2,459 matches
-
du-mă la o casă de om că nu mai ajung la Pungești, rosti cu glasul sfârșit Costache; L-a ajutat să urce în căruță apoi luând hățurile îndemnă caii la drum. Ajunși în Rediu au cerut găzduire la unii gospodari, cu case mai răsărite , dar nu au fost primiți decât de o țigancă bătrână care locuia într-o căsuță amărâtă, parcă gata să se năruiască. L-au dezbrăcat de hainele ude și murdare, țiganca i-a dat altele uscate și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
s-a bucurat de susținerea boierului Jac Marcopol și a unor comercianți români dar și evrei care au sprijinit material acțiunea, prin aprovizionarea cu toate cele necesare celor trei etape de desfășurare a evenimentului. Un rol deosebit l-au avut gospodarii satului, feciorii și fetele lor, care așteptau cu nerăbdare asemenea eveniment. Gospodinele satelor se îngrijeau în pregătirea de bunătăți, cozonac, pască, ouă roșii, prăjituri, care mai de care mai gustoase, întrecîndu-se între ele. Toate acestea erau menite să asigure reușita
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cumpere altele trebuincioase în gospodărie. Toader Axinte s-a descurcat și el cu scroafa și purceii ce-i adusese la vânzare, a vândut șapte purcei cu bucata iar scroafa plus cei cinci purcei care mai rămăseseră s-au vândut unui gospodar de la Dumbrăveni, care se gândea să-i crească în continuare, spunând că are bucate suficiente din recolta anului. în târg mai erau și alte neamuri ale lui Tinca și Ileana precum și din partea familiilor Cocuzeștilor, Vasile, Ion, Ghiță și a familiei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
oleacă să mă mai sfătuiesc cu feciorul! Maria în sinea ei se învoise cu prețul dat dar dorea să mai câștige timp, că Dumitru ce părere putea să-și dea, el fiind încă un copil că avea doar cincisprezece ani. Gospodarul revine peste vreun sfert de oră și întreabă: − Ei, v-ați hotărât? Maria ținea mult la Joian deși era vinovat de necazurile lui Săndel, dar și ea și Costache hotărâseră să-l vândă, că nu aveau bani să-i cumpere
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și Costache hotărâseră să-l vândă, că nu aveau bani să-i cumpere pereche, ca să aibă pereche de jug. − Cu adălmaș sau fără? întrebă cumpărătorul; − Fără, că eu nu obișnuiesc să beau iar băiatul e încă prea mic pentru așa ceva; Gospodarul numără banii prețului pe care se învoiseră iar Maria îi dădu frânghia de care era legat Joian. Câinele Cuțurică se uită la stăpâni, apoi la Joian și scheună prelung. Dar nu era semn de rămas bun între animale, ci mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din jos, că vin și eu îndată; Mergând prin casă sprijinit într-un baston special adus de fiul său Mihai, Costache vine și el să audă discuția, să cunoască ce mai spun oamenii cu mai multă pregătire de cât simpli gospodari din sat sau târg, că de când paralizase de picioare, nu mai ieșise din casă, să mai vorbească cu lumea; - Madam Marie, nu te supăra, cred că vrei să mergi la beci, dar să știi că noi nu bem vin, nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
au instalat bucătării de campanie în grădina nașului Dârdală, în fața casei noastre „de din vale”, casă ce era hărăzită fratelui nostru, Mihai și după ce au aprins focurile, au plecat la vânătoare, dar nu în pădure ci în ogrăzile și cotețele gospodarilor. Au tras rafale și în cârdul nostru de găini de au scăpat doar un cocoș cu trei găini. A doua zi au împușcat scroafa pe care o țineau ai noștri la casa cea nelocuită și aceasta fiind mare și grea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din sate vecine, el este din Valea Oanei dar a învățat croitoria când era copilandru, la București unde avea el niște rude. A lucrat acolo până l-au luat militar. Cunosc foarte bine familia lui, sunt oameni cinstiți și buni gospodari. El a căzut prizonier în timpul războiului și când a fost liberat, a venit la Pungești și și-a deschis un atelier de croitorie în casele unui evreu din târg, casă pe care chiar a cumpărat-o. A auzit despre Emilia
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
rudele și prietenii petreceau atât de frumos în jurul unor mese îmbelșugate, stropite cu un pahar de vin bun! Priponeștii erau renumiți pentru vinurile foarte bune și pentru oamenii atât de harnici, de buni, de primitori și de iubitori de frumos! Gospodarii își cinsteau numele și pletele cărunte prin ajutorarea celor din jur, toți trăind într-o adevărată armonie și pace socială. Cu drag îmi amintesc de această primă vacanță când familia noastră s-a prezentat ca un tot întreg, închegat și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
oameni deosebiți! Îmi plăceau oamenii acelor locuri și tot ceea ce era legat de existența lor, colindam acele prea frumoase locuri, cunoscând vecinătățile imediate. Facem apoi o vizită la Sibiu și la complexul din „Dumbrava Sibiului”, am vizitat Rășinarii cu acei gospodari respectabili care parcă veneau de pe Columna lui Traian. Mai mult încă, am făcut o vizită în satul Poplaca din vecinătate, fiind musafiri ai fostului meu profesor de desen din anii anteriori. În acest fel mi-am încărcat sufletul cu frumusețile
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
apropierea frontului, l am încurajat și ne-am despărțit cu inima grea! A luptat într-un detașament de șoc, special organizat și s-a întors teafăr după cucerirea Odessei. Tot acum, rezerv câteva zile, mă deplasez la Buciumeni, la casa gospodarului cu faimoasa batistă la piept de care am amintit și facem rapid cununia religioasă, mai mult la sugestia mamei, care motiva că e război și că trebuie și binecuvântarea bisericii pentru căsătoria noastră. În cele trei zile petrecute la Buciumeni
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
1939. Omul avea o gospodărie înfloritoare la Măldaeni - în Teleorman și hotărăsc plecarea cât mai repede. Atunci circulau acele lungi și aglomerate „trenuri ale foamei” și ajung cu greu la fostul concentrat din anii anteriori. Bucurie de nedescris pe acel gospodar care nu mă văzuse de șase ani. Gospodărie frumoasă, oameni vrednici și muncitori, belșug de grâne în gospodărie! Îi spun motivul adevărat al vizitei, precum că foamea m-a pornit la drum. Omul îmi spune că trei zile voi fi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
vot. N-am primit cartea de alegător, dar am mers la secția de vot din satul vecin. Ni se promite că vom primi documentul respectiv și ne vom exercita dreptul democratic de vot. În situația mea se aflau mulți buni gospodari și am tot așteptat până spre seară. Sătul de așteptarea zadarnică plec spre casă însoțit de cei asemeni mie. La intrarea în sat, întregului grup în care mă aflam ni se face o manifestație, cu huiduieli și injurii de către alți
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
lui septembrie am de lucru nu glumă! Repar acoperișul, văruit-zugrăvit peste tot, făcându-ne cât mai bune condiții de viață. Ai mei m-au ajutat foarte mult. Refac gardurile peste tot, ba mai construiesc și o pivniță trainică de bun gospodar, cu gând de stabilitate. Bătrâna mamă a celui dispărut se bucură că are în jurul ei o familie tânără, având cui să-și spună păsul, mai ales față de soția mea, cu firea ei deschisă, prietenoasă. Fetița noastră împlinea cinci ani, creștea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
liniștită. S-au instaurat noile autorități locale cu vederi de stânga. Ni se cere să acționăm în noua direcție, dar nu ne pretam să facem un anumit joc politic! Eram fiul unui om gospodar, învățasem în școala normală să fiu gospodar și iau măsuri pentru a-mi spori situația materială, cultivând zarzavaturi și muncind o vie aflată chiar în cadrul locuinței mele. În vară, ne bucurăm de vizitele surorilor și fraților soției, toți sunt încântați de casa noastră, de atmosfera caldă din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cumva să modific în vreun fel scriptele școlare. Am tăcut și am continuat cu aceeași intensitate pregătirea. Tot atunci, pe la sfârșitul lui noiembrie, tocmai când eram cu 88 treburile din școală puse la punct și ne simțeam bine și ca gospodari responsabili, primim o scrisoare insistentă de la Lenuța, sora mai mare a soției, ca să lăsăm totul așa cum se afla atunci în școală și să venim la București, unde ni se făcuse loc la o școală pentru amândoi, eu urmând să fiu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
gaz pe foc, reamintindu-mi că ar fi cazul să facem scena pentru căminul cultural folosind acele grinzi de care-mi reamintea iarăși. I-am spus că nu pot folosi grinzile acelea pentru că nu le am, că el, ca fost gospodar al școlii, nu mi le predase. Mai mult încă, îi spun că acele grinzi au ieșit pe poarta școlii la data de... cu o căruță cu doi cai, că în căruță se afla chiar omul de serviciu al școlii - omul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
chiar în ziua de 21 mai anul următor, lăsând apoi să aibă loc adunarea proiectată pentru iunie 1982. Așa se face că a treia adunare, peste rând, a avut loc în anul următor. El a pregătit totul ca un bun gospodar, în timp ce eu am mai scris tuturor să nu uite de promisiunea făcută, și astfel ne-am întâlnit și aici, la Șuletea cu aceeași bucurie și nerăbdare. Timpul trece așa cum știe el, fără probleme deosebite de consemnat. Totul e frumos în jurul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sat, iar după reprezentația-ceremonie-ritual se regăseau la cârciumă sau la ceainărie, unde se amestecau, neobservați, printre comeseni. Acești bărbați erau discipoli ai unei Învățături practice, aceea a uniunii naturii umane cu o realitate ultimă, Shiva-Shakti, și În același timp simpli gospodari care-și vedeau de ograda lor, nicidecum artiști emeriți sau staruri locale. Plecând din Bali, m-am gândit iar la Artaud. Cred că dacă ar fi trăit aici, precum Gaugain În Tahiti, Artaud s-ar fi Însănătoșit. El avea o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cu sabia goală ducându-și oștirea la izbândă. Era unul dintre secretele izbânzilor sale. Ștefan a fost un reformator, un ziditor, el nu a fost numai un genial strateg și viteaz războinic; a fost și un înțelept cârmuitor și harnic gospodar al țării; abil diplomat; ctitor și original constructor de biserici, cetăți și târguri; legiuitor de pravile și necruțător judecător; a încurajat arta, cultura, istoriografia, a dezvoltat negoțul, meșteșugurile; s-a înconjurat de colaboratori "vrednici", într-un cuvânt, a ridicat o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a depus conținutul consistent și abundent. Și cum era un ger de crăpau pietrele... Întorcându-se de la școală peste câteva ceasuri, autorii isprăvii l-au putut vedea - cu ce satisfacție, nu mai e nevoie să o spun - la lucru pe gospodarul ce le stârnise antipatia, trebăluind plin de năduf în jurul lacătului de la intrarea în pivniță, încercând - cu ajutorul unui ceainic cu apă fiartă - să dezghețe grămăjoara solidificată ce obtura atât de necesara gaură a cheii. O farsă de o simplitate diabolică, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mai amintesc de câteva șederi la Snagov în doi, numai cu tata, mai ales de cele de la sfârșitul anilor ’70. Veneam, de obicei, iarna, ca să facem focul în casă, să se mai încălzească pereții. Mai tânăr pe atunci, tata, un gospodar înnăscut, era încă în putere și foarte activ: făcea de toate, inclusiv mâncare, mă servea și îmi crea toate condițiile ca eu să scriu. În acei ani lucram la Spațiul în literatură. Țin minte două asemenea conviețuiri de trei-patru zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
drum cu spini încununat, Blândul Pastor și altele. El cântă și lacrima de duioșia cuvintelor care-L înfățișau pe Domnul Iisus și Golgota. Apoi cântam cu toții. Era frumos și plăcut. Și Dumnezeu parcă le sporea pe toate. Tata, fiind bun gospodar, ne învață de toate. Iarnă și vară. În zile de sărbătoare, după-amiaza tata citea Biblia. Era cu frica de Dumnezeu. Când aveam vreo 10 sau 12 ani am citit-o și eu. Toată. Mi-a plăcut foarte mult. Pentru că sufeream
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
care se înpleteau crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci, (foarte rar, foarte puțini meri), uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satului). Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru pepeni și legume. Se cultiva în grădină fasole oloagă și de harag, castraveți, varză, pepeni, ceapă, morcov, țelină, usturoi, praz și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
din două” în moșia boierului, creșteau animale și păsări, mai ales oi și capre, mai puține vaci. Pentru muncile agricole și pentru transportul cerealelor, a paielor, a lemnelor, se foloseau boii. Erau puțini cai. Tata a fost unul dintre primii gospodari care a renunțat la boi și a cumpărat și a adus cai din Basarabia. Femeile lucrau în casă, mai ales iarna, inul și cânepa, bumbacul și lâna. Vara, femeile mergeau și la munca câmpului, la prășit, la cosit, la treierat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]