4,128 matches
-
clipire viața se rezumă.Mi-e frica vălul care mă-nfășoară,Al lumii plânset arde-n gândul meu,Conjur destinul - crudul aculeu,Acced himere pân` la subsuoară.De la fereastră-mi strigă universul:„- Fântâna vieții-aproape a secat!“.Sub pleoape, un alt ger nevindecatîși potrivește îndoielnic mersul.Pătrunde iarna sorții pe sub ușă,Lumina aspră, ruptă din zenit,În pragul morții a încremenit;Inspir ninsori din clipa jucăușă...... XVIII. S-AU DESTRĂMAT NINSORILE DIN NOI, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2212 din
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
ce deveniseră anticomuniste peste noapte, s-au întâlnit la Casa Română (clădirea socială a Bisericii Buna Vestire) și au decis să se țină o mare manifestație în fața Consulatului Român de la Montreal. S-au adunat vreo 500 de persoane, pe un ger de -200C. Atunci am văzut pentru prima dată ipocrizia unor așa-zise personalități din Montreal. Unul dintre aceștia, la terminarea manifestației, s-a urcat pe soclul unei statui și a ținut un discurs nimănui, în timp ce un prieten îl filma. Mai
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
a tot vorbit, Ca să te-ntoarcă, în orice clipă, fericit... Când sunt pe lume alți copii și mame, Și alte veșnicii se -nalta într-un mister, Să te întrebi, de ce ai stins coroană Luminii și dus ai fost, pe întuneric, ger? Aud și alte vieți, și alte inimi, Cum bat , ca într-un clopot, a popas, Dar mă întreb, de ce în chinuri Se mai trăiește, daca nașterea e-un glas? Când mama, care e grăbita, Nu are timp, nici sufletul orânduit
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
așa-zisei uși de ocazie, că o găină captivă în acea încăpere îmi sare în față, împroșcându-mă cu pulberea rece a cerului. Mi-am astâmpărat sperietura și am intrat să văd cum a reușit galinaceea mea să înfrunte singură gerul nopții, într-un loc nepotrivit iernării vietăților înaripate ale gospodăriei. Găsesc acolo un petic de paie, iar în mijlocul lui... profitul cel râvnit de gospodar: un ou. Îl pun cu grijă în buzunar și ... Citește mai mult Un viscol de două
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
așa-zisei uși de ocazie, că o găină captivă în acea încăpere îmi sare în față, împroșcându-mă cu pulberea rece a cerului. Mi-am astâmpărat sperietura și am intrat să văd cum a reușit galinaceea mea să înfrunte singură gerul nopții, într-un loc nepotrivit iernării vietăților înaripate ale gospodăriei. Găsesc acolo un petic de paie, iar în mijlocul lui... profitul cel râvnit de gospodar: un ou. Îl pun cu grijă în buzunar și ... XIV. “DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART - NOTE
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
presărată de culori, Și-n cetina-ți anume tămâiată, Ni-i casa-n rod, de Sărbători, Copac ce tinzi la Cer, cu noi odată. Refren: Drag brad ce-atingi cu fruntea Cerul Și-ntâmpini primul pe Hristos, Înfruntă muntelui azi gerul Și adă-n slavă Pruncul jos! Citește mai mult Semeț copac cu creștetul în noriși rădăcina sfredelind în piatră,O dată-n an tu puii ți-i coboriSă-i încălzească focul cel din vatră.Si coborând la noi - de-atâtea ori
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Strofe > Atasament > PERSEIDE Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 1685 din 12 august 2015 Toate Articolele Autorului Perseide Răspunsuri la-ntrebări în astă noapte, Se nasc de dincolo de ceruri, Revarsă peste lume mii de șoapte, Create din bolta cu geruri. Cuvintele se-aprind în zboruri, Scântei de aștri cerești, Rătăcind uitatele doruri, Se-arată noaptea la ferești. Cu trene ample de lumină, Perseide săgetează văzduhul, Timpului i se închină, Țopindu-se în nesfârșire duhul. Ploi de stele aurite, În rochii prețioase
PERSEIDE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381466_a_382795]
-
mari sau mici o face să tresară, sorbind mirosul, culoarea vegetalului, ascultând sunetul vântului, indiferent de anotimp. Este impresionată de grandoarea iernilor canadiene, cărora le admiră tăcerea neclintită, strălucirea și puritatea. Iarna poate fi de poveste („Voaluri de aburi”) și gerul, stăpân pe cosmic și terestru, devine artizan: „Iarna”(„Culori în iubire”), „Februarie între oglinzi”(„Cuvinte de dor”). Miracolul primăverii aduce zâmbet, prevestind schimbarea așteptată. O descrie cu delicatețe: „Șal argintiu ți-alunecă pe umeri/ Și cântă cald zefirul în ramurile
SPICUIRI LIRICE de LIA RUSE în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381492_a_382821]
-
treci mâna- n plete, că vântul pe ape, Memoriile-ți stinse sunt zbateri de pleoape Și cauți în sine, pe-un drum nepătruns, Să- ți dai măcar ție, un singur răspuns Privind cană goală din palmele- ți moi, Înfrigurat de gerul din oamenii goi, De ce ai uitat cum odată sperai Să fii tu aroma frunzei de ceai? Silvana Andrada Tcacenco- 20.01.2017 Referință Bibliografica: O FRUNZĂ DE CEAI / Silvana Andrada : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2212, Anul VII, 20
O FRUNZĂ DE CEAI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381511_a_382840]
-
liniște-mpăcare, Tu știi ce-n suflet este-ascuns. Reînoiești în fiecare primăvară, Promisiunea de a Învia, Dacă scăpăm de rea povară, Păcatul, din inima grea. Lumină dă-ne Tu din ceruri, Puterea de a nu greși, Pășește lângă noi prin geruri, Cu gândul de-a ne mântui. Citește mai mult Sub crucea-nsângeratăAn de an,Plângem o zi sub crucea-nsângeratăși iar Te răstignim ca altădat,Prin viața noastră ne-nțeleaptă,Pătată, plină de păcat.Tu plângi din ceruri pentru fiecare,Ne ierți
ADRIANA TOMONI [Corola-blog/BlogPost/381550_a_382879]
-
liniște-mpăcare,Tu știi ce-n suflet este-ascuns.Reînoiești în fiecare primăvară,Promisiunea de a Învia,Dacă scăpăm de rea povară,Păcatul, din inima grea.Lumină dă-ne Tu din ceruri,Puterea de a nu greși,Pășește lângă noi prin geruri,Cu gândul de-a ne mântui....
ADRIANA TOMONI [Corola-blog/BlogPost/381550_a_382879]
-
Știu! Eu la fereastra mea, Voi avea covor de nea: Din perne fulgi or să cadă, Cern făină și-am zăpadă! Și de pun aspiratorul Să sufle din tot motorul, Am și viscol pân’ la cer! - Moș Crăciun, vino! E ger! DRAGĂ EMBLEMĂ MAGICĂ A COPILĂRIEI Autor: Simion Anca, 12 ani, Bîrzava, jud. Arad Dragă emblemă magică a copilăriei, vreau să încep prin a-ți mulțumi pentru toate cadourile găsite sub brad în toți acești ani. Toate jucăriile au ajuns la
SCRISORI PENTRU MOŞ CRĂCIUN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381554_a_382883]
-
timpului firesc Pentru cei ce-l bat de ani, Noi, dușmanilor dușmani ! El, stejar în Piscul Mare Ca un scut la ploi și vânt; Mama urcă pe cărare, Că îi stăruie în gând Să-i stea permanent alături; Și pe ger, și pe călduri. Ea - un tei înmiresmat ! Doi arbori recunoscuți Pe moșia unui sat Vechi, cu oameni pricepuți. Din ei s-au desprins vlăstare Conturând spațiu - neam mare ! Matur fiind, de la o vreme, Mi-am făcut scorburi în trunchi. La
GÂNDURILE MĂ INUNDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380882_a_382211]
-
NOAPTE SFÂNTĂ!, de Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016. Noapte Sfântă! Ninge-n noaptea sfântă, Cu iubiri din cer, Toți cei ce cuvântă, Ție azi Îți cântă, Leru-i Doamne ler! Sfântă bucurie, Prin sclipiri de ger, Smirnă și tămâie, Magii,ți-aduc Ție , Leru-i Doamne ler! Nimeni nu-L primește, Pe Domnul din cer, Se sălășluiește, Ieslea când găsește, Leru-i Doamne ler! Vino și Te naște, Casa mea ți-ofer, Pe Păstor cunoaște, Cel ce-n
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
Pe Păstor cunoaște, Cel ce-n turmă paște, Leru-i Doamne ler! Citește mai mult Noapte Sfântă!Ninge-n noaptea sfântă,Cu iubiri din cer,Toți cei ce cuvântă,Ție azi Îți cântă,Leru-i Doamne ler!Sfântă bucurie,Prin sclipiri de ger,Smirnă și tămâie,Magii,ți-aduc Ție ,Leru-i Doamne ler! Nimeni nu-L primește,Pe Domnul din cer,Se sălășluiește,Ieslea când găsește,Leru-i Doamne ler!Vino și Te naște,Casa mea ți-ofer,Pe Păstor cunoaște,Cel ce-n
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
și lasă-ne pe noi! Pe turnanta ta bacoviană Poate vine-o iarnă mai de soi... (Se petrece iar...) Nici iarna nu este, însă, mai generoasă cu iubirea poetului: Iarna asta mașteră și rece Mi-a-nghețat cărările spre tine; Zid de ger a pus să nu pot trece Și furtuni polare de suspine. (Gând hibernal) Vin neguri dătătoare de angoasă, decor stresant, în zale de grimasă: Iubirea se sparge în cioburi de gheață Topindu-se-n neguri, fumuri și ceață; Zâmbetul cald
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
dure: Crescută-n bloc și-apoi într-o grădină, Cu fructe și salată, nimeni n-o să mai vină. Căprița se va zbate să supraviețuiască, Iar prințul cu cornițe, curând o s-o pețească. Și vor avea iubire și nea și aspre geruri, Fără acoperiș, doar sub înalte ceruri. Și astăzi mi-este dor, de draga căprioară ! Aș vrea să o mai văd, în fața mea cum zboară. Desigur, nu trăiește, căci nu este un pom. Nu poate să trăiască nici cât un biet
CORA de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380985_a_382314]
-
la Coșbuc, care cu sensibilitatea lui poetică prinde magistral această trăsătură a eroului mistic, devenit Arhanghel: Sălbaticul Vodă e-n zale și-n fier/ Și zalele-i zuruie crunte,/ Gigantică poart-o cupolă pe frunte,/ Și vorba-i e tunet, răsufletul ger,/ Iar barda din stânga-i ajunge la cer,/ Și Vodă-i un Munte.” Capitolul III-Gânduri, cu 58 de limpeziri, de reflecție, de discernământ, de asumare, de înrolare, de împlinire și de împletiri cu o nouă Soartă a țării, coroborată pe Destinul
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
și cititorul său, cu credința și încrederea, cu Mit și Gir, judecate ca principii ale procesului de creație poetică. Și te întreb... Ermit ȘI CITITORUL POATE SĂ „URLE” Ermit, aș vrea să îți pot spune ceva. Orice! Ceva despre colții gerului năprasnic care vor să muște din inima mea. Inima mea arzândă se zbate să se rupă din ghearele prea târziului care vrea să o sfâșie. Pentru că tu te depărtezi... Prea rar și prea indiferent mai privești înapoi ... Inima mea suferă
ȘI CITITORUL POATE SĂ „URLE” de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380993_a_382322]
-
vară; în vară - îngheț și ninsori. Fiecare, de rău în mai rău, întruna se teme. La munte revin zăpezile-albastre, Pe străzi curg viiturile râu Ducând sudoarea trudirilor noastre Pe nărăvașe ape, călăi fără frâu. Natura e bolnavă și zace De geruri și brume nocturne; Blestemele cad năpraznice Pe prea nevinovata lume. Se plouă cu noroi și cenușă Din cerul greu, plumburiu, Fulgere se sting pe prag, lângă ușă Și tunete surde se sparg în pustiu. Semănăturile ne-au spus, subit, adio
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
În decembrie-i vară; în vară - îngheț și ninsori. Fiecare, de rău în mai rău, întruna se teme.La munte revin zăpezile-albastre,Pe străzi curg viiturile râuDucând sudoarea trudirilor noastrePe nărăvașe ape, călăi fără frâu.Natura e bolnavă și zaceDe geruri și brume nocturne;Blestemele cad năpraznicePe prea nevinovata lume.Se plouă cu noroi și cenușăDin cerul greu, plumburiu,Fulgere se sting pe prag, lângă ușăși tunete surde se sparg în pustiu.Semănăturile ne-au spus, subit, adio ! Și viile... răsaduri
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
DE PATIMI Autor: Manuela Cerasela Jerlăianu Publicat în: Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului E iarna grea ca un torent de patimi E iarna grea ca un torent de patimi, Respir și vântul spulberă un gând, Gerul cumplit se-așează peste lacrimi, Dar ard cu tine un infinit plângând. Tăcerea în copaci de ger se-mbată Lăsând durerea-n jugul nou de frig, Iar peste timp, în foc e preschimbată Din arderea de stele să te strig
E IARNA GREA CA UN TORENT DE PATIMI de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374307_a_375636]
-
Autorului E iarna grea ca un torent de patimi E iarna grea ca un torent de patimi, Respir și vântul spulberă un gând, Gerul cumplit se-așează peste lacrimi, Dar ard cu tine un infinit plângând. Tăcerea în copaci de ger se-mbată Lăsând durerea-n jugul nou de frig, Iar peste timp, în foc e preschimbată Din arderea de stele să te strig. Și ploile curgând se risipesc în van Când umbrele se leagănă în munți, Iar jocul de dureri
E IARNA GREA CA UN TORENT DE PATIMI de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374307_a_375636]
-
visez și mă cobor în noapte Cu cu rătăciri de-o zi și ani din viitor, Tu mă trezești și îmi vorbești în șoapte Spunându-mi că de noi îți este dor. E iarna grea ca un torent de patimi Gerul cumplit se-așează peste vis Și eu pierdută toată printre lacrimi Adorm cu noi o noapte-n paradis. Acolo noi trăim iubirea toată Pe un torent de stele luminat, Iar tu rămâi mirele ce-o să poată Purta visul de soartă
E IARNA GREA CA UN TORENT DE PATIMI de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374307_a_375636]
-
absurde ale Stăpânei, rămasă fără oaste și fără muniție. Furia ei se revarsă peste țărmurile încremenite sub suflarea-i geroasă, construind fantasme din undele îndrăznețe. Marea se răzvrătește în depărtare, mușcând furioasă din podul de gheață, ce-i îngrădește libertatea. Gerul câștigă lupta, dar nu războiul, astfel că țărmurile cotropite de gheață rămân pentru o vreme, sub ocupație. Cuptoarele adâncului intră în funcțiune la capacitate maximă, alimentate cu focul ascuns în inima Terrei. Fuioare gigantice de aburi fierbinți se ridică tăcute
REVANȘĂ PIERDUTĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374330_a_375659]