2,077 matches
-
de corecție. După o perioadă de cinci ani petrecuți aici, fuge, părăsind școala împreună cu încă patru colegi. Se refugiază în pădurile din apropierea comunei natale. Aici, împreună cu ceilalți patru prieteni, își construiește un bordei sub pământ și duce o viață de ,,haiduc”, de infractor, furând. Poliția îi caută, familia îi caută, nimeni nu avea cunoștință de locul unde se găseau. După câțiva ani, în jurul vârstei de 18 ani, apare acasă, imediat după expirarea perioadei pe care trebuia să o execute la școala
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
s-a implicat în activitatea de creștere a fetelor fratelui. Încă de la începutul interviului am remarcat în vocea ei, în conținutul mesajelor ei, o admirație, o idealizare a imaginii fratelui mai mare. În perioada copilăriei ei, imaginea de răzvrătit, de haiduc a fratelui se pare că i-a animat visele, imaginația. Inculpata pleacă la țară, abandonându-și soțul pensionat de boală (,,avea ciroză, era terminat... m-am dus la țară așa cum am venit la oraș... cu nimic... un geamantan cu câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
-l pedepsesc, să-l dau afară, să-l trimit la S. (tuta)...” Zbuciumul interior care o macină, resentimentele care îi accentuează starea de anxietate, modul în care acesta a răspuns ajutorului oferit înving respectul pe care îl avea față de frate (haiducul...), inculpata hotărând alungarea din casa părintească a fratelui (el este persoana care i-a tulburat liniștea, i-a spulberat speranța unei vieți liniștite...). Imaginativă de felul ei, preocupată de detalii, pregătește un plan minuțios (,,haiducul” în timp i-a indus
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care îl avea față de frate (haiducul...), inculpata hotărând alungarea din casa părintească a fratelui (el este persoana care i-a tulburat liniștea, i-a spulberat speranța unei vieți liniștite...). Imaginativă de felul ei, preocupată de detalii, pregătește un plan minuțios (,,haiducul” în timp i-a indus respect și frică). Mizând pe faptul că fratele mai mic (era căsătorit într-un sat vecin) se înțelegea foarte bine cu victima, se duce la el acasă, îl roagă să o ajute, să o susțină
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ea și frate, în fapt omorârea fratelui. În timp se pare că inculpata a acumulat multă ură, multe resentimente împotriva fratelui, ceea ce a dus la creșterea stării de anxietate, de iritabilitate, de ostilitate a inculpatei. Ea s-a răzvrătit împotriva „haiducului”, și-a omorât modelul. A fost condamnată la 20 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav. Factorii care au favorizat producerea infracțiunii de omor: - determinismul mesajelor parentale - comportament antisocial; - nivelul scăzut de instrucție; - mediul relațional; - modelul - fratele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Ioana Pârvulescu, O carte pripită, RL, 1994, 22; Eugen Negrici, Respiro, RL, 1994, 24; Ștefan Borbély, Echinoxiștii, APF, 1994, 8-9; Al. Dobrescu, „Incursiuni în literatura actuală”, „Timpul”, 1994, 9; Mircea Bențea, „Incursiuni în literatura actuală”, F, 1994, 10-11; Sanda Cordoș, Haiducul și fantasma, ST, 1995, 1-2; Dan Mănucă, Etica revizuirilor, CRC, 1995, 21; Alex. Ștefănescu, Un trezorier, RL, 1995, 29; Tania Radu, Lectura de dimineață, LAI, 1995, 33; Corneliu Crăciun, „Revizuiri”, F, 1995, 9; Monica Spiridon, Recurs la dosarele literaturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
versificări ocazionale, cronici rimate sau epigrame. Acestea din urmă sunt strânse în volumul Țepi... cu adresă (1930). Ulterior își tipărește plachetele Scrisori de primăvară (1932), Amintiri (1935), Depărtări (1936), Regelui meu (1936), Poeme cu livezi (1937), Poeme cu vin și haiduci (1939), abia ultimele atrăgând întrucâtva atenția criticii. După mutarea în capitală, se apropie de cercurile literare, iar poeziile, inspirate de actualitatea tragică - amputările teritoriale suferite de țară, intrarea în război - îi sunt găzduite în „Convorbiri literare”, „Viața”, „Curentul magazin”, „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
Vulpea serii/ A intrat în cortul zilei/ Și-n gingiile tăcerii/ Sparge sâmburii luminii”) și în manierism diminuează totuși mult efectul scontat. O înnoire e încercată și în placheta Poeme cu livezi. Inadecvat intitulată, ea însumează declarațiile, spovedania și testamentul haiducului Stoica; acesta, rănit în luptă cu potera, agonizează timp de o săptămână. Episodul are încărcătură dramatică, iar personajul - relief epic, dar Stoica nu este în fond decât o mască a eului liric, care, de altfel, se exprimă și direct („Haiduc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
haiducului Stoica; acesta, rănit în luptă cu potera, agonizează timp de o săptămână. Episodul are încărcătură dramatică, iar personajul - relief epic, dar Stoica nu este în fond decât o mască a eului liric, care, de altfel, se exprimă și direct („Haiduc m-am vrut pe-a cerului Vlăsie...”, - Îndrăzneața haiducie). Atât motivele, cât și cele două modalități sunt reluate în Poeme cu vin și haiduci, unde un text, Eu, creionează un autoportret („Sunt din Pietrari, un cot de văgăună,/ Nepot al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
este în fond decât o mască a eului liric, care, de altfel, se exprimă și direct („Haiduc m-am vrut pe-a cerului Vlăsie...”, - Îndrăzneața haiducie). Atât motivele, cât și cele două modalități sunt reluate în Poeme cu vin și haiduci, unde un text, Eu, creionează un autoportret („Sunt din Pietrari, un cot de văgăună,/ Nepot al răposatului Coman,/ Rumân pietros și bulgăr de furtună/ Când mirosea ucazul că-i dușman”) și o „artă poetică” („Îmi place versul dur, ca o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
reușite, pe altele revizuindu-le nefericit, probabil la solicitarea cenzurii. SCRIERI: Țepi... cu adresă, Târgoviște, 1930; Scrisori de primăvară, Târgoviște, 1932; Amintiri, Târgoviște, 1935; Depărtări, Târgoviște, 1936; Regelui meu, Târgoviște, 1936; Poeme cu livezi, Târgoviște, 1937; Poeme cu vin și haiduci, București, 1939; Cartea cercurilor culturale (în colaborare), București, 1939; Scrisori pentru poeți, București, 1940; Omagiale, București, 1940; Ne fac dojană grea străbunii, București, 1940; Carte cu eroi, București, 1941; Spre zăpezi, București, 1943; Din Țara lui April, București, 1970; Scrisori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
pentru a face față amenințărilor turcilor. Pe lîngă apelurile și intervențiile făcute domnitorilor Moldovei, Transilvaniei, Împăratului Austriei, dar și papalității, de a ajuta și a lupta Împreună Împotriva turcilor, dar care Întîrziau, Mihai Viteazul a făcut Înțelegere cu căpetenia unor haiduci din Serbia, pentru ca aceștia să Îi hărțuiască. Pentru această Înțelegere, ce Mihai Viteazul o face cu banul sîrb Sava, pe drumuri ascunse și puțin umblate, Însoîit de căpitanii MÎrzea Sighiceanul și Ghețea de la Pădureț (Argeș), de vătaful Simeon și de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Argeș), de vătaful Simeon și de alți oșteni și prieteni, trece munții, pe Valea Motrului prin Cloșani, Valea Cernei, Mehadia, Oravița și În Valea VÎrșețului se Întîlnește cu acest Sava, unde la Marele Consiliu, iau parte și alte căpetenii de haiduci printre care și legendarul sîrb Baba Novac, popularizat prin cîntece și balade. La sfîrșitul convorbirilor avute, Sava Împreună cu ceilalți căpitani de haiduci de față, jură credință și ajutor domnului valah. Sava Își ține cu sfințenie jurămîntul, ba chiar ia parte
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În Valea VÎrșețului se Întîlnește cu acest Sava, unde la Marele Consiliu, iau parte și alte căpetenii de haiduci printre care și legendarul sîrb Baba Novac, popularizat prin cîntece și balade. La sfîrșitul convorbirilor avute, Sava Împreună cu ceilalți căpitani de haiduci de față, jură credință și ajutor domnului valah. Sava Își ține cu sfințenie jurămîntul, ba chiar ia parte, la luptele de la Călugăreni, În fruntea haiducilor săi, făcînd minuni de vitejie. Fiind urmărit de turci, Sava nu a mai putut trăi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Novac, popularizat prin cîntece și balade. La sfîrșitul convorbirilor avute, Sava Împreună cu ceilalți căpitani de haiduci de față, jură credință și ajutor domnului valah. Sava Își ține cu sfințenie jurămîntul, ba chiar ia parte, la luptele de la Călugăreni, În fruntea haiducilor săi, făcînd minuni de vitejie. Fiind urmărit de turci, Sava nu a mai putut trăi În Serbia, trecînd În țara Românească. Tot pentru fapte de vitejie, a fost răsplătit cu mai multe pămînturi,Petre Zgîndăr din Baia de Aramă, viitorul socru al lui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Dan Botta, Liviu Rusu, Ovidiu Papadima, Vasile Băncilă, Mircea Vulcănescu, în studiul Energie și vitalitate românească (1941) I. încearcă să surprindă și să definească specificul național, abordând chestiunea din perspectiva folclorica. Semnificative în această privință ar fi figurile și faptele haiducilor, acțiunile lui Tudor Vladimirescu și cele ale lui Avram Iancu, elemente care au sintetizat la un moment dat vitalitatea și voință neamului și au avut un larg răsunet în creația anonimă. I. aduce mărturii despre „jalea românilor de pește Prut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
metafora însăși fiind parcă mistuită într-o rotire cosmică. Poetul invocă stelele, dă foc cerului într-o „tragică seară”, provocând „un ultim potop și prăpăd” (Baladă la Steaua Polară). El are în sânge ritmurile agreste ale baladelor dunărene, iubirile dezlănțuite ale haiducilor și hoților de codru (Rit). Formarea lui V. în atmosfera Școlii de Literatură și a revistei „Tânărul scriitor” și-a pus însă amprenta asupra talentului său autentic. Tributul plătit a constat atât în poezii comandate de regimul comunist (Rapsodii pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
de locuri comune, de evocări și de „sacre” peisaje, pline de „roua” străbunilor, unde poetul aduce ofrande Coloanei fără sfârșit. Discipol al lui Mihai Beniuc în latura lui exaltat, tradiționalist și mobilizator patriotică, C. împrăștie viziuni suprarealiste printre evocări de haiduci și voievozi. SCRIERI: Zumbe, București, 1966; Apocrife, București, 1969; Metope, București, 1972; Cantoria, București, 1980; Brazde străbune, Cluj-Napoca, 1984. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, Pentru realismul socialist, București, 1960, 89-90; Ion Oarcăsu, Gheorghe Chivu, „Zumbe”, TR, 1966, 22; Nae Antonescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
spațiul francez al finelui de secol XIX, odată cu răsunătoarea Afacere Dreyfus. Următorul secol va supune intelectualul unor provocări dificile determinând noi perspective de interpretare identitară. În termenii unui publicist român, "ca să reziste nealterat, intelectualul trebui[a] să fie eremit sau haiduc"4. Dar indiferent unde îi sesizăm prezența, în câmpul cultural sau al puterii, intelectualul se va raporta la societatea modernă prin intermediul a trei repere: educația, bunurile culturale și munca intelectuală. 1.1 Intelectualul și educația Resorturile educației moderne sunt strâns
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1890), Botezul de sânge (1892), Peneș Curcanul (1892), Sora de caritate (1892) ș.a., sunt percepute în cheie elementar patriotică și moralizatoare, poligraful fabricând foiletonistic intrigi, personaje, întâmplări. O faimă specială i-au adus lui P. ciclurile care narau isprăvile unor haiduci (Iancu Jianu, Tunsul, Miu Cobiul, Bujor, Codreanu ș. a. m. d.), editate și reeditate neistovit până târziu, după 1900. Ținând de traseul comercial al scrisului, aceste broșuri respectau un tipar: întruparea simplistă a conflictului dintre bine și rău, idealizarea „bunilor”, exploatarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
pentru piesa Păstorița Carpaților, localizare jucată stagiuni în șir. SCRIERI: Radu al III-lea cel Frumos, București, 1864; Amazoana de la Rahova, București, 1879; Prizonierul român de la Plevna, București, 1879; Dorul inimei, București, I-II, 1878-1879; Iancu Jianu, București, 1880; Miul haiducul, București, 1881; Tunsul haiducul, București, 1881; Moartea lui Bujor haiducul, București, 1882; Bujor haiducul, București, 1882; Codreanu haiducul, București, 1882; Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș, București, 1882; Constantin Brâncoveanu, București, 1885; Fata de la Cozia, București, 1887; Santinela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
localizare jucată stagiuni în șir. SCRIERI: Radu al III-lea cel Frumos, București, 1864; Amazoana de la Rahova, București, 1879; Prizonierul român de la Plevna, București, 1879; Dorul inimei, București, I-II, 1878-1879; Iancu Jianu, București, 1880; Miul haiducul, București, 1881; Tunsul haiducul, București, 1881; Moartea lui Bujor haiducul, București, 1882; Bujor haiducul, București, 1882; Codreanu haiducul, București, 1882; Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș, București, 1882; Constantin Brâncoveanu, București, 1885; Fata de la Cozia, București, 1887; Santinela de la Grivița, București, 1889
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
Radu al III-lea cel Frumos, București, 1864; Amazoana de la Rahova, București, 1879; Prizonierul român de la Plevna, București, 1879; Dorul inimei, București, I-II, 1878-1879; Iancu Jianu, București, 1880; Miul haiducul, București, 1881; Tunsul haiducul, București, 1881; Moartea lui Bujor haiducul, București, 1882; Bujor haiducul, București, 1882; Codreanu haiducul, București, 1882; Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș, București, 1882; Constantin Brâncoveanu, București, 1885; Fata de la Cozia, București, 1887; Santinela de la Grivița, București, 1889; Căpitan Buzdugan, București, 1890; Primul rănit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
cel Frumos, București, 1864; Amazoana de la Rahova, București, 1879; Prizonierul român de la Plevna, București, 1879; Dorul inimei, București, I-II, 1878-1879; Iancu Jianu, București, 1880; Miul haiducul, București, 1881; Tunsul haiducul, București, 1881; Moartea lui Bujor haiducul, București, 1882; Bujor haiducul, București, 1882; Codreanu haiducul, București, 1882; Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș, București, 1882; Constantin Brâncoveanu, București, 1885; Fata de la Cozia, București, 1887; Santinela de la Grivița, București, 1889; Căpitan Buzdugan, București, 1890; Primul rănit, București, 1890; Botezul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
Amazoana de la Rahova, București, 1879; Prizonierul român de la Plevna, București, 1879; Dorul inimei, București, I-II, 1878-1879; Iancu Jianu, București, 1880; Miul haiducul, București, 1881; Tunsul haiducul, București, 1881; Moartea lui Bujor haiducul, București, 1882; Bujor haiducul, București, 1882; Codreanu haiducul, București, 1882; Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș, București, 1882; Constantin Brâncoveanu, București, 1885; Fata de la Cozia, București, 1887; Santinela de la Grivița, București, 1889; Căpitan Buzdugan, București, 1890; Primul rănit, București, 1890; Botezul de sânge, București, 1892; Maria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]