2,432 matches
-
În căutare de modele prestigioase, atunci când aceiași cărturari Îi percepeau pe români ca pe un popor „Învins”, Îi identificau pe aceștia nu cu dacii, ci cu evreii, care - ca și romanii - erau o nație „mare”, „nobilă” și „cu un trecut glorios”. Nu este de mirare că, pentru corifeii Școlii Ardelene, Traian era văzut ca un fel de Moise al românilor. Samuil Micu și Gheorghe Șincai par să-l aprobe pe contemporanul lor, enciclopedistul francez d’Holbach : „Fiecare popor a avut un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să trimită lui Ion Antonescu un memoriu prin care, își exprima bucuria și satisfacția pentru că am recâștigat două provincii frumoase și că am readus milioane de suflete românești la vatra strămoșească”, acțiune în care, „jertfa sângelui scump al armatei noastre glorioase a reparat rușinea pe care cârmuitorii inconștienți de pe vremuri au adus-o țării noastre. Însă, Iuliu Maniu se pronunța împotriva continuării războiului pe teritoriu sovietic. Eliberarea Basarabiei și a părții de nord a Bucovinei a anulat pentru moment consecințele brutalului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cât și pe front. În august 1942, într-o dare de seamă privind situația internă se spune că „evenimentele actuale nu au influențat în rău starea de spirit a populației care are convingerea că victoria va fi a Axei. Participarea glorioasă a românilor pe frontul din Caucaz dau siguranță că se va face dreptate și retrocedarea Ardealului cedat. Produce îngrijorare a doua iarnă de război cu Rusia. Prezența trupelor germane în țară este privită cu simpatie și camaraderie. În darea de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
DJANB, Fond Poliția Dorohoi, ds.313/1942, f.949 955). Evenimentele actuale sunt privite cu optimism de populația română care dă dovadă de încredere în puterile Axei în faptul că armata română este evidențiată pe întreaga presă aliată pentru participarea glorioasă la luptele contra bolșevismului ce deșteaptă mândria ei. Nici bombardamentul inamic din 14 aprilie ce a avut loc în restul țării nu a influențat cu nimic starea populației. prezența trupelor germane în țară este socotită ca ceva natural nu dă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
o ședință de lămurire a tinerilor evrei din oraș pentru formarea organizației Tineretul Democratic Evreiesc”. Pe lângă „seniorii” Iancu Gutman și dr. M. Froimovici, au luat loc În sala nu știu care și tinerii ce ardeau de nerăbdare, probabil, s-o ia pe gloriosul drum trasat de și mai gloriosul Întru anonimat partid comunist român, varianta idiș sau ebraică. Domnișoarele prezente au fost următoarele: „Fany Erlieb, Ety Erlieb, Cili Iacobsohn, Beia Mariesis, Mia Joseph, Iosefina Kaufman, Rosalia Schächter, Suzy Goldștein, Francisca David, Șeila Marcus
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
evrei din oraș pentru formarea organizației Tineretul Democratic Evreiesc”. Pe lângă „seniorii” Iancu Gutman și dr. M. Froimovici, au luat loc În sala nu știu care și tinerii ce ardeau de nerăbdare, probabil, s-o ia pe gloriosul drum trasat de și mai gloriosul Întru anonimat partid comunist român, varianta idiș sau ebraică. Domnișoarele prezente au fost următoarele: „Fany Erlieb, Ety Erlieb, Cili Iacobsohn, Beia Mariesis, Mia Joseph, Iosefina Kaufman, Rosalia Schächter, Suzy Goldștein, Francisca David, Șeila Marcus, Carola Herșcovici, Leti Leibovici, Bianca Zilberman
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1947 (regele Mihai I): „Timpul dela 6 septembrie 1940, dată când cu ajutorul monarhiei și al reacțiunii a venit la cârma țării Generalul Antonescu - unul din galeria marilor scelerați care au Însângerat omenirea (subl.ns.) - și până la 23 august 1944 când glorioasa Armată Roșie a eliberat România de cotropirea armatelor hitleriste, constituie cea mai cruntă și mai neagră perioadă pe care a străbătur-o țara. În fruntea fărădelegilor stă fostul rege Mihai. Astfel, la 8 Noembrie 1940, fostul rege Mihai face o vizită
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de propagandă și agitație de pe lângă sfatul popular orășenesc Bârlad? Oare acest mahăr fusese declarat imun la răspundere?! Noul „Împuternicit” al Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor pentru orașul și raionul Bârlad, Ion Ghidoveanu, nu fusese cu nimic mai breaz decât „gloriosul” său Înaintaș Radu Costache decât, poate, la o caligrafie mai Îngrijită dar și la atenția acribioasă cu care citea singura publicație de atunci ce apărea la Bârlad dar și textele stației de radioficare. Pe 19 iulie 1966, acesta trimitea la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Din punct de vedere „...politico-ideologic”, privirile vigilente ale grangurilor se opriseră asupra câtorva pe care le vom reproduce În continuare: „Astfel, În ziarul Vremea nouă nr.200 din 11 octombrie a.c. (1968, n.n.), În pagina a II-a intitulată <<Pagini glorioase din istoria mișcării muncitorești din România>> se publica și un fragment din programul P.S.D.M.R. (acest partid există și astăzi, numai că s-au eliminat literele „M” și „R”, n.n.) adoptat la congresul din 1893. La un moment dat se spune
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ansamblul statelor est-europene dominate de URSS, este dovedit și de o rășluire de text aplicată de cenzorul Zamfirescu unui articol ce ar fi urmat să apară În numărul 200/11 octombrie 1968 al cotidianului local. Acest material avea titlul: „Pagini glorioase din istoria mișcării muncitorești din România” și În el fuseseră inserate „...extrase din Programul P.S.D.M.R. (Partidul social-democrat al muncitorilor din România, n.n.) adoptat la Congresul de constituire din anul 1893”. Pasajul care-i căzuse greu la lingurică acribiosului corector suna
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să se fi schimbat. Probabil, mai cu frică de Divinitate și mai aplecați spre „Doamne, ferește!”, „Piei, drace!” sau facerea Sfintei Cruci cu limba, jurnaliștii de la „Vremea nouă” nu prea au Înțeles ori s-au prefăcut a nu Înțelege mesajele gloriosului partid al celor ce nu munceau dar gândeau și pentru alții legi și sarcini obligatorii, așa că cenzorul și-a scos barda din traistă și a altoit un text cam ca acesta: „Deși există un program bine Întocmit, amplu, concret, gazeta
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și cu atît mai puțin unul de boală ; chiar a fost o epocă de glorie din istoria filmului și nostalgia e sentimentul mai mult sau mai puțin inevitabil al oricărui cinefil dotat cu gust și confruntat cu filmele prea puțin glorioase ale Hollywood-ului de azi. Dar această nostalgie, care ar fi trebuit să se formeze treptat, ca efect al unui întreg proces de cunoaștere și înțelegere, pare să fi intrat de la început în mine da, ca o boală , favorizată de rigorile
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ale lor n-au ajuns să pară chiar de neînțeles și, cu puțină imaginație, te poți apropia de sentimentele de mîndrie cu care un spectator de la 1967 putea să iasă de la film : mîndria de a avea o istorie atît de glorioasă, inseparabilă de mîndria de a avea o cinematografie cu atîția mușchi pe ea. Mihai Viteazul (1970) a făcut și mai mulți oameni (13.330.000) să se simtă mîndri. Ca anvergură și complexitate logistică, e vîrful indiscutabil al epopeei naționale
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fără Travolta în Grease 2, dar contribuția respectivă n are de ce să fie în topul motivelor ei de mîndrie.) Problema e că realitatea experiența concretă de a-l vedea pe Travolta în travesti nu e la înălțimea ideii. Cele mai glorioase travestiuri de-la-bărbat-la-femeie din istoria filmului sînt acelea în care hainele femeiești par să împlinească și să elibereze ceva din personalitatea bărbatului : în Unora le place jazzul, travestiul scoate la suprafață delirant și totodată perfect natural domnișoara de pension din Tony
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
prostindu-se, în fața întregii lumi, pe aceleași refrene pe care, la un moment sau altul, ne-am prostit cu toții, chiar dacă doar între prieteni sau doar în fața unei oglinzi. Celebritățile de-aici nu operează ca entertainer-i decît în cel mai puțin glorios sens al termenului acela de oameni plătiți ca să riște ridicolul pentru amuzamentul nostru. Excepțiile sînt două la număr : Baranski, care are nu doar voce, ci și genul ăla de țîfnă profesională care-i permite unui artist de pe Broadway să-i
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de prin pomii pe care îi lăsau evreii pentru săraci. Am descoperit vechiul palat al ultimilor regi canaaniți ai Hațorului. Zidurile sale masive se pot vedea cu claritate până la o înălțime de 2 metri. Renovate și conservate, ele oferă imaginea glorioasă a unui palat. Ceea ce mi s-a părut foarte interesant, a fost că descoperirea acestor ruine arse, m-a făcut să cred mai cu tărie Cuvântul lui Dumnezeu scris în Iosua 11:10 - 13 ...,,și Iosua a pus foc Hațorului
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
congresului, toți cei 700 de participanți, români și străini, au luat parte la spectacolul Alexandr Mastrosov de la Operă. Teohari Georgescu, secretar C.C. al P.M.R., ține o cuvântare în care afirma: "În constituirea Uniunii Tineretului Muncitor noi ne-am călăuzit după glorioasa experiență a Komsomolului, creat și educat de marele partid al lui Lenin și Stalin." Care erau sarcinile U.T.M., stabilite în lumina hotararilorunei plenare a P.M.R. din decembrie 1948 o spune tovarășul Teohari Georgescu, viitorul deviaționist al grupului Ana Pauker-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
munca zilnică în profesia sa, iar mie aproape că nu-mi ajungeau picioarele pentru deplasări zilnice pe străzi drepte, luminoase, atrăgătoare și instructive pentru orice vizitator străin. Străinul care vizitează Parisul - și nu numai Parisul - descifrează la tot pasul istoria glorioasă a Franței. Ca om care am studiat istoria și m-a pasionat de când mă știu, era un adevărat deliciu intelectual să descifrez vechiul și noul din istoria Franței, cu cele mai semnificative amănunte, în timp ce la noi s au întrebuințat buldozerele
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ei, nu s-ar fi înfruptat copios din siropurile hărăzite mie. M-am născut la Chișinău unde tata, militar de carieră, a avut regimentul timp de 20 de ani, scurși între revenirea Basarabiei la Patria mumă și ocuparea ei de către "glorioasa Armată Roșie. "Locul nașterii" avea să aibă asupra mea consecințe negative și pozitive: până în 1990, când priveam în buletin mențiunea "locul nașterii" Chișinău URSS, mă apucau pandaliile; după 1990 am devenit beneficiar al prevederilor Legii 189/ 2000, a "strămutaților", care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
într-o impozantă limuzină de protocol, am plecat spre Chișinău. Așa cum am menționat la început, sunt născut la Chișinău și ardeam de nerăbdare să revăd orașul pe care-l părăsisem la vârsta de doar doi ani, cu familia urmărită de glorioasa "Armată Roșie". Am fost însoțiți de la frontieră de o mașină a poliției moldovenești și eram precedați de o impunătoare donație de 2000 de cărți, pe care aveam s-o inaugurăm. Șef de misiune la Chișinău, cu grad de însărcinat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de la Bahrim ieși tobă de carte, dar noi Învățam de frică. Într-o bună zi am venit la școală ras În cap, decizie radicală care m-a salvat de trasul zilnic de perciuni, o specialitate a Învățătorului, moștenită din străbunii glorioși. Rasul În cap nu i-a fost pe plac nici lui Bahrim și nici lui Papago, Îngrozit de cât de neatrăgător arătam. Drept consolare, În loc să-mi fac lecțiile, preferam să stau singur În fața oglinzii ore În șir și să „dirijez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
le-am găsit În podul acela, printre ierbare pline cu căldărușe alpine, cu palemonia albastră, cu Lycneea, cu crini roșii-portocalii și alte flori din Davos, aveau mai multă tangență cu subiectul meu. Am luat În brațe și am cărat jos glorioasa povară alcătuită din patru volume extrem de atrăgătoare: planșele Mariei Sibylla Merian (1647-1671) cu insectele din Surinam, nobila carte a lui Esper, Fluturii: Die Schemetterlinge (Erlanger, 1777), lucrarea lui Boisduval, Icones Historiques de Lépidoptères Nouveaux ou Peu Connus (Paris, Începută În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
singur, și singur chiar, potrivnic unei întregi oștiri: îl obsedează moartea împăratului Constantin Paleologu, căzut eroic cu spada în mână, nevrând să supraviețuiască căderii Constantinopolului său: Nu poți fi înfrânt, dacă lupți până la moarte". De fapt, era o sinucidere deghizată, glorioasă însă, ce-i salva onoarea, demnitatea, rămânând în viitorime un Ștefan Voievod neînfrânt, cu aureolă de martir, ce-i satisfăcea și orgoliul, mândria nemăsurată ce-l făcuse să greșească nu o dată în viață... "Da!... dar Moldova cui o las?!!..." Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
războiul nu s-a sfârșit încă... Cum așa? Nu s-a sfârșit?! Da' aista ce fu? Cum credeți că Luminăția sa Mahomed-Împărat, Stăpânul Lumii, Fratele Soarelui, Trimisul lui Allah pe Pământ, cum credeți că va primi vestea umilitoarei înfrângeri a gloriosului Aliotman? Și de către cine? De o spurcăciune de țărișoară, de niște ghiauri spurcați, de niște țărănoi prăpădiți care au făcut de ocară "a mai mare, a mai tare oaste de pe fața Pământului"! Și, încă, în văzul întregii lumi! E o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
anul Domnului 6983 de la Zidire. Io Ștefan Voievod, Domn a toată țara Moldovei, mă închin cu prietenie vouă, regi, crai, principi, tuturor cărora va ajunge cartea aiasta... PARTEA A DOUA AIASTĂ "POARTĂ A CREȘTINĂTĂȚII" februarie iulie 1475 "O! Bărbat minunat, glorios, pe care atât îl admirăm; întru nimic mai prejos eroilor antici pe care-i slăvim. Tu, care în veacul nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor! După a mea socotință, ai fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]