5,440 matches
-
mai mult decât puteam eu descrie. Așteptam un verdict favorabil și speram în sufletul meu să nu mă pierd definitiv prin labiritul impulsurilor ce veneau disnspre chipul ei concentrat acum în oglinda citirii. Își mișca uneori buzele ce îi conturau geometria perfectă a gurii, ochii îi ridica și cobora printre litere și mă uitam despletit cum respirația îi tresaltă sînii și îi modela forma trupului încorsetat în liniile unei rochii,transparent îmbrăcată în mijlocul verii. Ce noroc are cel ce este iubit
MARNA, CARTEA DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375446_a_376775]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > LABIRINTUL TIMPULUI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În labirintul timpului m-am rătăcit Când urmăream a clipei geometrie Și pentru că perfecțiunea am dorit, M-a absorbit perfida simetrie. Dintr-un galop constant secunda mă oprește Cu un asalt pragmatic și mult prea răspicat, În care viața tremurând se oglindește, Dezvăluindu-mi tot ce am uitat. Nu înțeleg de
LABIRINTUL TIMPULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372033_a_373362]
-
morminte cu înhumări în poziție chircită, dar și la Cârna sau Sărata Monteoru: ...un fel de cutii formate din lespezi de piatră, asamblate prin fixarea lor în pământ în jurul mortului (Cojocaru, 2008:32), fiind așezat chircit, lespezile luau formă circulară. Geometria casei de dincolo își avea corespondentul geometric în casa în care se trăia viața, și unde faptele bune se considerau măsură a trecerii ușoare în lumea cealaltă, pe ușa vieții eterne. Ușa avea să aibă aceeași formă dreptunghiulară a casei
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
noastre. Prietenii tatălui meu se numeau Caspar și Balthasar. Cu toții erau de rang înalt, magi, astronomi, astrologi și magiștri ai științelor frumoase. Urmărind mișcarea și traiectoriile astrelor pe bolta cerească, ei erau tâlcuitori de vise, savanți cunoscători ai matematicilor și geometriilor grecești dar și a filosofiei acesteia. Pitagora, Socrate, ori Platon atenianul și Aristotel erau autori citiți și studiați de cei trei prieteni. Studiau apoi, științele vedice ale sanscriților dar și scripturile ebraice ori cele zoroastriste, ori scripturile vedelor Indiei și
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Unghiuri de toate felurile până și unghiul mort de unde poți vedea totul în culori ori nu poți vedea nimic. Fiecare poate nimeri într-un unghi favorabil ori într-un con de umbră unde geometria își spune cuvântul. Până și-n odaia în care dormi trebuie să te ferești de unele unghiuri și câmpuri energetice negative, de te întrebi pe stradă de ce nu trebuie să te ferești? Referință Bibliografică: Unghiuri / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare
UNGHIURI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373020_a_374349]
-
Acasa > Eveniment > Comunicate > PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Geometria euclidiană, simplu geometria, constituie reflexia matematică a 5 postulate menționate de filosoful grec Euclid din Alexandria, în capitolul Geometrie din opera sa matematică
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
Acasa > Eveniment > Comunicate > PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Geometria euclidiană, simplu geometria, constituie reflexia matematică a 5 postulate menționate de filosoful grec Euclid din Alexandria, în capitolul Geometrie din opera sa matematică de bază Elementele. Dintre acestea, primele 4 au fost dovedite valabile până și astăzi. Al cincilea, așa
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
Acasa > Eveniment > Comunicate > PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Geometria euclidiană, simplu geometria, constituie reflexia matematică a 5 postulate menționate de filosoful grec Euclid din Alexandria, în capitolul Geometrie din opera sa matematică de bază Elementele. Dintre acestea, primele 4 au fost dovedite valabile până și astăzi. Al cincilea, așa numitul postulat al
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
Eveniment > Comunicate > PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Geometria euclidiană, simplu geometria, constituie reflexia matematică a 5 postulate menționate de filosoful grec Euclid din Alexandria, în capitolul Geometrie din opera sa matematică de bază Elementele. Dintre acestea, primele 4 au fost dovedite valabile până și astăzi. Al cincilea, așa numitul postulat al paralelelor, a fost definit însăși de Euclid relativ vag și a constituit de mai bine de
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
postulatul 5 al lui Euclid ar trebui reformulat astfel: In plan pot fi trasate dintr-un punct dat două paralele și o infinitate de drepte neconcurente la o dreaptă dată. Demonstrația a fost făcută prin raționamente aproape identice bazate pe geometria afină (studiul paralelelor în baza algebrei liniare). Noua formulare a postulatului paralelelor a revoluționat geometria. Geometria euclidiană a devenit un caz particular al unuia mai general denumit geometrie neeuclidiană. Însăși noțiunea de drepte paralele a trebuit să fie redefinită astfel
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
un punct dat două paralele și o infinitate de drepte neconcurente la o dreaptă dată. Demonstrația a fost făcută prin raționamente aproape identice bazate pe geometria afină (studiul paralelelor în baza algebrei liniare). Noua formulare a postulatului paralelelor a revoluționat geometria. Geometria euclidiană a devenit un caz particular al unuia mai general denumit geometrie neeuclidiană. Însăși noțiunea de drepte paralele a trebuit să fie redefinită astfel: Numim drepte paralele două drepte nedefinite (de lungime infinită) care se unesc la infinit. Totodată
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
punct dat două paralele și o infinitate de drepte neconcurente la o dreaptă dată. Demonstrația a fost făcută prin raționamente aproape identice bazate pe geometria afină (studiul paralelelor în baza algebrei liniare). Noua formulare a postulatului paralelelor a revoluționat geometria. Geometria euclidiană a devenit un caz particular al unuia mai general denumit geometrie neeuclidiană. Însăși noțiunea de drepte paralele a trebuit să fie redefinită astfel: Numim drepte paralele două drepte nedefinite (de lungime infinită) care se unesc la infinit. Totodată a
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
dreaptă dată. Demonstrația a fost făcută prin raționamente aproape identice bazate pe geometria afină (studiul paralelelor în baza algebrei liniare). Noua formulare a postulatului paralelelor a revoluționat geometria. Geometria euclidiană a devenit un caz particular al unuia mai general denumit geometrie neeuclidiană. Însăși noțiunea de drepte paralele a trebuit să fie redefinită astfel: Numim drepte paralele două drepte nedefinite (de lungime infinită) care se unesc la infinit. Totodată a trebuit acceptată noțiunea de drepte neconcurente, adică drepte nedefinite care nu se
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
a trebuit să fie redefinită astfel: Numim drepte paralele două drepte nedefinite (de lungime infinită) care se unesc la infinit. Totodată a trebuit acceptată noțiunea de drepte neconcurente, adică drepte nedefinite care nu se întâlnesc nici o dată. Ele provin din geometria afină, parte din geometrie necunoscută însă de Euclid. În geometria euclidiană aceste drepte neconcurente, des întâlnite în spațiul cu trei dimensiuni, nu existau în plan. Ori toată geometria se reduce la geometria plană sau a proiecțiilor spațiale pe cele trei
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
redefinită astfel: Numim drepte paralele două drepte nedefinite (de lungime infinită) care se unesc la infinit. Totodată a trebuit acceptată noțiunea de drepte neconcurente, adică drepte nedefinite care nu se întâlnesc nici o dată. Ele provin din geometria afină, parte din geometrie necunoscută însă de Euclid. În geometria euclidiană aceste drepte neconcurente, des întâlnite în spațiul cu trei dimensiuni, nu existau în plan. Ori toată geometria se reduce la geometria plană sau a proiecțiilor spațiale pe cele trei planuri de referință. Demonstrațiile
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
drepte nedefinite (de lungime infinită) care se unesc la infinit. Totodată a trebuit acceptată noțiunea de drepte neconcurente, adică drepte nedefinite care nu se întâlnesc nici o dată. Ele provin din geometria afină, parte din geometrie necunoscută însă de Euclid. În geometria euclidiană aceste drepte neconcurente, des întâlnite în spațiul cu trei dimensiuni, nu existau în plan. Ori toată geometria se reduce la geometria plană sau a proiecțiilor spațiale pe cele trei planuri de referință. Demonstrațiile făcute de cei doi matematicieni susmenționați
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
adică drepte nedefinite care nu se întâlnesc nici o dată. Ele provin din geometria afină, parte din geometrie necunoscută însă de Euclid. În geometria euclidiană aceste drepte neconcurente, des întâlnite în spațiul cu trei dimensiuni, nu existau în plan. Ori toată geometria se reduce la geometria plană sau a proiecțiilor spațiale pe cele trei planuri de referință. Demonstrațiile făcute de cei doi matematicieni susmenționați necesită o bază matematică foarte temeinică. În liceu și în majoritatea facultăților, chiar a acelor cu profil tehnic
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
nu se întâlnesc nici o dată. Ele provin din geometria afină, parte din geometrie necunoscută însă de Euclid. În geometria euclidiană aceste drepte neconcurente, des întâlnite în spațiul cu trei dimensiuni, nu existau în plan. Ori toată geometria se reduce la geometria plană sau a proiecțiilor spațiale pe cele trei planuri de referință. Demonstrațiile făcute de cei doi matematicieni susmenționați necesită o bază matematică foarte temeinică. În liceu și în majoritatea facultăților, chiar a acelor cu profil tehnic, nu se predă geometria
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
geometria plană sau a proiecțiilor spațiale pe cele trei planuri de referință. Demonstrațiile făcute de cei doi matematicieni susmenționați necesită o bază matematică foarte temeinică. În liceu și în majoritatea facultăților, chiar a acelor cu profil tehnic, nu se predă geometria neeucldiană. Consecința: sunt puține persoane care au cunoștință despre ea. Am imaginat o demonstrație simplă care duce la constatarea existenței fizice a celor două drepte paralele cât și ale fascicolului de drepte neconcurente în plan. Redau în cele ce urmează
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
Este evidentă constatarea că: La o dreaptă dată se pot duce dintr-un punct dat două paralele (corzile roșii) și o infinitate de drepte neconcurente (corzile verzi) Demonstrația de mai sus poate fi interpretată drept o introducere logică în perceptele geometriei neeuclidiene făcând inteligibil imposibilul. Sunt mulți oameni, chiar titrați universitari, care nu pot înțelege cum duci în plan, dintr-un unic punct exterior unei drepte date două paralele nu una. Referință Bibliografică: Percepte ale geometriei neeuclidiene / Emil Wagner : Confluențe Literare
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
o introducere logică în perceptele geometriei neeuclidiene făcând inteligibil imposibilul. Sunt mulți oameni, chiar titrați universitari, care nu pot înțelege cum duci în plan, dintr-un unic punct exterior unei drepte date două paralele nu una. Referință Bibliografică: Percepte ale geometriei neeuclidiene / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1273, Anul IV, 26 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
sale abile, Mircea a cuprins fata de șolduri atrăgând-o spre el, să-i simtă pasiunea declanșată de sărutările sale fierbinți, împrăștiate cu dărnicie pe tot corpul. Cobora lin, pipăind cu buzele și limba dintre superbii săi sâni, desenând adevărate geometrii, în jurul ombilicului, continuând apoi căutările sale înfrigurate din ce în ce mai jos, până ce capul se scufundă între șoldurile fetei, în timp ce aceasta îl mângâia pe creștet ca în transă, răsfirându-și degetele printre pletele sale, cu ochii scânteind de sclipiri vicioase. Cerul se mai
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
before Time”*, ceea ce ne va îngădui să înțelegem, pe parcursul cercetării, veșnicia creației estetice. În acest capitol am abordat conceptele de timp relativ și timp absolut în fizica clasică; conceptele de timp biologic, timp psihologic și de spațiu în psihologie și geometrie. Am pus accentul pe formarea spațiului cartezian, pe noțiunea de perspectivă și sinteza greimasiană a spațialității figurative. Sfârșitul capitolului constituie o paralelă între artele temporale și artele spațiale. În general, reflecția filozofică despre spațiu și timp este strâns legată de
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
poate fi redat cu ajutorul perspectivei lineare sau geometrice, aeriene sau cromatice, al perspectivei combinate (lineare și cromatice). Referitor la conceptele fundamentale despre spațiu, cercetătorul și profesorul Cornel Ailincăi sintetizează problema în următoarele aspecte fundamentale: 1) spațialitatea dată de mișcarea continuă (geometria lui Reimann); 2) spațialitatea văzută ca un comportament cinetico-dinamic al corpurilor (geometria lui Heisenberg); 3) spațiul ca loc (Einstein); 4) spațiul în calitate de continuum (Einstein). În mișcările plastice moderne, angajate în organizarea unei noi configurări spațiale, putem observa două versiuni distincte
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
perspectivei combinate (lineare și cromatice). Referitor la conceptele fundamentale despre spațiu, cercetătorul și profesorul Cornel Ailincăi sintetizează problema în următoarele aspecte fundamentale: 1) spațialitatea dată de mișcarea continuă (geometria lui Reimann); 2) spațialitatea văzută ca un comportament cinetico-dinamic al corpurilor (geometria lui Heisenberg); 3) spațiul ca loc (Einstein); 4) spațiul în calitate de continuum (Einstein). În mișcările plastice moderne, angajate în organizarea unei noi configurări spațiale, putem observa două versiuni distincte: • dizolvarea obiectului în favoarea spațiului (impresionism, cubism, futurism); • recuperarea obiectului și negarea spațiului
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]