92,267 matches
-
de cîtă importanță a fost pentru mine întîlnirea mea cu tine. Tu ești expresia lumii tari, de bază, granitică și mi-ai adus în cunoașterile mele o realitate care îmi lipsea. Vorbesc chiar și pentru boala și viața mea în general, nu numai din punct de vedere intelectual". Tatăl său i-a pregătit o casă la marginea orașului, înconjurată de o mare grădină, putînd sta, pe patul său cu rotile, pe terasă înfofolit toamna, primăvara și iarna, la soare. Îl ruga
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
zilele noastre. Calități somatice care, firește, înlăturau ideea că violența socială, cruzimea, sălbatice reflexe de reacție s-ar putea cuibări în sufletul nostru, pângărindu-l. În perioada prea-fericiților ani de dinaintea primului război mondial, crima sadică pe care o comisese fiul generalului Candiano-Popescu asupra unei mai vârstnice partenere, în perioada dintre cele două mondiale războaie, asasinarea de către Sile Constantinescu a propriilor părinți, crimele lui Berilă sau uciderea, prin otrăvire, a Titei Cristescu au produs o mare vâlvă. Câte o crimă sentimentală răzbunând
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
și din captivitatea sistemului deopotrivă, ale acestui exercițiu înalt de solidaritate umană și de experimentare modernă a unei forme naturale de muncă în echipă, s-au resimțit puternic, și se vor resimți încă multă vreme, în dinamica artei românești, în general, și în sculptură, în particular. Dar dincolo de consecințele directe pe care tabăra, această comuniune și acțiune artistică în spațiul natural - singurul deschis și liber înlăuntrul unui sistem închis și opresiv -, le-a avut asupra multor artiști, asupra carierei și creației
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
își scria eseul împăcarea în pitoresc din volumul Radicalitate și valoare, Ivasiuc nu citise cartea din 1944. Noica a putut avea cunoștință de eseul lui, dar n-a spus-o niciodată. Referindu-se la romanul românesc (la literatura română, în general), Ivasiuc observă cum măsura, lipsa excesului, împiedică radicalizarea conflictelor și conduc spre o "împăcare în pitoresc": contrariile se apropie, munții nu se mai bat cap în cap, tensiunile cad cu o clipă înainte de a atinge nivelul maxim. Această tendință sporește
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
1942, adică de la instalarea în calitate de conducător al statului a lui Ion Antonescu pînă după rebeliunea legionară. Mai întîi aș menționa noua versiune despre abdicarea regelui Carol al II-lea. Regele, deși îl însărcinase pe Antonescu cu formarea guvernului, sfătuit de generali fideli, voia să organizeze un complot cu armata, lichidîndu-l pe Antonescu și restabilind lucrurile așa cum au fost înainte de 6 septembrie 1940. Antonescu a aflat de complotul regal care trebuia să se încheie cu o baie de sînge și în noaptea
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
și făcut, decretînd statul național legionar la 14 septembrie 1940. Maniu, revoltat, a alcătuit un memoriu aspru (de comun acord cu Dinu Brătianu) în care îi reproșa procedeul, socotit fatal intereselor țării. Hudiță a fost însărcinat să-i înmîneze memoriul generalului Antonescu. Generalul a răspuns că a procedat cum se cuvine, relatînd confidențial versiunea neștiută despre detronarea regelui, în acest fel salvîndu-le viața lui Maniu, Brătianu și apropiaților lor. Va să zică d-voastră, a început el după ce a terminat lectura, (memoriului n.m.
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
decretînd statul național legionar la 14 septembrie 1940. Maniu, revoltat, a alcătuit un memoriu aspru (de comun acord cu Dinu Brătianu) în care îi reproșa procedeul, socotit fatal intereselor țării. Hudiță a fost însărcinat să-i înmîneze memoriul generalului Antonescu. Generalul a răspuns că a procedat cum se cuvine, relatînd confidențial versiunea neștiută despre detronarea regelui, în acest fel salvîndu-le viața lui Maniu, Brătianu și apropiaților lor. Va să zică d-voastră, a început el după ce a terminat lectura, (memoriului n.m.) nu ați
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
armament modern. Această armată funcționează ca un ceasornic... Aceasta fiind situația, eu sunt convins că țara noastră nu poate supraviețui decît mergînd alături de Hitler și Mussolini, stăpîni definitivi ai Europei". Firește că Hudiță i-a răspuns că PNȚ consideră politica generalului profund eronată, stăruind în ideea că, de fapt, Germania va pierde războiul, armata ei nefiind deloc atît de invincibilă cum o prezintă Hitler. Și, cu asta, audiența a luat sfîrșit. Oricum, mai înainte, cînd Brătianu l-a informat pe Maniu
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
armata engleză e rezistentă. Dar la momentul oportun, se va alătura Angliei. Și aceasta s-a profilat mai limpede atunci cînd, în septembrie 1940, Japonia a aderat la Axă, punînd în pericol interesele fundamentale ale SUA în Pacific și, în general, în lume. Atunci, Maniu a declarat că "Hitler merge la catastrofă", cerîndu-i dr. N. Lupu să-l vadă pe Antonescu pentru a-l preveni că face o greșeală aliindu-se cu Hitler. Convorbirea a avut loc și Antonescu i-a
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
București sprijinindu-i pe legionari pe față, ațîțîndu-i. Știindu-se de inimiciția dintre cei doi parteneri la guvernare, Mihalache propune o atitudine mai binevoitoare față de Antonescu care voiește să scape țara de legionari. Maniu nu e de acord, motivînd că generalul a promis alianța țării cu Axa și el (Maniu) e convins că aceasta va pierde războiul. La 8 noiembrie 1940 Maniu citește Biroului PNȚ un document-memoriu către Antonescu, în care dezvăluie planurile anexioniste ale economiștilor germani. A doua zi memoriul
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
memoriu către Antonescu. Cu memoriul pregătit de Madgearu și Maniu, Biroul PNȚ reia dezbaterile pe această temă fatală. Aici se declara: "Partidul Național Țărănesc, ca reprezentant al imensei majorități a poporului român, declară încă o dată că regimul d-voastră, domnule general, este un regim de dictatură, continuator al regimului de dictatură regală, care nu are aprobarea țării și ca atare actele d-voastră, ca și acelea ale regimului trecut, nu angajează poporul român, care rămîne sufletește alături de aliații ei firești și
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
plătesc de toți, în orice situație s-ar găsi ei: în interesul țării, noi vă rugăm să binevoiți a demisiona pentru a înlesni M.S. Regelui posibilitatea formării unui guvern de largă concentrare națională"). Un memoriu asemănător i-a fost trimis generalului Antonescu de către PNL. Jurnalul lui Ioan Hudiță, editat, cu acribie, de ginerele autorului, dl. prof. Dan Berindei, e amănunțit și poate fi utilizat ca document de referință. Hazlie e aici doar colaborarea amiabilă a autorului jurnalului cu fruntași legionari ca
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
-i facă. SRI-ul a atras atenția asupra faptului că unele dintre aceste firme de pază și protecție au propriile lor sisteme informative, că ascultă telefoane dacă au chef, că sînt organizate, unele, după un sistem paramilitar și că, în general, pot deveni o primejdie pentru siguranța României. Întrebarea e de ce au fost ignorate pînă acum aceste avertismente? Iar dacă n-au fost ignorate, de ce nu s-a făcut nimic pentru ca aceste firme să-și cunoască lungul nasului? Fiindcă aici nu
Un asasinat mafiotic sau securistic? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16776_a_18101]
-
secție, ca Dan Pavel mai deunăzi, fiindcă vreun milițian plictisit de rond avea chef de activitatea raportabilă. O parte dintre cei care și-au făcut meseria avînd cultul Obiectivului O se comportă și azi ca și cum Obiectivul ar exista în continuare. Generalul Pleșiță, lăudat de un romancier pentru deschiderea lui, pe cînd era în funcție, debitează enormități despre practica terorismului ca politică de stat în toată lumea, pentru a justifica relațiile Securității cu Carlos Șacalul. Dar se pare că bătrînul general Pleșiță nu
Un asasinat mafiotic sau securistic? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16776_a_18101]
-
conducătoare. Apoi e reluată ideea lui Horia Sima, din cartea sa Era libertății (1982) că nu legionarii au pregătit, cum atestă toate documentele, rebeliunea pentru a-l debarca pe Antonescu și a acapara ei întreaga putere în stat, ci, dimpotrivă, generalul a declanșat o lovitură de stat, scoțînd armata împotriva legionarilor înarmați, totuși, pînă în dinți. Deși dl Răzvan Codrescu pare a fi codrenist și nu simist, se folosește de această stratagemă a lui Sima pentru a contribui la reabilitarea mișcării
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
în prima mea zi de turist la de statuia lui Miguel Cervantes. Un loc neîngrijit, plin de gunoaie. Nu am intenția să critic municipalitatea madrilenă. Ca bucureștean, cunosc... Amănuntul îl reținusem dintr-un cu totul alt motiv. Mă gîndisem, în general, la dejecțiile umane ale planetei. Și cum acestea, în loc de flori, în acea zi, împodobeau monumentul Autorului Tristei figuri. Nu vedea, oare, Personajul lui Cervantes peste tot în lume, partea idealistă a existenței? Prinți și prințese, în loc de hangii ori hangițe?... De ce
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
față de un mesaj reprodus în stil direct sau indirect, față de o informație care i-a parvenit de la cineva. Mijloacele lingvistice respective fac parte din categoria "evidențialelor" (termen nu tocmai transparent în română, copiind de fapt engl. evidentials); acestea indică în general tipul de sursă al unei informații: percepție directă, inferență, comunicare din afară. "Evidențialele" sînt studiate mai sistematic de destul de puțină vreme, dar rezultatele obținute pînă acum permit deja comparații între limbi. De exemplu, la nivelul standard, româna folosește, ca și
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
Dumnezeu, ci, direct sau indirect, reprezintă mai ales consecința istorică a unor frământări care au culminat în deceniile 7 și 8, în focul unor idei inspirate de un Wilhelm Reich, de filosofii Școlii de la Frankfurt, de gândirea Noii Stângi în general ș.a.m.d. Ceea ce trebuie să ne pună azi pe gânduri sunt nu sărăcia și vulgaritatea vocabularului străzii, nu agresivitatea unui anume gen de muzică, nu stridența, adesea, a vestimentației, ci absența de fond a oricăror tentative de sistem și
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
dar și reproducerea manuscrisului sau a bruionului cu corecturile lui Valery fac din această secțiune a revistei un eveniment, efortul Alinei Ledeanu meritînd toată considerația. Revista are peste 500 de pagini. Fiecare secțiune și fiecare articol merită toată atenția. În general, eseurile pe tema europenității emană un aer cu adevărat european, de toleranță și civilitate. Într-un top personal, la cota cea mai înaltă s-ar afla articolul lui Adrian Marino, Idei "simple" despre Europa, la o distanță considerabilă de un
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
opera lui Caragiale apare ca o întreagă serie de obiecte de laborator, mulaje de gips, butaforii perfecte, dar totalmente lipsite de viață (...)", notează el cu îndreptățire, în finalul capitolului consacrat lucrării lui Marian Victor Buciu, Onto-retorica lui I.L. Caragiale. În general, capitolele au aspectul unor recenzii și sunt grupate în trei secțiuni: Viața. Contribuții documentare, Opera. Teme, idei personaje și Interpretări și analize didactice, dintre care cea de-a doua se dovedește mai interesantă, în bună măsură și datorită calităților intrinseci
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
să devenim comuniști."" Epitetele măgulitoare la adresa lui Lenin și Stalin erau pură diplomație, de vreme ce soții Enescu veniseră la Moscova și pentru a se interesa de soarta prizonierilor români aflați în lagărele sovietice și de a lua legătura cu doi dintre aceștia, generalii Nicolae Mazarini și Constantin Brătescu. Șeful secției muzicale a VOKS, G.M. Snerson raportează că: "La 21 aprilie, la concertul lui G. Enescu din Sala Mare a Conservatorului /din Moscova/, mi s-a adresat soția lui Enescu (prințesa Cantacuzino) cu cererea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
că: "La 21 aprilie, la concertul lui G. Enescu din Sala Mare a Conservatorului /din Moscova/, mi s-a adresat soția lui Enescu (prințesa Cantacuzino) cu cererea de a-i spune cui să se adreseze în chestiunea întâlnirii cu doi generali români, /Nicolae/ Mazarini (1889-1955, prizonier de război în URSS în perioada noiembrie 1942- iulie 1948) și /Constantin/ Brătescu /1892-1971, prizonier de război în URSS în perioada 1942-1948/, ambii aflați într-unul din lagărele de prizonieri de război. Acești generali, după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
doi generali români, /Nicolae/ Mazarini (1889-1955, prizonier de război în URSS în perioada noiembrie 1942- iulie 1948) și /Constantin/ Brătescu /1892-1971, prizonier de război în URSS în perioada 1942-1948/, ambii aflați într-unul din lagărele de prizonieri de război. Acești generali, după cuvintele ei, îi sunt bine cunoscuți, și ea, aflată în Moscova, a promis ferm să-i vadă pe arestați. Eu i-am spus că este foarte greu așa ceva, dat fiind că generalii se află sub anchetă, că ei se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
din lagărele de prizonieri de război. Acești generali, după cuvintele ei, îi sunt bine cunoscuți, și ea, aflată în Moscova, a promis ferm să-i vadă pe arestați. Eu i-am spus că este foarte greu așa ceva, dat fiind că generalii se află sub anchetă, că ei se află undeva departe de Moscova. D-na Enescu a declarat că era gata să meargă la ei și că "fără această întâlnire ea nu poate să se întoarcă la București"." Iar un funcționar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
a declarat că era gata să meargă la ei și că "fără această întâlnire ea nu poate să se întoarcă la București"." Iar un funcționar din MAE sovietic, într-un document secret, spune mai mult: "Eneștii au ridicat problema eliberării generalilor, ofițerilor și soldaților Armatei Române aflați în lagărele sovietice de prizonieri de război. În legătură cu aceasta, ei mi-au transmis o scrisoare adresată tovarășului Stalin din partea rudelor prizonierilor de război cu cererea de a-i elibera pe aceștia din urmă. În afară de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]