15,944 matches
-
ani ai săi. Da ce faci Ileană prin țarnă, duminica În amiaza mare?! Ei bade, și eu cu ale mele nevoi, m-am dus să văd cum este sfecla și văd că-i bună. Am auzit că o primește la gară pentru Roman, la fabrică. Fa... Ileană, da ia spune tu lu’ bădia tău cum de ești mereu așa de frumoasă, fa? Ai vre-o dragoste ascunsă sau mănânci anume feluri de mâncare? Da de unde, bade! Păi, atunci -zise Morțun, descălecând
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
brațele-i vânjoase, comoară ce se legăna În primitorul imperiu al somnului. Alături, prinsă Într-un hățiș de gânduri negre și cenușii, din care nici ea măcar nu putea să mai lămurească ceva, mergea cu certitudinea că odată ajunși În gara din apropiere, cerul va cădea peste ea, Ochenoaia pe care puține greutăți au clătinat-o În viață. Din cauza „legăturilor proaste” -și atunci ca și acum abia a doua zi, pe la prânz, erau În „capitala” celuilalt județ, limitrof, Într-o căruță
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
-mâna! A răspuns la un potop de Întrebări și după o convorbire În șoaptă Între cei doi oameni mari, Va plecă de mână cu Ochenoaia, lăsându-l pe Victor privind printre lacrimi mici spre diamantul său care se Îndrepta către gară. Drumul cu trenul a fost o nouă și frumoasă experiență pentru băiatul care nu-și mai amintea de călătoriile anterioare, atunci când veneau și cu Viorița În satul cu bunic. În compartiment mai era un singur om, un „gan” cum ar
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a mai făcut! Obosit de victorie, viteazul nostru adormi imediat, un somn de care, fără știința sa, avea mare nevoie În următoarele ore, când Îl așteptau Încercări și mai grele. Trenul Își Încetinea viteza pentru a opri Într-o altă gară când Ochenoaia Își trezi cu delicatețe, Îngrijorare și cu teamă nepotul, Își luă sacoșa cu micul lor bagaj și nepotul de mânuță pentru a coborî din tren. În gara Itești nici țipenie de om, noaptea era fără lună, Întunericul și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
grele. Trenul Își Încetinea viteza pentru a opri Într-o altă gară când Ochenoaia Își trezi cu delicatețe, Îngrijorare și cu teamă nepotul, Își luă sacoșa cu micul lor bagaj și nepotul de mânuță pentru a coborî din tren. În gara Itești nici țipenie de om, noaptea era fără lună, Întunericul și liniștea nefirească dar mai ales o umbră, imaginară sau aievea, care semănă la contur cu „ganu’” din tren o făcu pe viteaza Ochenoaie să intre În panică, să sufle
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fost spălat frumos și Îmbrăcat „orășănești”, a mâncat lapte cu mămăliguță și după ce fetele, cu inimile rupte, l-au strâns la piept și l-au pupat, a plecat, ținut bine de mână de către Mamaia, un veritabil monument al supărării, spre gara Itești. Ochenoaia, om care nu prea știa să piardă bătălii, după o noapte de nesomn, de analize și de calcule a deliberat și a decis că cea mai bună și dreaptă soluție este tot cea legală, iar Victor era un
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
feti șî frig băieții cari nu s-Închinî șî di ... Vizanti! Da, nu-i ghini la oraș! Diloc! Oaminii stau clai pisti gramadî, pă-n sî dau gios din vârfurili celi treci mult șî ghini! După ce Va a numărat cele câteva gări și halte, a reținut câteva nume de localități, șarpele de fier s-a oprit scoțând aburi pe nări, scrâșnind din dinți și aprinzând scântei În șina de cale ferată. Ochenoaia, cu juvaeru’ de mână și cu un bagaj apreciabil, a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
câteva nume de localități, șarpele de fier s-a oprit scoțând aburi pe nări, scrâșnind din dinți și aprinzând scântei În șina de cale ferată. Ochenoaia, cu juvaeru’ de mână și cu un bagaj apreciabil, a coborât pe peronul micuței gări din târgul Vasluiului și s-au Îndreptat spre sala de așteptare. Cu statura sa Înaltă, Victor i-a reperat imediat și a ieșit Înaintea lor, și-a pupat diamantul pe obraji, a privit cu Înțelegere În ochii obosiți și Îndurerați
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cotropită de o durere a sufletului, un sentiment de mare pierdere, de imposibilitate și lipsa soluțiilor ca cele două sate, Cățălești și Poiana să fie unite, iar el să poată să se joace simultan și colo și colo, fără tren, gări, despărțiri, durere și lacrimi! Apoi s-a Înseninat, frumusețile și atracțiile casei cu bunic au apărut ca prin minune, locurile de joacă, Rozalița, Aneta, Ionel, copiii din cotună i-au cotropit suflețelul care era gata să explodeze de fericire dacă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
În dreptul lui: Clasa a-I-a B, adică la tine spuse directorul intuind solicitarea subalternei sale frumoase și ambițioase. Ochenoaia a lăcrimat și cu glasul stins a reușit să spună: Am spus că nu se poate! Mâine dimineață mergem la gară și pe urmă Îl duc la Vaslui, la tatăl lui, că așa vrea și eu nu am nici un drept asupra lui! Parcă eu nu vreau să rămână la mine! Chiar nu se poate face nimic În acest sens, poate Îl
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
anume fel, a reușit cu ușurință să extragă binele din tot răul pe care Îl Întâlnise. Dacă-i pe-așa, apoi „ Drum bun și să fii sănătos nepoate!”. Călătoria cu trenul a durat oarece timp pentru că au schimbat În două gări, la Roman și la Buhăiești, iar discuțiile dintre ei Își pierduseră din strălucire și savoare. O stare de „inimî ră” le cotropiseră ființele, amândoi simțeau că au pierdut ceva la modul iremediabil și că din nefericire nimeni nu poate face
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
casa și n-are un’să stea sau, Doamne ferește!, dacă moare Victor! Brr!, Își spunea În gând Ochenoaia, pe care perspectiva că vreme Îndelungată nu-și va mai vedea nepotul ei, primul ei nepot, juvaerul său, Îi lua mințile! În gara micului târg moldav, Mamaia a predat pe viitorul școlar tatălui său, a rostit vorbele de circumstanță către Victor și sub pretextul că merge la bilete, a plecat cu ochii În lacrimi, fără să mai privească Înapoi și lăsându-i nepotului
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mai apărut doi mari îndrăgostiți, Doru și Rita. Ei sunt personaje într-un roman al lui Gheorghe Grigorean, Divorț contemporan (editură nemenționată, Cluj-Napoca, 2007). Ca și Tanța și Costel ai lui Ion Băieșu, Doru și Rita se cunosc într-o gară și se îndrăgostesc instantaneu. Deosebirea constă în faptul că personajele lui Ion Băieșu sunt comice din voința autorului, în timp ce personajele lui Gheorghe Grigorean sunt comice fără ca autorul să fi urmărit aceasta. El a sperat să scrie o carte plină de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mai ales incoerente, sună astfel: „ERZA: Mi-e milă de mine, singură în tot somnul acesta, ar fi ajuns o mângâiere, un gest. Sunt o femeie între două lumi, mătura sau libertatea unei mașini automatice, o cât de banal în gara Eilei. Pare frumos în somnul lui, jumătatea, cuplul, familia. Era atât de aproape începutul Eilei, atât de comună era salvarea încât totul va rămâne definitiv. [...] GEAMBA: Răul din noi aprinde totul, nu-i știm misterele, îi urmăm în veșnicie, orbește
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
norocel plutitor așezat prin vis, de unde gestul frenetic să-l iau și să-l pun în sân, ce cauți, suflete, să înduri pe pământ idealul România? puzderie de lumini mâine ca drum de coastă către spital, Pașcani intră în holul gării, formele feminine derizorii în pantaloni, bărbații cu umeri, panoul «Informații», vagoane de Pașcani-Triaj, totul trecere pe lângă ele...“ Căile Ferate din România i-au inspirat pe mulți scriitori, de la I.L. Caragiale la Ioan Răducea. Pe Ioan Răducea se pare însă că
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
tremură de emoții și se uită cu jind la un set de șurubelnițe. Pe ăștia nu-ți cer nimic, spune hoțul. Cu inima în gît, Dinu alege marfă. Avea 24 de milioane, dar va vinde și va scoate dublu. În gara Ungureni coboară plin de bagaje. Hoțul îl transportă cu mașina, care îl aștepta, pînă în autogara Săveni. Autobuzul de Puțureni era peste două ore, așa că Haldan cască gura prin vitrine. Vede o drujbă exact ca a lui. Prețul 1,8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
surprinderea tuturor, căsnicia a mers. Copilul era o minune și Rîmbu era fericit. Dispăruse zgîrcenia, avea încă o normă și Diana și-a luat serviciu. Nimeni n-a remarcat vreo fisură în căsnicia lor. Doar într-o noapte, venind de la gară pe la ora două, l-am văzut pe o bancă în fața blocului. Dar... ce faci aici, bătrîne? În seara asta plouă cu meteoriți. Uită-te. Unde? De la Ursa Mare mai spre vestul geografic. A, da. O fi fost ceva între ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
directorului, a luat un DVD player și a tulit-o la talcioc. Cît vrei, mă, pe rabla asta? 100 de lei, nene. Ai furat-o? Nu, este de acasă. A primit suta de lei și de acolo a plecat la gară. Călătorea prima dată cu trenul. Inima se chinuia să iasă din piept. O va vedea pe mama. Ce surpriză îi oferea băiatul său?! De ce plîngi, bre? îl întreabă un călător. Plîng eu, așa. Mi-a venit a plînge. Atunci plîngi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dar o s-o văd măcar o dată pe an. Bogdănel nu se gîndea că s-ar putea să aibă frați. El se vedea "copilul mamei", revăzut după o lungă și dureroasă despărțire. Trenul mergea prea încet și stătea prea mult în gări. Dacă tot nu coboară și nu urcă nimeni, de ce naiba stă în gară fără rost? O să le spună tuturor că a fost la mama, că l-a primit cu o dragoste fără margini, că de acum înainte or să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
s-ar putea să aibă frați. El se vedea "copilul mamei", revăzut după o lungă și dureroasă despărțire. Trenul mergea prea încet și stătea prea mult în gări. Dacă tot nu coboară și nu urcă nimeni, de ce naiba stă în gară fără rost? O să le spună tuturor că a fost la mama, că l-a primit cu o dragoste fără margini, că de acum înainte or să se vadă periodic și în vacanță se va duce la Constanța. Bogdănel a avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fotografie. Din Bistrița până pe valea Bârgăului, 60 de kilometri, a mers pe jos. Procurorul Ieremia i-a dat 50 de mii bani cât să-i ajungă de bilet -, un baton de parizer, o sticlă cu lapte și două pâini. În gară, aurolacii i-au luat merindele, banii și bundița. Foamea destrăma drumul ca pe un pulover putred, depărtarea făcea tumbe în stomac; bornele kilometrice se jucau de-a v-ați ascunselea pe sub poduri; moartea, ca-n cimitire, le scrijelea cifre pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să-ți roadă sufletul, să-l molfăie și să-l scuipe prin closetele publice, la masa bogaților sau în obrazul sfinților? Ce-i mai trist decât să îngădui viermelui să te lepede părticele printre cearșafuri, prin săli de așteptare, în gări din care doar se pleacă, în pântecele șotronului, în uterul locomotivelor, în sângele șinelor de cale ferată? Ce-i mai dezgustător decât să ascunzi în buzunarul de la piept un fir de vis cât grăuntele de nisip, să crezi în el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
trecea de pervaz. Fereastra mică avea forma tiparului de făcut cărămidă: trei ochiuri dispuse pe orizontală. O pată galbenă se reflecta pe magazia de scule. Prin dreptul lor, în fiecare dimineață, treceau grăbite picioare fără oameni spre rezervații de zi gara era cea mai mare rezervație a târgului, tramvaiul cea mai înghesuită; seara, tot prin fața ferestrelor, obosite, abia pășeau, ca niște orizontale ale nopții, perechi, două câte două, patru câte patru. Întunericul suprapunea incubatoare până în cer. Prin fereastră, Petru nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de noapte, sânge alb sub fereastră, în așternuturi, rămășițe ca după ospățul păsărilor. Petru... Primul an de liceu a fost blestemat, cum blestemat a fost și cel de-al doilea. Trei corijări în fiecare vară: matematică, fizică, chimie. Noaptea, în gară, sub podul Nicolina, ziua, 5 ore în bancă, extemporal din toată materia. Cruciulița mă-ti, 700 pe lună internatul, mai bine-i dădeam la curve. Nu mă interesează! Bani de tren și atât! Te duci, iei examenele și vii repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vertical, m-am obișnuit să te caut în firul de iarbă. Acum despre ce plată îmi vorbești, despre ce decont? Ți-ai mutat casieria în cer? M-ai prins fără bilet, Bătrâne, cobor din mers sau mă abandonezi în prima gară? Petru, când nu mai credea, căuta; când nu mai căuta, nădăjduia; când nu mai nădăjduia, se resemna; când nu se mai resemna, se revolta. Mersul de la biserică plutire. Duminica era zi de zbor. 23. Singurul pasaj pietonal al Iașilor, pe sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]