7,863 matches
-
în multe țări, la putere au ajuns regimuri nedemocratice. Sprijinul popular care l-a ajutat pe Hitler să ajungă la putere a fost dobândit în urma unui discurs antiliberal, extrem de bine primit de cei grav afectați de criza economică. În condițiile globalizării, problematica de ordin economic a fost mult amplificată prin procese cum ar fi creșterea competiției cu care se confruntă firmele, interdependența prin care o criză se propagă foarte ușor, creșterea comerțului ilegal ori presiunea asupra mediului datorită dezvoltării. Amenințările la adresa
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
războaielor - victime necombatante, refugiile, violurile suferite ș.a.m.d. Din perspectiva teoriilor feministe, se impune o regândire a securității, astfel încât să poată fi puse în discuție militarismul și patriarhalismul sau legăturile dintre sărăcie și creșterea populației. „Noile amenințări” din epoca globalizării O nouă direcție și un discurs oarecum separat în dezbaterile privind securitatea se deschide prin cercetarea unui grup de fenomene asociate proceselor globalizării, datorită continuei permeabilizări a frontierelor, a posibilităților crescute de comunicare sau de circulație a banilor, mărfurilor, serviciilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puse în discuție militarismul și patriarhalismul sau legăturile dintre sărăcie și creșterea populației. „Noile amenințări” din epoca globalizării O nouă direcție și un discurs oarecum separat în dezbaterile privind securitatea se deschide prin cercetarea unui grup de fenomene asociate proceselor globalizării, datorită continuei permeabilizări a frontierelor, a posibilităților crescute de comunicare sau de circulație a banilor, mărfurilor, serviciilor și persoanelor. Din asemenea cauze, spectrul a ceea ce se conisederă „amenințare” a devenit mult mai larg. Probleme foarte diferite - de la cele de ordin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
anumite reguli la nivel transfrontalier în relațiile dintre ele, creând „regimurile transnaționale”. Se observă astfel că teoriile regimurilor, ca și celelalte abordări din relațiile internaționale, iau în considerare o creștere a importanței actorilor nonstatali, în particular în procesele cunoscute ale globalizării. Cooperarea sub forma regimurilor poate fi întâlnită practic în orice domeniu al interacțiunii dintre state - economic, mediu, comunicații, drepturile omului ș.a.m.d. Capitolul de față se va concentra asupra regimurilor de securitate, având în vedere că, prin specificul lor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Critica de mai sus are, la rândul ei, puncte slabe, având dezavantajul că elimină prea multe variabile (în definitiv, nu se poate presupune dezvoltarea relațiilor dintre state fără a se lua în considerare adâncirea celor interindividuale, mai ales în condițiile globalizării). Se ajunge astfel la al doilea tip de critici aduse teoriei comunităților de securitate, care vizează fundamentele constructiviste ale acesteia. Observațiile din această categorie se referă, de exemplu, la faptul că originile normelor membrilor unei comunități și identitățile comune, precum și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ambelor teorii: concentrarea exclusivă asupra unităților politice suverane definite prin teritorialitate - state. Exact limitarea la aceste unități politice particulare favorizate și de realism face obiectul uneia dintre rarele inițiative de a aborda fenomenul păcii democratice în contextul mai larg al globalizării și al noii fragmentări mondiale. Din coliziunea tematicii pacifismului democratic cu problematica transnațională, Barkawi și Laffey extrag concluzia că prin favorizarea statului suveran definit prin teritorialitate, teoria păcii democrate pare a fi incapabilă să considere atât efectele generale ale globalizării
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
globalizării și al noii fragmentări mondiale. Din coliziunea tematicii pacifismului democratic cu problematica transnațională, Barkawi și Laffey extrag concluzia că prin favorizarea statului suveran definit prin teritorialitate, teoria păcii democrate pare a fi incapabilă să considere atât efectele generale ale globalizării, cât și transformările sociale particulare, cum ar fi impactul procesului de decolonizare, al organizațiilor transnaționale ori transformările în ceea ce privește folosirea forței la nivelul sistemului internațional (Barkawi și Laffey, 1999, pp. 403-434). În sfârșit, o critică venită prin filiera teoriei critice a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pașnic a democrațiilor industriale și destructivitatea armelor nucleare, care fac un război major improbabil în lumea postmodernă (Mandelbaum, 1998-1999, pp. 20-38). În perioada de după „războiul rece”, sub impactul dispariției competiției bipolare dintre cele două superputeri și al fenomenului complex de globalizare, contextul geopolitic a suferit mutații semnificative. Efectul cumulat al celor doi factori se pare că stă la originea a ceea ce s-a numit „noul val al belicozității” (Luttwak, 1999, p. 110) la periferia sistemului internațional. Trei premise constituitive au determinat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de focoase este mai puțin important, în măsura în care ambii adversari au asigurată capacitatea celui de-al doilea răspuns. Superioritatea în sens numeric și calitativ care funcționa atât de bine în cazul armelor convenționale se estompează în cazul armelor nucleare. Ionuț Apahideanu GLOBALIZAREA ÎNTRE CONCEPT ȘI REALITATEA DESEMNATĂ Cu o origine situată undeva în anii ’60, termenul globalizare a început să fie uzitat tot mai frecvent la sfârșitul anilor ’80, în articolele unor economiști japonezi apărute în Harvard Business Review, devenind treptat „conceptul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
doilea răspuns. Superioritatea în sens numeric și calitativ care funcționa atât de bine în cazul armelor convenționale se estompează în cazul armelor nucleare. Ionuț Apahideanu GLOBALIZAREA ÎNTRE CONCEPT ȘI REALITATEA DESEMNATĂ Cu o origine situată undeva în anii ’60, termenul globalizare a început să fie uzitat tot mai frecvent la sfârșitul anilor ’80, în articolele unor economiști japonezi apărute în Harvard Business Review, devenind treptat „conceptul anilor ’90” (Waters, 1995). Similar altor concepte centrale din vocabularul științelor politice, precum putere, democrație
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
uzitat tot mai frecvent la sfârșitul anilor ’80, în articolele unor economiști japonezi apărute în Harvard Business Review, devenind treptat „conceptul anilor ’90” (Waters, 1995). Similar altor concepte centrale din vocabularul științelor politice, precum putere, democrație sau autodeterminare națională, termenul globalizare rămâne unul extrem de controversat, neavând o definiție precisă și nici universal (sau măcar majoritar) acceptată. Pe marginea sa, sfera academică a relațiilor internaționale a consemnat în ultimii ani o dezbatere internă ce poate fi încadrată în seria marilor dezbateri din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
într-o tentativă de combinare și acomodare neutră axiologic a primelor două poziții. Într-o reproducere extrem de sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a cadrului de desfășurare a activităților umane, scepticii iau în considerare doar o internaționalizare și regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a cadrului de desfășurare a activităților umane, scepticii iau în considerare doar o internaționalizare și regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul fenomenului contemporan, proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca fără precedent actualul nivel
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
un mediu economic global, scepticii consideră că statele vor rămâne principalii actori politici și economici, de ale căror interese și acțiuni va depinde în permanență gradul de instituționalizare internațională, în vreme ce transformaționaliștii estimează că arena internațională va consemna desfășurarea simultană a globalizării și fragmentării, fenomene opuse (Held et al., 1999, pp. 1-10). Făcând în mod repetat recurs la această dezbatere, în cele ce urmează, construirea unei înțelegeri a fenomenului va porni de la operaționalizarea conceptului în diferite dimensiuni, menite să ofere totodată fundamentul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în mod repetat recurs la această dezbatere, în cele ce urmează, construirea unei înțelegeri a fenomenului va porni de la operaționalizarea conceptului în diferite dimensiuni, menite să ofere totodată fundamentul necesar clarificării, reinterpretării și acomodării pozițiilor teoretice opozante din dezbaterea asupra globalizării. În acest scop, reprezentarea care fundamentează demersul prezentului capitol ca proces multidimensional, deopotrivă intensiv și extensiv, propagat diferit în diversele sale dimensiuni (sectoare, paliere) și însoțit de un proces opus - localizarea (numită și fragmentare). Astfel, împrumutând din instrumentarul științelor exacte
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acest scop, reprezentarea care fundamentează demersul prezentului capitol ca proces multidimensional, deopotrivă intensiv și extensiv, propagat diferit în diversele sale dimensiuni (sectoare, paliere) și însoțit de un proces opus - localizarea (numită și fragmentare). Astfel, împrumutând din instrumentarul științelor exacte, fenomenul globalizării poate fi caracterizat prin două mărimi - intensitate (pentru latura sa intensivă) și amplitudine (pentru latura sa extensivă). O atare abordare conjugată a celor două mărimi permite ameliorarea unei prime diferențe recognoscibile în literatura de specialitate, aceea dintre două macrotipuri de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prin două mărimi - intensitate (pentru latura sa intensivă) și amplitudine (pentru latura sa extensivă). O atare abordare conjugată a celor două mărimi permite ameliorarea unei prime diferențe recognoscibile în literatura de specialitate, aceea dintre două macrotipuri de definire a fenomenului globalizării: unul care focalizează creșterea interconectării și a interdependenței, a interacțiunilor și a fluxurilor transnaționale; și altul care accentuează anvergura (acoperirea geografică) a fenomenului, traductibilă în comprimarea simbolică a spațiului și timpului în așa fel încât evenimente locale pot fi rapid
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interacțiunilor și a fluxurilor transnaționale; și altul care accentuează anvergura (acoperirea geografică) a fenomenului, traductibilă în comprimarea simbolică a spațiului și timpului în așa fel încât evenimente locale pot fi rapid antrenate de evenimente produse la mare distanță. Asociate reprezentării globalizării ca fenomen deopotrivă intensiv și extensiv, cele două tipuri definiționale sunt așadar complementare și nu alternative sau opozante. În al doilea rând, urmărirea intensității și a amplitudinii (chiar dacă nu întotdeauna ușor măsurabile) ilustrează decalaje între diferitele dimensiuni ale globalizării în funcție de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
reprezentării globalizării ca fenomen deopotrivă intensiv și extensiv, cele două tipuri definiționale sunt așadar complementare și nu alternative sau opozante. În al doilea rând, urmărirea intensității și a amplitudinii (chiar dacă nu întotdeauna ușor măsurabile) ilustrează decalaje între diferitele dimensiuni ale globalizării în funcție de procesul opus al localizării și furnizează totodată un plus de calitate comparației contrastante dintre cele două procese: ca intensitate, globalizarea presupune integrare, interconectare, interdependență, deschidere, coeziune sistemică, multilateralitate într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea înseamnă dezintegrare, independență, autarhie, închidere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al doilea rând, urmărirea intensității și a amplitudinii (chiar dacă nu întotdeauna ușor măsurabile) ilustrează decalaje între diferitele dimensiuni ale globalizării în funcție de procesul opus al localizării și furnizează totodată un plus de calitate comparației contrastante dintre cele două procese: ca intensitate, globalizarea presupune integrare, interconectare, interdependență, deschidere, coeziune sistemică, multilateralitate într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea înseamnă dezintegrare, independență, autarhie, închidere, entropie sistemică și unilateralitate într-o dinamică centrifugă; ca amplitudine, globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de calitate comparației contrastante dintre cele două procese: ca intensitate, globalizarea presupune integrare, interconectare, interdependență, deschidere, coeziune sistemică, multilateralitate într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea înseamnă dezintegrare, independență, autarhie, închidere, entropie sistemică și unilateralitate într-o dinamică centrifugă; ca amplitudine, globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție naționalism/regionalism, distensie spațială, separatism, eterogenitate. Relația de asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată diferit de la un autor la altul, unii considerând-o corelație
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție naționalism/regionalism, distensie spațială, separatism, eterogenitate. Relația de asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată diferit de la un autor la altul, unii considerând-o corelație (legătură cauzală) în tiparul dialectic acțiune-reacțiune în care globalizarea generează în mod direct localizare ca proces opus, iar alții covarianță (fără legătură cauzală), în sensul de complementaritate și ocurență simultană a celor două procese, dar în contexte spațiale diferite. Certe rămân însă simultaneitatea și direcțiile lor opuse. În această
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
federalism versus separatism, modernitate (modernism) versus rezistență (tradiționalism) etc. Diferențele specifice ale unor astfel de perechi opozante rezidă în faptul că ele se adresează, fiecare în parte, unei/unor dimensiuni ale binomului globalizare-localizare. În acest context, abordarea defalcată a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură nu numai să elucideze dinamica globalizare-localizare în cadrul perechilor menționate, ci și să delimiteze specific termenul globalizare în raport cu alți termeni frecvent uzitați interșanjabil în literatura de specialitate, precum internaționalizare, liberalizare, universalizare, mondializare, occidentalizare sau
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
adresează, fiecare în parte, unei/unor dimensiuni ale binomului globalizare-localizare. În acest context, abordarea defalcată a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură nu numai să elucideze dinamica globalizare-localizare în cadrul perechilor menționate, ci și să delimiteze specific termenul globalizare în raport cu alți termeni frecvent uzitați interșanjabil în literatura de specialitate, precum internaționalizare, liberalizare, universalizare, mondializare, occidentalizare sau modernizare. Aferenți unor abordări teoretice diferite (de exemplu, a sistemelor mondiale, a culturii globale, a societății globale, a capitalismului global), acești termeni se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
literatura de specialitate, precum internaționalizare, liberalizare, universalizare, mondializare, occidentalizare sau modernizare. Aferenți unor abordări teoretice diferite (de exemplu, a sistemelor mondiale, a culturii globale, a societății globale, a capitalismului global), acești termeni se adresează în fapt unor dimensiuni diferite ale globalizării (de unde și o identificare diferită a cauzelor și implicațiilor globalizării), aflate astfel într-o relație mai degrabă de complementaritate decât de sinonimie. Sintetizând numeroasse lucrări din literatura de specialitate, schematizarea pentru care optăm reprezintă procesul globalizării în cinci dimensiuni, dintre
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]