4,781 matches
-
fericirea”. Vorbirea traversează prin ceață “lumină”. O, ce joc și ce vibrare este în miezul ei! E-o rugăciune sfioasă-n suflare lină, E-o vioară neliniștită-n zborul dragostei. Cunoașterea, înțelegerea sunt așa sfinte Cu semnele ce-nalță eternul grai străbun! Bat clipele vieții înmiresmând cuvinte, Cuvintele sunt blânde, chiar sunetele spun. Limba română are o muzică duioasă! Vorbirea-i farmecul sublim al metaforei, Este comoara noastră cea mai prețioasă, Va exista cât vremea rămâne în mersul ei. Referință Bibliografică
LIMBA ROMÂNĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369157_a_370486]
-
demult Cântecul meu nu-i ocult, Omule, în tot ce faci Cu tine să te împaci Și cu cel apropiat, Lasă-n urma ta curat Și cu dragoste deplină Lasă-n urma ta lumină; Numai ție ți-a fost dat Graiul binecuvântat; Frunză verde cât se poate Într-o zi le lași pe toate Câte-ai adunat în viață, Omul prea târziu învață... Referință Bibliografică: Cântec demodat... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1325, Anul IV, 17 august
CÂNTEC DEMODAT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369162_a_370491]
-
ale naturii. Își dezvoltă capacitățile mentale, folosindu-se de peșterile adânci ale munților, unde se privează senzorial și se claustrează ani și ani de zile. Studiaza alchimia, biologia, botanica, filozofia, geografia, geologia și cartografia, istoria. Cunoaște toate limbile pământului; înțelege graiul animalelor și le vorbește. Este scriitor și poet, meșteșugar, studiază mineralele și este creator de vrăji și farmece. Studiază ierburile și plantele, care în combinatie cu mineralele, creează uleiuri cu efect temporar dar util, pentru diverse puteri, remedii și leacuri
PELASG FIUL CERULUI ȘI AL PĂMÂNTULUI- MAGUL DIN CARPAȚI (I) de ARON SANDRU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369153_a_370482]
-
precum și copacii sau vegetația bolnavă. De multe ori, întâlnește oameni în calea sa, pe care nu ezită să-i ajute, ori de câte ori aceștia au nevoie, dar, nimeni nu știe cine este cu adevărat. Una din primele sale apariții, transmise prin viu grai, a fost, se pare, în jurul anului 1586, chiar în mijlocul unei oștiri austro-ungare, unde distruge o mare parte a armamentului și muniției, băgând groaza în acei oameni, după care a dispărut la fel de misterios precum a apărut. În anul 1714 (dupa moartea
PELASG FIUL CERULUI ȘI AL PĂMÂNTULUI- MAGUL DIN CARPAȚI (I) de ARON SANDRU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369153_a_370482]
-
autoarea aduce în prim plan “a treia voce”, aceea a sufletului ca vector/simbol. Știm că sufletul se înspăimântă când intră în trup, iar trupul când sufletul pleacă. De aceea a apărut arta ca tămăduire a înfiorărilor, folosindu-se de graiul inimii, năzuitoare spre Dumnezeu. Întrucât sufletul-spirit, chipul divin, nu are nume, înnumirea sa e în sarcina poetului-șaman, prin asta realizându-se și asemănarea cu divinitatea. Astfel prin poet zidirea din afară primește o lăuntrică așezare. Închizând o lume (a cuvintelor
A TREIA VOCE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369168_a_370497]
-
să îi frigă degetele. Aruncă restul de țigară și privi din nou la cele ce se derulau, dar având grijă și de telefon. Scenele se succedau cu repeziciune și iată o nouă imagine avea să se ivească, lăsându-l fără grai. Apăruse același Cap așezat pe stâncă. De data asta nu mai avea dubiu, era Sfinxul... Știa din legendele care circulau că se mai numea și Kogaionul ( sau Capul lui Ion). În jur erau oameni îmbrăcați în alb, în număr de
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
O lume restrânsă, o elită de ordin moral și spiritual, rânduită și funcționând conform cu imperativele asumate de cel ce, în felul meu de a gândi, este o persoană (nu, pur și simplu, un individ). Am mai spus-o, în viu grai sau în scris. După convingerea mea, o persoană este acel exemplar uman, purtător de excelență, care trăiește pentru un ideal, care e animat nu doar de simțământul, ci și de cultul valorii și care își recunoaște necesități spirituale conștientizate. Eroii
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
odăjdiile îl făceau mai înalt. Apoi, avea, vedeau toți, carismă! Cucerea atenția, încredera oricui, iar zâmbetul îi era de-a dreptul plăcut ofensiv. Vorba era meșteșugită, mereu în slujba intențiilor sale. De câte ori nu se referise mamă-sa, Geta, la efectul graiului lui Artemie! Zicea că ar fi semănat cu tatăl ei, care fusese o viață staroste în sat: cât trăise acesta, nu existaseră neînțelegeri în comunitatea lor, omul lămurind și aplanând conflictele de orice fel. Chiar și când mustra ori ironiza
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
nimic. Zăpada s-a născut din oboseala norilor de a zbura. Au existat două potopuri - unul din lacrimi, al doilea din bucurii. De atunci nu am mai văzut așa ceva. Primul înțelept din istorie a fost o broască țestoasă. Pierindu-i graiul, oamenii au fost nevoiți să aleagă dintre ei unul. Condorul era un rege care dorea să cucerească lumea, dar nimeni nu a răspuns la chemarea sa pentru a alcătui o armată. De atunci , el zboară trist și neconsolat. Undeva am
NOAH 6 de BORIS MEHR în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374167_a_375496]
-
o iau pe doamna Elena Buică (Buni), am găsit-o pe Buni la microfon. Intreținea sala cu verva sa. Am auzit-o spunând că, deși prezentarea fusese excelentă, fusese făcută în engleză, iar iile românești cereau să fie prezentate în graiul in care au fost plămădite, pentru a putea exprima bogația de simțire ce le-a inspirat. De fapt, când erau prezentate diversele procedee tradiționale, Buni, alături, îmi spunea termenii românești ai uneltelor folosite: ăsta e dărac, aceasta este meliță, acesta
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
pe care l-au văzut și îl vor vedea strălucind generații și generații de oameni. Dar aceste generații care vor veni și care nu îl vor vedea cu ochii pe El, ci doar auzind vorbindu-se despre El prin viu grai, vor crede că acesta cu adevărat a fost Fiul lui Dumnezeu, lumina cea neînserată și neapusă. Lumina pe care Melchior satrap al Persiei, Gaspar prinț al Indiei și Balthazar prinț al Arabiei au văzut-o deasupra acestui mic locaș în
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
astfel lumina soarelui trece în flori și prin albine în ceara lumânărilor și în candele, luminând și renăscându-se în materie dătătoare de lumină. La fel și steaua pe care cei trei magi au văzut-o și i-au înțeles graiul, v-a lumina peste veacuri vorbindu-le tuturor despre nașterea Sa prealuminată. Bolta stelei nu va mai fi însă cerul, ci înțelegerea noastră, acolo unde dacă o vom așeza prin voința noastră în cel mai înalt punct, ne va lumina
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
peste mine și pește toți. Of!,...că de astă se închină ea și se roaga în gând de moșii ei să o ierte că timpurile astea au rupt totul , ca un ulcior spart în mii de cioburi! S-a pierdut graiul, s-a pierdut obiceiul,s-a peirdut legătură asta cu pământul acesta pe care călci... Mii de cioburi de-ale noastre , sfărâmate și risipite prin lume! Un ciob de credință, un ciob din vorba noastră, un ciob din portul nostru
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
caute...Și de le-o găsi ,o mai vrea cineva să le lipească la loc? Da 'cu ce să le lipești?! Cu ce? ...Cu ce?! Căci îți trebuie dragoste pentru pământul asta și trebuie să freamăți când auzi vorba și graiul noastru.Da și astea s-au dus...că fumul ieșit pe coș ... Eu așa zic: Că un singur soare este pe lume care răsare și apune pentru toți, da' cel mai frumos răsare și apune acolo unde te-ai născut
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
se topise? Te-am așteptat mereu stingher în lume, Sunt multe gânduri care nu s-au spus, Doar dragostei i-am dat atunci un nume Să ne reverse cerul la apus; Dar locul tău e undeva anume Și mările prin grai mi te-au adus. TU AI PLECAT Tu ai plecat și șlefuiesc în daltă Metafora iubirii nesfârșite, Să-mi readuci puteri nebănuite Când inima-n acorduri vii tresaltă. Dar marea veșnicia ne promite, În dansul ei nisipul care saltă A
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
cu mult mai mult ori mai puțin succes ceea ce ei au câștigat fie prin sângeroase lupte, fie prin dezvoltarea unei isteții extraordinare, puse amândouă adeseori în serviciul acestei unice preocupațiuni, a păstrării neamului și țării. E drept că prezentul, cu graiul lui viu, cu ambițiile și pretențiile lui, e un advocat foarte elocvent pentru meritele sale, fie reale fie închipuite, față cu meritele unui trecut a cărui gură o astupă pământul. Și cu toate acestea fost-ar-fi cu putință de-a vorbi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu mult mai mult ori mai puțin succes ceea ce ei au câștigat fie prin sângeroase lupte, fie prin dezvoltarea unei isteții extraordinare, puse amândouă adeseori în serviciul acestei unice preocupațiuni, a păstrării neamului și țării. E drept că prezentul, cu graiul lui viu, cu ambițiile și pretențiile lui, e un advocat foarte elocvent pentru meritele sale, fie reale fie închipuite, față cu meritele unui trecut a cărui gură o astupă pământul. Și cu toate acestea fost-ar-fi cu putință de-a vorbi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
etc. Mahalaua Bunei-Vestiri etc. {EminescuOpXI 94} Astfel, încredințîndu-ne că-l cheamă "Bacăul", că este "jurnal" și cu adevărat al "partidului liberal" să vedem cum "Bacăul" cel năzdrăvan spune năzdrăvănii din leagăn, [î]și întinde programa la soarele libertății și din grai așa grăiește: Gazeta partidului liberal va merge pe urmele predecesorilor săi "Romînul" și "Te1egrafu", va căuta, ca și ei, să stârpească abuzurile și să susție legalitatea și dreptatea fără considerație de persoane... Ca gazetă locală "Bacăul" se va ocupa de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
caffe chantant pentru gloria și reușita armiei române. Cine să plătească cheltuiala? Patria, se înțelege. Pe când Basarabia se rupea de la sânul țării și oamenii cu lacrimi amare își luau "rămas bun" de la patria lor străveche pentru a nu mai auzi graiul strămoșilor lor și pentru a veșteji în umbra străinătății, pe atuncea asemenea liberalii puneau să intre oștirea în triumf în București și beau în sănătatea gloriei naționale. Cine plătește cheltuieala? Patria, se înțelege. Dar oare biurourile patente de împămîntenire nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să astupe golurile. Cum e problematică răscumpărarea din punt de vedere economic, tot așa e și banca de scont și circulațiune. Așa-numita ariditate a materiilor economice și financiare consistă în împrejurarea că cestiunile se tratează nu ca prin viu grai și în mod intuitiv, ci întrebuințîndu-se abstracțiuni subtilizate, al căror corelat material, al căror trup oarecum, nu se pune în evidență pentru înțelegerea cititorului. Acesta e deci amăgit de perspectivele splendide cari par a reieși din abstracțiunile pe hârtie și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de "naționale". Presa noastră - scrisă mare parte într-o limbă cosmopolită, lesne de învățat de către orice străin în câteva zile - e o presă națională. Cu toate acestea lucrarea ei zilnică asupra înțelegerii poporului șterge până și rămășițele de originalitate ale graiului nostru străvechi. Daca cineva compune arii europene cu totul în alt stil și-n alt spirit decât doina, hora și jocurile, el compune fără îndoială muzică "naționale" deși nimic în ea nu e național, nici arie, nici text, în cazurile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în germene sau întregi în Scandinavia, în Germania, în alte locuri. O seamă de povești din ale lui Păcală se află în Basmele lui Andersen și-n alte colecții. Ceea ce e original e modul de a le spune, e acel grai românesc cu care se-mbracă ele, sânt modificațiunile locale, potrivite cu spiritul și cu datinile noastre. Dăm o probă asemănătoare din colecția lui Au[e]rbacher: Un șvab trece prin orășelul Weilheim. Unul trece c-un car mare încărcat cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neghioabe. Omul care se alunecă la răutăți numai pentru că și alții fac astfeli este oare mai priceput decât aceste animale? Nu; el este lipsit de înțelegere și de minte. Față cu acest fel de literatură care se razimă pe însuși graiul poporului stă direcția apuseană și latinizantă al cărei unul din reprezentanți era la bătrânețe Eliad. De mortuis nil nisi bene. Prea sânt mari meritele răposatului pe alte terenuri pentru ca noi să mai repetăm plângerile atât de des făcute în contra silniciei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce ei îl au atât pentru obiectul pe care-l tratează cât și pentru publicul căruia se adresează. Dar o adevărată literatură, trainică, care să ne placă nouă și să fie originală pentru alții, nu se poate întemeia decât pe graiul viu al poporului nostru propriu, pe tradițiile, obiceiurile și istoria lui, pe geniul lui. Tot ce-ați produce în afară de geniul într-adevăr național (nu patriotico-liberalo-politic) nu va avea valoare și trăinicie, nici pentru noi, nici pentru străinătate". Epoca esperimentațiunii cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cele europene, inculte, c-o literatură săracă, condamnîndu-se astfel școalele confesionale la o muncă de Sisif, la o pierdere de vreme cu dresarea într-o limbă c-o fonologie imposibilă, ceea ce va avea de rezultat tâmpirea minții și alterarea organelor graiului. Nespus de multe sânt dar piedecile cu cari poporul nostru are a se lupta pentru înaintarea lui și nu este de loc de mirare daca în multe au rămas îndărăt. În Țara Românească și Moldova are a se lupta cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]