2,931 matches
-
delimiteze polemic de atitudinea xenofobă a fostului său profesor și să-și manifeste patriotismul altfel, în forme civilizate și cu adevărat creatoare, printr-o contribuție "originală" menită a îmbogăți zestrea în mare suferință a dramaturgiei autohtone. În acest context publică harnicul cronicar de la Epoca, alături de foiletoanele din Pași pe nisip, piesa cu titlul De peste prag o dramă "ibseniană", s-a grăbit critica să afirme, adică modelată estetic pe niște tipare excentrice în raport cu tradiționalismul specifist exaltat de ideologul de la Sămănătorul. Bine primită
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Mitrea și Minodora) și cu sătenii (preotul, cîrciumarul, baba vrăjitoare). O putem recunoaște în formule paremiologice de tipul: „Femeia bună e plug de aur la casa omului”; „Femeia vede chiar unde bărbatul abia zărește”; „Femeia cinstită e coroana bărbatului”; „Femeia harnică ține casa cu fusul”. Alte aspecte caracterologice se dezvăluie pe parcurs, în miezul întîmplărilor curente. O probă este afacerea cu negustorul David. Ca să intre în rol, acesta mărturisește că a făcut multe tranzacții cu Nechifor Lipan. Uneori a cîștigat, alteori
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-o adesea: de cîte ori se ivesc voci denigratoare de opere și de scriitori români, de fiecare dată se dau replici zdrobitoare și fără drept de apel. Este și cazul corpus-ului de traduceri, alcătuit și îngrijit de profesorul și harnicul cercetător Ion Filipciuc, Miorița străbate lumea. Ca să ne dăm seama de dimensiunea fenomenului cultural în discuție, să pornim de la cîteva date statistice: 1. Corpus-ul cuprinde 123 de traduceri antologate. Ni se spune că anumite variante nu au putut fi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
am ajuns în Banat, și am fost instalați într-o casă de sași, în satul Căpăt, cam la vreo douăzeci de kilometri de Timișoara. Satul avea casele din piatră, frumoase și curate, iar drumurile erau drepte și pietruite. Erau tare harnici și gospodari sașii. Tăiau câte doi, trei porci pe an. Îmi amintesc de o bătrână săsoaică, „buna” o numeam noi, o femeie cu adevărat bună la suflet, blândă și duioasă, care avea grijă de noi, copiii, ca o adevărată mamă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
căreia era cișmeaua de la care căram apă cu jugul. Aveau părinții lui Victor o casă așezată mai în fund, cu multe flori în față, iar în spate o grădină mai mare plină cu zarzavaturi, legume și pomi fructiferi, de, oameni harnici, gospodari. Pe dreapta casei aveau un beci încuiat cu două lacăte grele. Nu era prea târziu, cam șapte seara. Părinții lui Victor erau plecați în vizită la o familie, Deleanu. Victor a descuiat beciul cu niște chei, nu știu cum și a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
frumos, gri pe corp și cu aripile negre. Dumnealui ridicase privirea și se uita atent spre apă. Ce se întâmplase? Pe malul celălalt era alt cârd de rațe, pestrițe. Din cârd se desprinsese un rățoi, imaculat de alb și înota harnic spre malul nostru. Făcu un mic ocol și acostă la mal cam la 15 metri în dreapta. Apoi, tiptil, am putea spune hoțește, uitându-se în dreapta și nu în direcția în care mergea, se apropie de prima rață și începu s-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
câte o tusă măgărească 'ntâia, mama ne oblojea cum putea și ea. Țin minte că odată, când tușeam și eu mai de doamne-ajută, a venit la noi un fel de cumătră dintr-un sat apropiat orașului. Văzându-mă cât de harnic tușeam, i-a dat mamei o rețetă pentru a mă vindeca de răceală: ceai cu pâine, pur și simplu, ceai cu pâine, adică faci ceai, îl strecori în cană, îl îndulcești, dacă ai cu ce și-l bei mușcând cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Pantoful cel vinovat zăcea neputiincios mai încolo, pe o râlă, iar polițaiul, descheiat la bluză până la buric, se uita chiorâș la gaura ciorapului de la degetul cel mare de la piciorul cu bătătură și se scărpina necăjit după cap, într-un ritm harnic, încât cozorocul caschetei se mișca spre față și spate, făcând să apară și să dispară ritmic nasu-i vânăt și borcănat. Din când în când, gemea ușor a lehamite. Din stânga, de la cofetărie, venea cucoana preoteasă, o bondoacă crăcănată, care era foarte
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
făcut, cu părul lăsat mai lung, cu ochii migdalați, cu nasul acvilin, vulturesc și cu maxilarul inferior mai proeminent decât cel de sus. Era foarte prietenos și săritor. Și acolo unde plecam, aveam cu adevărat nevoie de băieți destoinici și harnici. În ale pescuitului nu prea le avea, dar am hotărât să-l îndrum. Și a învățat foarte repede. Era o zi frumoasă de august. Ne-am pregătit timp de o săptămână, ba am făcut și o listă cu tot ce
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în românește să fredoneze un cântecel născocit de ea. Amândoi, spătarul și doamna Ilinca, o priviră mirați căci trecuseră mai bine de patru ani de când vorbiseră între ei numai grecește și iată... Am primit și eu vești de acasă... E harnică noru-mea. Al patrulea prunc ce l-a adus pe lume e flăcău. Neica Dinu l-a botezat. Îl cheamă Constantin ca pe taică-său. — Să-ți trăiască, Stanco! Asta da, veste! Stanca veni cu pași ușori până la jilțul maică-sii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
veni următoarea masă, și le dau speranțe, le promit mai multe cadouri... Și aici nu este vorba numai de cei ajunși pe ultima treaptă. Chiar și cei cu locuri de muncă inclusiv comercianții îi respectă, întrucât acești islamiști sunt mai harnici, mai cinstiți și mai modești decât oricine 231. În cazul includerii partidelor islamice în viața politică, acestea ar putea fi interesate de evoluția procesului democratic, în timp ce excluderea lor i-ar putea determina să încerce să-l distrugă. Valoarea democrației constă
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
să facă singuri curat în camera loc și la locul de joacă, că mama lor este destul de ocupată și așa , iar, pe de altă parte, numai copii leneși și aceia care nu-și iubesc mama nu încearcă să fie mai harnici și mai ordonați, nu-și adună jucăriile și cărțile; aceștia vor crește neglijenți, iar camera lor va fi mereu murdară și dezordonată. ROLUL INTERDISCIPLINAR AL COMUNICĂRII DIDACTICE-PREMISA REUȘITEI SCOLARE Perioada preșcolară este perioada care se caracterizează prin cele mai profunde
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
învinge până la urmă. Cei șapte pitici sunt personaje familiare, fiind reprezentanți iarna în Orășelul copiilor, în magazinul de jucării sunt folosiți ca ornament, dar copiii nu cunoșteau prea multe din viața lor. Din basm, ei au reținut că sunt țărani harnici, buni prieteni ce respectă munca în colectivitate, apară cinstea și adevărul. Am constatat că gândirea preșcolarilor a fost viu stimulată făcând posibilă înțelegerea semnificației faptelor personajelor. Povestea Oul năzdrăvan a fost transmisă copiilor utilizând teatrul de masă. Astfel, am confecționat
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
am constatat că am obținut rezultate remarcabile, performanțe deosebite. Aflat în lumea mirifică a basmelor și poeziei, școlarul mic reușește să facă din lumea cuvântului artă și știință. Astfel, își amintește cu plăcere că ursul trăiește în pădure, că furnicai harnică în poezia lui G. Topârceanu și Otilia Cazimir și că vulpea s-a aflat cu siguranță în gândul celor ce-au scris pentru copii, precum lupul rătăcit în pădure, așteptând-o pe Scufița Roșie și / sau cântând de zor iezilor
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
reunite într-o nouă strategie educațională care, aplicată responsabil, duce la rezultat. Și atunci ce vom face în fața unor întrebări de genul: Ce căuta Scufița Roșie singură în pădure, la ora aceea? De ce greierele greșește întotdeauna și furnica-i cea harnică și bună? Chiar crede ursul că poate pescui cu coada? Pe vulpe n-o poate păcăli nimeni? Cu siguranță că răspunsurile suscită vii discuții în care se întâlnesc morala, știința, etica și cogniția. Și poate cel mai important lucru este
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
era omorât pe loc. Dezlănțuit animalic, despotul Cambyse face să curgă sânge în valuri. Cambyse instalat în palatul faraonului, preluase puterea, dispunând de averea imensă și proviziile acestuia. Servitorii și famenii îi păstrase, deoarece cunoșteau toate cotloanele palatului și erau harnici, făceau curățenie, preparau și serveau hrana lui Cambyse și oastei. În palat printre servitori se infiltrase un preot supraviețuitor din templele Memfisului, cu numele de Rama. Acesta îl servea la masă pe Cambyse. Famenii nu puteau vorbi, aveau limba tăiată
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
avea posibilități mai mari pe vremea aceea, decât ceilalți. Bunica din partea tatălui locuia vis-a-vis de noi și rămăsese văduvă de război, cu patru copii, destul de tânără. Nu s-a mai căsătorit niciodată, ea a dus greul casei fiind o femeie harnică și cu un caracter puternic. Când s-au făcut copiii mari, au ajutat-o fiecare, chiar dacă au plecat la casele lor. A murit la vârsta de 90 de ani. Am iubit-o foarte mult. Eram la ea În casă
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
erau adesea ascunși de familie, de teama unor neplăceri, cum ar fi cele ținând de impunerea stânjenitoarelor măsuri carantinale. Despre mersul epidemiei din 1865-1866 în diferite colțuri ale țării dispunem de unele prezentări sintetice redactate în ultima vreme de câțiva harnici cercetători locali. Astfel, din relatarea întocmită de doctorul Ion Neagu, cu privire la holera ce a bântuit în județul Prahova, desprindem câteva amănunte semnificative. La 22 octombrie 1865, o companie din Regimentul 3 de Linie, care fusese cantonată la Mănăstirea Mislea, a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Dumnezeu, drept care se obișnuiește ca acesteia să i se facă pomană în zilele de post. Aceasta este imaginea holerei, așa cum se conturează ea din răspunsurile la chestionarul lui Hasdeu. La precizarea acestei imagini contribuie știrile adunate acum un secol de harnicii noștri folcloriști. Astfel, au consemnat calitățile terapeutice și protectoare atribuite de popor plantei denumite holeră, pălămidă sau scaiete muscălesc (Xanthium spinosum), care crește pe tăpșane sau pe lângă drumeaguri și despre care se spunea că a apărut odată cu holera, ceea ce înseamnă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
amintea Constantin Argetoianu, a rezolvat problemele, altminteri insurmontabile, cu care se confrunta serviciul medico-sanitar de la Orhania: În fine, într-o bună dimineață sosi doctorul Cantacuzino cu provizia necesară de ser antiholeric, însoțit de ciracii săi și de soru-sa, Constanța Cantacuzino. Harnica echipă se puse pe lucru": Era amuzant să vezi cum locotenentul Ion Cantacuzino dădea ordine, imediat executate, respectabililor generali din ierarhia sanitară militară 542. Despre atmosfera ce a domnit la efectuarea acestor imunizări ne încunoștiințează și relatarea consemnată la 1
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fulgeră sufletul și nici crivățul nu-l putea stinge. Anica, draga lui, nul vroia. Tăcerea ochilor ei îl mistuiau, îi măcinau inima. Nu îndrăznea însă să se dea de gol. Are pământ, e din neam bun, nu e băutor, e harnic și își face casă. De ce? De ce? De ce îl ocolește? Nu putea înțelge ce caută ea. Se joacă cu el? Oare știe ceva? Oftă. Respirația lui agitată se reduse, nici el nu o mai simțea. Mai bine tace. Poate are ea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
grijă?” - Se vedeau pe la hore, da’ ea mai mergea și-n sat la el. Eu nam vrut, țață, n-am vrut să nu știi. Da’ mi-e dragă și am ajutat-o să se vadă cu el. E băiat bun, harnic, muncitor, are gospodărie mare. Nu bea, nu pierde nopțile. Are părinți buni. Eu n-am vrut, țață, da’ o trebuit să nu-ți spun. “M-oi duce după ea. Cât am chinuit și altul să mi- o ia? Să vie
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
-l vede lumea. Di aia, di aia o omorât-o, că era aceea. Ochii țaței Floarea se umplură de lacrimi și fără să știe continună să vorbească. Bocea ușor printre picăturile mici care se scurgeau în barbă. - Fata mamei, că harnică mai era, of mamă, of că harnică și curată mai era și o ninorocit-o a lui Chetroșcoanca, își reveni la starea inițială, da, ca să se iubească cu bărbatul ei, și el se potrivea la toate vorbele ei, iar fata săraca
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
o omorât-o, că era aceea. Ochii țaței Floarea se umplură de lacrimi și fără să știe continună să vorbească. Bocea ușor printre picăturile mici care se scurgeau în barbă. - Fata mamei, că harnică mai era, of mamă, of că harnică și curată mai era și o ninorocit-o a lui Chetroșcoanca, își reveni la starea inițială, da, ca să se iubească cu bărbatul ei, și el se potrivea la toate vorbele ei, iar fata săraca nu cuvânta măcar un cuvânt di rău
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
o poveste dată în vileag abia la ședința când s-a dezbătut, după atâtea amânări, cazul ei. Venise dezlegarea, a fost pusă în discuție. Exclusă, dar menținută în serviciu... Au mutat-o ca restauratoare, apoi muzeografă. Se impunea repede. Serioasă, harnică. Zile în șir în bibliotecă sau zăvorâtă în galerii. N-o mai interesa nimic altceva. Atunci mi-a vorbit o colegă despre ea. Se împrieteniseră. Spunea că e de o blândețe copilăroasă. Garanta pentru cinstea ei, aproape bolnăvicioasă. Retrasă, modestă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]