2,384 matches
-
impresia că mergem pe la case cu capra și mascații, cam așa arătau atunci păstrătorii obiceiurilor vechi, erau decorați cu cordele și cârpe. Gospodarii ieșeau pe la răspântii și așteptau procesiunea, comentau, se bucurau. Mai târziu am aflat și de ce era atâta haz și atâta satisfacție: hoții erau dintr-un neam bine cunoscut pentru isprăvile sale, din capătul satului, dintr-o mahala (azi le-am zice clan), dar care Încercase să iasă din etichetă, prin aderarea recentă a celui mai căpos dintre ei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
i se solicită prezența la bal, la operă sau la Comedia Franceză. Toată această agitație o obosește, căci, așa cum subliniază ea cu ironie, "te întâlnești pretutindeni cu aceiași oameni la aceleași ore ca să vorbești aceleași lucruri". Prin urmare, ca să facă haz, să se distreze și, de asemenea, pentru că este pasionată de paleontologie, Pauline ține discursuri nesfârșite ce tratează despre dinozaurienii din ramura diplodocus. Strălucește, își pune în valoare spiritul, cultura. Uneori îndrăznește chiar să se arate malițioasă, lăsând să se înțeleagă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Pozzi-Escot îi face o vizită, pe 19 februarie 1897, Catherine, care strălucește în societate, se arată și mai "însuflețită, și mai spirituală ca de obicei". Rostește "vorbe de duh atât de originale", este "atât de vioaie și de plină de haz", încât tânărul, înzestrat cu o fire mai curând rezervată și distantă, devine "puțin câte puțin mai agreabil" și o părăsește cu cuvintele "pe curând, adorabilă verișoară". Râsetele au creat o complicitate între cei doi. Îi leagă acum o legătură deopotrivă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
atunci, "ca să mă amuz", "o fac puțin pe fetișcana". Catherine mărturisește că băieții cu care flirtează o distrează. Fie pentru că sunt ei înșiși înzestrați cu un simț al umorului ascuțit, ca Edmond Babut, fie pentru că naivitatea și nevinovăția lor stârnesc hazul. Iată ce mărturisește tânăra Catherine în legătură cu André Troisier, un băiat de 15 ani îndrăgostit de ea: "E tare amuzant poate și puțin răutăcios să-l văd pe André cum mă privește cu ochii aceia și să-l încurajez puțin oh
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este dorința de a insufla iubire fără ca tu însuți să simți măcar un strop. Când vine vorba de flirt, fiecare dintre adversari își închipuie că-l înșeală pe celălalt, fără să-și dea seama că el e cel înșelat; face haz în sinea sa de cuvintele dulci pe care le rostește, dar nu pricepe ironia celor pe care le aude"62. În ochii moraliștilor, flirtul întruchipează seducția în ceea ce are aceasta mai înșelător, mai perfid, mai diabolic. Seducția așa cum este reprezentată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
își face între cele două războaie apariția în limbajul popular. Desigur, cuvântul nu este foarte răspândit. Bărbații sau femeile de condiție modestă îl întrebuințează atunci când vor să pară stilați sau în pas cu moda, sau pur și simplu ca să facă haz. În rest, îi sunt preferate cuvinte ori expresii mai vechi, precum "a umbla cu", "a avea o drăguță" sau, dacă vrem să rămânem în registrul floral, "a zbura din floare-n floare". Cu toate acestea, termenul "flirt" începe să devină
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
autocarul prezent prin amabilitatea șoferului în ale cărui obligații nu intră desigur transportul unor turiști la circ, mult după orele de lucru. În fața circului, lume cîtă frunză și iarbă. Orientalul iubește circul, iubește această lume fantastică țesută din înde-mînare și haz, din istețime și atenție, din curaj la om și ascultare la animal. Mii de fețe palide, zîmbitoare, mii de costume diferite, mergînd de la rochia de lamé auriu la stamba înflorată, de la costumul negru la cazaca de postav colorat. Locurile noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
de conducere, în comunicarea oamenilor, chiar la nivelul psihologiei colective și al mentalităților. Și totuși, în România, de vreo doi ani încoace, au reizbucnit luptele oarbe între "voievod" și "boieri", între partidele boierești, între "scribi" și alți "scribi" etc., spre hazul mulțimii și paguba țării. 28 martie 2008 Despre Rusia, sine ira et studio Războiul politic intern a captivat în asemenea măsură atenția românilor, încât riscăm să nu mai vedem ce se întîmplă în jurul nostru și să ne trezim într-o
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
atletic și plin de viață alergase, vorbise, glumise, făcuse mișcări de alergare pe aleile Grădinii Copou sau ale Grădinii Botanice din preajma casei unde locuise, se Întâlnise cu vecinii și-i salutase respectuos - cum Îi era obiceiul, se hârjonise sau făcuse haz cu colegi și colege de aceeași vârstă, iar, deodată, ca un trăsnet, neprevăzut de fulgerul prevestitor, vestea macabră: a murit copilul vecinilor Tăcu. A prietenilor, a cunoscuților, a concitadinilor noștri. Că starea sa de sănătate era tonica, iată ce Ii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
sine. În afară de cheia aceasta parodică despre care am vorbit, mari merite compoziționale ale pieselor nu există. Nici nu îmi pot da seama cât de pertinente sunt Casa mea sau Strada speranței ca simplă linie melodică, nu mă pot detașa de hazul ei intrinsec. Este totuși o epocă din care, din punct de vedere muzical, avem multe de extras. Sunt formații, cele de rock în special, care există și astăzi, și-au păstrat muzica și, eventual, s-au schimbat după vremuri. Asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
credeți că nu pot? se ambiționă Aurică. — Ba, poți, sigur că poți, rânji polițistul. Numai învață să furi și fă-ți și tu niște amici, că vezi ce greu e să lucrezi singur în ziua de azi! LA LOC teleCOMANDA Haz de macaz Alex SAVITESCU Cum decurge ziua de lucru a unui internaut dependent de știri? La ora 10.00 dimineața, miercuri, citește un text despre cum un tramvai din Iași a sărit de pe șine. Două ceasuri mai târziu, vede titlul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
asemănărilor formale, dar și fiindcă cuprindeau un număr redus de substantive. În acest mod, facies, de declinarea a cincea, a devenit facia, din care au rezultat it. faccia, fr. face și rom. față, dar sard. log. fake, prov. fatz, sp. haz, pg. face continuă pe facies; la fel, lat. glacies a devenit glacia din care a rezultat it. ghiaccia (apoi ghiaccio m.), rom. gheață, fr. glace. Cele trei declinări din latina populară tîrzie s-au transmis, fără modificări esențiale, limbilor italiană
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nimic, ci adunarea se încheia cu convorbiri relative la literatură sau la starea noastră socială sau povestiri de glume și anecdote”. La Junimea, anecdota prima, dar ferească-l sfântul pe cel care încerca să spună o anecdotă și nu avea haz,pentru că ceilalți membri îl făceau să se simtă rușinat pur și simplu. Acel misterios Dosar al Junimii cuprindea exprimări anapoda găsite în reviste, presă sau cărți, adică „o prostie gogonată”. Dosarul era ținut de Vasile Pogor, care lipea în el
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
începea șirul anecdotelor sale, râsul mesenilor nu mai avea sfârșit. Ce fericită achiziție pentru societatea noastră acea figură țărănească și primitivă a lui Creangă! Tobă de anecdote, el avea totdeauna câte una disponibilă, fiind cele <<corosive>> specialitatea sa, spre marele haz al lui Pogor... ba se poate zice...a tuturor junimiștilor... Când râdea Creangă, ce hohot puternic, plin, sonor, din toată inima, care făcea să se cutremure pereții! Singur râsul lui înveselea societatea fără alte comentarii”. Despre Mihai Eminescu este interesant
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
amestecată aici nici cât negru sub unghie. Dar, după o clipă de gândire, i-l opuse cu perfidie pe geniul epileptic al burnițelor petersburgheze: "Dostoievski!" Ahile nu ignora ponderea Leningradului în problema care îl opunea acestui sumbru uriaș blond. Făcu haz de necaz: bineînțeles, ce ar fi omenirea fără otrava distilată de acest habotnic care îl frecventa asiduu pe dracul? Trebuia să roșească dintr-atât pentru propriul lui oraș natal? Nici gând! Aici, foarte aproape, se afla o anume grădină publică
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
oala mică Că-i strâmtă la gură, Rea la-nghițitură. Etc. etc. Acest Ionică Frumosu cânta vara prin diferitele grădini publice, apoi făcea cheta care-i producea câțiva lei. Dar se ducea și în unele case particulare unde lumea făcea haz de cântecile ca și de persoana lui. Pe atunci era în București o foarte frumoasă și elegantă doamnă al căreia bărbat, un avocat mare, ținea casă deschisă. Ionică Frumosu mergea des în casa aceea și căzuse amorezat de stăpâna casei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
despre problemele zilei și seria cuvîntărilor o termina el. Inculeț vorbea fără îngîmfare, fără perorație, fără atacuri violente. Știa să vorbească țăranilor pe înțelesul lor și ornamenta cuvîntarea, mai totdeauna, cu glume care plăceau și de care sătenii făceau mult haz. Pronunția lui de caldă limbă moldovenească îl făcea să fie și mai bine înțeles. Dar mai cu seamă le vorbea de problemele lor locale. Oamenii pot fi seduși de chemările spre înălțimile idealului, numai că ostenesc repede și ajunge o
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
sunat. Am vorbit chiar ieri cu el. Acum, însă, plec pentru două săptămîni la ruși, la Chișinău în special. Însoțesc niște spectacole, ca scriitor. Mă duc, e gratuit. Deci stau la muzeu încă. M-au tot ales prin diverse fronturi. Haz! Mi-e greață de politică! Ce penibilisme! Am fost pe la Iași! N-am fost la București. Tu ce mai faci?! Scrie-mi, chiar dacă sînt plecat! Sava (Nicolae n. red.) va veni corector la ziar! E bine! Sînt tare fericit că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
confirmă asta din plin; se pare că, într-adevăr, a făcut o foarte bună impresie peste tot unde a fost”. La masă, alături cu Duduia și Urdăreanu, Mihai are o conversație și maniere de adult, susține o conversație cu mult haz. Numai cu tatăl său era ,,cam reținut”. Carol spera să-i treacă, „ultima etapă de jenă”. Vineri, 28 mai. Pierderea lui Dan Mavros, coleg de clasă și prieten, ,,bun camarad, bun elev”, cu cele mai mari nădejdi de afirmare în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
La luarea miresei, flăcăii cereau mirelui "vulpe" (vin, țuică sau bani) ca să-i dea mireasa. Când venea mirele cu nașii după mireasă, ea trebuia să se ascundă și mirelui i se prezenta o babă împodobită cu paie, urzici, ca să producă haz. Mirele căuta mireasa și-o găsea destul de greu. Alaiul când pornea la cununie, miresei i se punea un ban în pantof, ca să fie bogată în căsnicie. De asemenea, se puneau bani sub covorul pe care stăteau mirii la cununie. În
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nevoi speciale. Părinții mei l-au ajutat pe vecinul Ion (Ciubotarul) care a orbit în noapte de Înviere, curățându-și pușca de vânătoare. E bine să ne reamintim cuvintele înțeleptului Esop, cel care le-a spus unor copii ce făceau haz de cocoașa lui: "Eu îmi port infirmitatea în spate, în schimb voi o purtați în cap și inimă și asta e mult mai urât". Conduita civilizată implică toleranță reciprocă între oameni, grijă pentru ceilalți. Simion Mehedinți pe drept cuvânt afirma
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Maria Mică, din Costișa. Zgomotul infernal ne-a făcut și mai neajutorate. Numai puteam comunica între noi, deoarece nu ne puteam auzi. Ne-am lipit una de alta, ne-am privit îndelung și-am izbutit într-un râs nepotolit. Făceam haz de necaz. Am ajuns la luncă și când trebuia să trecem Suceava cu picioarele, o mare de apă tulbure ne-a înspăimântat. Cele trei crăci ale râului se uniseră formând un colos de apă, care venind de sus, dinspre munte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
considerentul că o istorie a literaturii o scrie un om, un critic, și nu un apostol, ba chiar pardon! Dumnezeu. Acolo sunt niște opinii personale și nu litere de Evanghelie. De ce, dar, atâta tevatură, atâta ură, încrâncenare, caz, necaz și haz în jurul vreunui volum intitulat, supradimensionat, istoria literaturii române? Toate "istoriile", chiar și cele care au cunoscut... gloriile (ca s-o dau ușor în rimă), sunt amendabile la destule componente, printre care competența autorului, obiectivitatea sa. Astfel că o atare istorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
însele ironice cu alții care nu-și dau seama de natura situației. Ca Richard al III-lea care e preocupat să ceară, nevinovat, căpșuni cînd urzește moartea lui Hastings. A. B.Dar în viață? În viață, capacitatea de a face haz te ajută să suporți mai ușor prostia omenească. Prostia e un lucru foarte enervant și incidența ei este uriașă. Jocul democratic prevede acțiunea după decizia majorității. Cu cît cei care se pronunță sînt mai mulți, cu atît printre ei vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vărsat o cană cu apă peste cap, l-au târât pe un pat de fier, în mijlocul camerei. Abia mai răsufla. După un timp a început să delireze. Probabil făcuse o hemoragie internă. Vorbea fără șir și ciomăgarii din jurul lui făceau haz, bătându-și joc de cuvintele fără înțeles ce le scotea în neștire. Țurcanu turba de furie că nu îl poate face să vorbească. Plantonul de lângă Niță avea ordin să îi ofere îngrijiri peste noapte, dar el a intrat în comă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]