea prinde în plasa ta de profesor care trebuie să respecte o programă. Să gândești literatura pe termen lung și în idei, nu în concepte aplicate de multe ori anapoda, presupune un efort, ce-i drept, pentru profesor. Efortul de a citi (și) altceva decât Ion și Moromeții. Sunt de admirat, nu contest, profesorii care
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
toata grația și șarmul vechiul gen liric. Astfel, Puccini demonstrează că privește mai atent către Verdi decât către rivalii săi de generație<footnote Shaw’s Music, ed. Dan H. Laurence, London, 1981, pp. 216-217 footnote>. Comentatorul are dreptate, dacă ne gândim apoi și la acel Allegro vivo din aria lui Manon, Sola, perduta, abbandonata/ Singură pierdută și abandonată, în care așa, cum a făcut și prințesa Eboli în Don Carlos de G.Verdi, eroina își acuză frumusețea pe care o găsește
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
și Phil tocmai îi dăduse un ghiont lui Jacob. - Trezirea, visătorule, hai să mergem! Jacob se întorsese brusc spre prietenul său. După numai pentru câteva, privirea lui revenise la fata cu ochi căprui. Din momentul acela, Jacob începuse să se gândească din ce în ce mai mult la ea. Acele codițe, acei ochi căprui. Încet, dar sigur, imaginea cunoscută a culegerii de mate avea să intre într-un con de umbră...
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
p. 335. footnote>. Continuând ideea, Sfântul Grigorie scrie: „... de aceea ne afundăm de trei ori în apă și ne ridicăm de fiecare dată în sus, închipuind prin afundare și ridicare îngroparea cea mântuitoare și învierea cea de a treia zi, gândindu-ne la Stăpânul lumii că, după cum El, după ce S-a afundat în pământ ca și noi în apă, și de El a depins să Se ridice iarăși de acolo într-o preamărire pe care numai El o putea avea, tot
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
își puteau tipări cărțile în tiraje de neimaginat astăzi, de sute de mii de exemplare. Literatura de atunci era aproape ruptă de realitate, căci cultiva intens parabola, simbolul, iar poezia, dintre toate genurile literare, avea un statut cu totul privilegiat. Gândiți-vă la Nichita Stănescu - un poet care cultiva metafora și folosea un limbaj destul de ermetic, avea o popularitate formidabilă. În schimb, astăzi, publicul cere literaturii accesibilitate și chiar facilitate. Literatura se vede obligată astăzi să renunțe la manierism, la estetizare
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
pentru că atunci spiritul îți este mai viu și sensibilitatea mai activă. Evident, asta nu înseamnă că lecturile de la vârstele mai înaintate nu sunt importante sau valoroase, dar personalitatea se formează în adolescență. Atunci este important să citești mult, să te gândești la ceea ce citești, să trăiești citind. Și lectura e o formă de viață și trebuie să facă parte din viața oricărui om. - PROFESORII DE LICEU SUNT DE MULTE ORI RETICENȚI LA LITERATURA CONTEMPORANĂ. CARE CREDEȚI CĂ AR FI MOTIVELE? Reticența
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
Nu știu de ce, nu l-am suportat, Întorcând paginile doar cu speranța că ajung mai aproape de final. Se Întâmplă. Dar cea mai plictisitoare oră de literatură... Îmi imaginez că ar trebui să fie despre un subiect cât mai banal. Mă gândesc deja de câteva ore (se fac aproape trei) la ce am scris mai sus. Credeam că am un subiect cu un pix. Dar sincer, un pix doar banal nu e. Bila din vârful său, de exemplu, e făcută din același
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
luat vreodată hrana sufletească din acele lecturi tocmai din acest motiv. Era lectură forțată. Acestea fiind spuse, am să exclud personajele care m-au marcat, fiind complexe: Jane Eyre, Căpitanul Nemo sau John Snow. Îmi vine destul de greu să mă gândesc la cineva plictisitor. Eram gata-gata sa spun Ana, din Ion, dar Îmi dau seama ce greșeală aș fi făcut. Ei bine, nu cred ca am un personaj literar care să mă fi plictisit mai crunt decât eroul din Romanul adolescentului
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
modestia și iubirea necondiționată față de oameni, dar aceste trăsături de caracter, care îi dictează fiecare acțiune, îl transformă intrun personaj previzibil. Aleoșa emană simplitate, dicursurile sale sunt scurte, adevărul este esența. Nu este un personaj misterios, spune și aplică ceea ce gândește. Spre deosebire de celelalte personaje, cu însușiri ascunse, necunoscute de către ceilalți și chiar nedescoperite de ei înșiși, caracterul lui Alexei nu mi-a antrenat imaginația. Cred că scopul acestui personaj translucid este doar acela de a reflecta trăsăturile celorlalte personaje, asupra cărora
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
sensibil cu putință prin folosirea amănunțită a semnelor și expresiilor curente; totuși, ar fi iluzoriu să credem că se poate fixa pe hârtie ceea ce face frumusețea unei execuții.” „Partitura conține totul, în afară de esențial” - spunea și Mahler care, ca și Liszt, gândea atât din punctul de vedere al compozitorului cât și al marelui interpret-dirijor. Într-adevăr, partitura comunică toată informația esențială asupra existenței sunetelor. Organizarea lor în structuri purtătoare de sens, însă, nu este notată și nici nu rezultă în mod univoc
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
în original un Sib în bas, nu La#. Menționăm că toate edițiile anterioare respectau scriitura lui Chopin, fără a-l corecta la armonie... Ipoteza lansată de autorul articolului este că, de fapt, în locul pauzei cu fermată, Chopin ar fi putut gândi un acord de sextă napolitană, suprimat și lăsat în suspensie (înlocuit de pauză), acord care ar fi putut realiza, în continuarea stingerii sonore, legătura armonică întreruptă. Această ipoteză, este susținută de Peter Feuchtwanger și Günter Reinhold în două studii diferite
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
de a face confuze vocile canonului; totuși, ca și în alte frecvente ocazii, ceea ce e secundar trebuie sacrificat (în favoarea) scopului principal, care este efectul sensibil al sonorității”<footnote Idem, pag 13. footnote>. Nici un autor serios și realmente informat nu gândește altfel. În Recitativul Sonatei op. 31 nr. 2 pedalizarea prelungită are o puternică motivație psihologică, sugerând poate un gând neclar, o căutare în memorie a unei amintiri confuze sau o imagine îndepărtată; pe când în Rondo-ul final din Sonata op.
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
ca să fie iubit de noi? Ce mijloc n-a întrebuințat? Ce a trecut cu vederea? L-am batjocorit fără ca El să ne nedreptățească cu ceva, ci din contra bine făcându-ne și încărcându-ne cu mii de bunătăți. (...) Să ne gândim de câte ori Îl batjocorim chiar după miile de bunătăți, și cum El încă ne mângâie, de câte ori fugim de Dânsul, și totuși El nu ne trece cu vederea, ci apucă înaintea noastră și ne atrage spre Dânsul. Dacă toate acestea le gândim
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
gândim de câte ori Îl batjocorim chiar după miile de bunătăți, și cum El încă ne mângâie, de câte ori fugim de Dânsul, și totuși El nu ne trece cu vederea, ci apucă înaintea noastră și ne atrage spre Dânsul. Dacă toate acestea le gândim, vom putea desigur să aprindem în noi acea poftă și acea dragoste către El<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei către Romani, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1849 de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1906
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]