2,559 matches
-
dacă nu vă supărați, îmi puteți spune în ce an suntem?"727 îl fac suspect în ochii anchetatorilor; pentru acești oameni "înarmați cu logică și cu tot felul de instrumente" (recompunând atmosfera din Pe strada Mântuleasa... nuvela readuce în atenție "hermeneutica suspiciunii") devine suspect și cel căruia îi adresează întrebarea, tânărul inventator Pantelimon. Zevedei le povestește trecătorilor dispuși să-l asculte despre existența unor exemplare apocrife din cel mai important ziar de propagandă, Scânteia. Exemplarele apocrife antedatate și conținând un mesaj
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în cazul că e descifrat de adversar"745. Descifrarea "mesajului" nu duce la nimic, deoarece "Graalul este cu adevărat un factor de sens, de elevație morală și de echilibru numai cât durează căutarea lui: când e găsit - adică atunci când facultatea hermeneutică nu se mai exercită - e factor de moarte. Căci Graalul este nimicul, iar căutarea lui nu este ceva care ne apropie de el, ci care ne desparte"746. În această lumină apare înțelesul versetului fericiți cei săraci cu duhul, din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lui Iorgu din Pe strada Mântuleasa, de a găsi, în credințele populare, în eresuri, "taine pe care Biserica nu are îngăduința să le dezvăluie" (tot de strada Mântuleasa se apropie nuvela, prin intriga polițistă cu tot arsenalul ei: anchetatorul atipic, "hermeneutica suspiciunii", atmosfera epocii etc.). Concepția "cu totul personală" a doctorului era că "bolile constituiau singura noastră șansă de a recupera ce au pierdut părinții noștri dintâi, Adam și Eva, adică tinerețea fără de bătrânețe și o viață fără limită". Declanșarea procesului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
personajului adevăratul lui rost în lume, și revelatori în aceeași măsură atât ai morții, cât și ai nemuririi. Considerăm că tocmai folosirea numelui în forma Thanase și nu în forma cu prefix restrictiv, a, Athanásios, traduce unul dintre conceptele-cheie ale hermeneuticii eliadești, coincidentia oppositorum, termen al abolirii condiției umane. Forma Athanásios nu ar fi redat ideea contrariilor care coincid sau sunt transcense; or, spectacolul nu înseamnă doar nemurire, ci și o revelație a morții, o pregătire neîntreruptă pentru moarte. Alăturarea "numelui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Marcel, Eseu despre dar, Editura Polirom, Iași, 1997. Simion Florea Marian, Sĕrbătorile la românĭ. Studiu etnografic, vol. III, Cincĭ-decimea, Edițiunea Academieĭ Române, Bucuresci, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Furnisor la Curții Regale, 16, Strada Dómnei, 16, 1901. Marino, Adrian, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1980. Miclău, Paul, Semiotica lingvistică, Editura Facla, 1977. Mihăilă, Ecaterina, "Despre geneza și funcția numelor proprii", în Limba română, nr. 3/1978, pp. 267-279. Muthu, Mircea, "Înțelegerea personajului literar", în Excelsior, anul I, nr.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
1, 2), autor colectiv • Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice, Mihaela Mocanu • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistica limbilor lumii, Dorel Fînaru • Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam • Lingvistică și terminologie. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate, Doina Butiurca • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Idem, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 463. 20 Idem, Încercarea labirintului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 147. 21 Ibidem, p. 148. 22 Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993, pp. 23-24; v. și Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980, p. 363: "Miturile pătrund într-o operă fără "intenția" creatorului. Ele fac parte din structurile antropologice ale imaginației creatoare". Problema este tratată și de Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
417 Ibidem, p. 98. 418 Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 270. 419 Matei Călinescu, op. cit., p. 140: Proza prezintă "conflictul dintre logica mitului și contralogica puterii și suspiciunii". Matei Călinescu opune "hermeneutica încrederii" pe care o utilizează Eliade în nuvelele sale "hermeneuticii suspiciunii" (conceptul lui Paul Ricoeur, aplicat celor trei "maeștri filozofi ai suspiciunii" Freud, Nietzsche și Marx, ultimul fiind considerat "deosebit de relevant" pentru problematica abordată în proza scurtă și în "nuvelele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 270. 419 Matei Călinescu, op. cit., p. 140: Proza prezintă "conflictul dintre logica mitului și contralogica puterii și suspiciunii". Matei Călinescu opune "hermeneutica încrederii" pe care o utilizează Eliade în nuvelele sale "hermeneuticii suspiciunii" (conceptul lui Paul Ricoeur, aplicat celor trei "maeștri filozofi ai suspiciunii" Freud, Nietzsche și Marx, ultimul fiind considerat "deosebit de relevant" pentru problematica abordată în proza scurtă și în "nuvelele târzii" ale lui Eliade). 420 Cuvânt înainte, "Literature and Fantasy
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
111 3.3. Blaga și Pavel Florenski / 113 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone / 115 Capitolul 4. Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească / 123 4.1. Logica dinamică a contradictoriului și ideea terțului inclus / 124 4.2. Hermeneutica paradoxală a sacrului și simbolului / 143 4.3. Identitatea concretă și predicația complexă contradictorie / 150 4.4. Ortoexistența și resemnificarea paradoxurilor cunoașterii / 155 4.5. Transdisciplinaritatea și ideea nivelurilor de realitate / 161 Capitolul 5. Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logica clasică. Altfel spus, demersul lupașcian este unul puternic explicativ, logicizant, acoperind și acele zone de cunoaștere și gândire care rămâneau în afara "spațiului logic" clasic. Cel blagian, dimpotrivă, pare unul protector pentru aceste realități care scăpau logicii clasice. 4.2. Hermeneutica paradoxală a sacrului și simbolului Mircea Eliade intră în orizontul gândirii antinomice prin hermeneutica experienței religioase și simbolice. Aplecându-se asupra acestei hermeneutici, Sergiu Al-George observă că ea poate fi înțeleasă mai degrabă din perspectiva culturii indiene, decât a celei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
zone de cunoaștere și gândire care rămâneau în afara "spațiului logic" clasic. Cel blagian, dimpotrivă, pare unul protector pentru aceste realități care scăpau logicii clasice. 4.2. Hermeneutica paradoxală a sacrului și simbolului Mircea Eliade intră în orizontul gândirii antinomice prin hermeneutica experienței religioase și simbolice. Aplecându-se asupra acestei hermeneutici, Sergiu Al-George observă că ea poate fi înțeleasă mai degrabă din perspectiva culturii indiene, decât a celei occidentale. Argumentul său este că, la Mircea Eliade, descifrarea limbajului sacru și simbolic "presupune
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logic" clasic. Cel blagian, dimpotrivă, pare unul protector pentru aceste realități care scăpau logicii clasice. 4.2. Hermeneutica paradoxală a sacrului și simbolului Mircea Eliade intră în orizontul gândirii antinomice prin hermeneutica experienței religioase și simbolice. Aplecându-se asupra acestei hermeneutici, Sergiu Al-George observă că ea poate fi înțeleasă mai degrabă din perspectiva culturii indiene, decât a celei occidentale. Argumentul său este că, la Mircea Eliade, descifrarea limbajului sacru și simbolic "presupune un demers diferit față de discursivitatea conceptuală ce stăpânește spiritul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ce stăpânește spiritul occidental și o intrare în logica de adâncime a fantasticului"541, în logica imaginarului, a mitului și simbolului. Structurile simbolice ale imaginarului scot gândirea din logica elementară, pentru că ele fac trimitere la "modalități excepționale ale conștiinței"542. Hermeneutica presupune o pătrundere dincolo de zona superficială a conștiinței, în partea abisală și fantastică, acolo unde discursul ghidat de logica obișnuită nu mai are nici o putere. Datorită acestui lucru, hermeneutica lui Mircea Eliade are puține afinități cu hermeneutica occidentală. Aceasta din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
elementară, pentru că ele fac trimitere la "modalități excepționale ale conștiinței"542. Hermeneutica presupune o pătrundere dincolo de zona superficială a conștiinței, în partea abisală și fantastică, acolo unde discursul ghidat de logica obișnuită nu mai are nici o putere. Datorită acestui lucru, hermeneutica lui Mircea Eliade are puține afinități cu hermeneutica occidentală. Aceasta din urmă "este în primul rând o hermeneutică a "textului", căruia îi subsumează și simbolul, deci o hermeneutică a discursivității, care își propune o ieșire din ambiguitatea în care se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ale conștiinței"542. Hermeneutica presupune o pătrundere dincolo de zona superficială a conștiinței, în partea abisală și fantastică, acolo unde discursul ghidat de logica obișnuită nu mai are nici o putere. Datorită acestui lucru, hermeneutica lui Mircea Eliade are puține afinități cu hermeneutica occidentală. Aceasta din urmă "este în primul rând o hermeneutică a "textului", căruia îi subsumează și simbolul, deci o hermeneutică a discursivității, care își propune o ieșire din ambiguitatea în care se află în mod funciar orice structură simbolică. Aspirația
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a conștiinței, în partea abisală și fantastică, acolo unde discursul ghidat de logica obișnuită nu mai are nici o putere. Datorită acestui lucru, hermeneutica lui Mircea Eliade are puține afinități cu hermeneutica occidentală. Aceasta din urmă "este în primul rând o hermeneutică a "textului", căruia îi subsumează și simbolul, deci o hermeneutică a discursivității, care își propune o ieșire din ambiguitatea în care se află în mod funciar orice structură simbolică. Aspirația către univocitate constituie în consecință caracteristica sa esențială..."543. Această
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ghidat de logica obișnuită nu mai are nici o putere. Datorită acestui lucru, hermeneutica lui Mircea Eliade are puține afinități cu hermeneutica occidentală. Aceasta din urmă "este în primul rând o hermeneutică a "textului", căruia îi subsumează și simbolul, deci o hermeneutică a discursivității, care își propune o ieșire din ambiguitatea în care se află în mod funciar orice structură simbolică. Aspirația către univocitate constituie în consecință caracteristica sa esențială..."543. Această scoatere din ambiguitate prin univocitate a simbolului nu consonează deloc
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
discursivității, care își propune o ieșire din ambiguitatea în care se află în mod funciar orice structură simbolică. Aspirația către univocitate constituie în consecință caracteristica sa esențială..."543. Această scoatere din ambiguitate prin univocitate a simbolului nu consonează deloc cu hermeneutica savantului român, care merge, dimpotrivă, pe ideea plurivocității simbolurilor. Ea "se inspiră din cea indiană, care valorifică funcția plurivalentă a simbolurilor. În consecință, scopul metodei eliadiene nu este ieșirea din ambiguitate, ci instalarea într-o dimensiune interpretativă în care toate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ideea plurivocității simbolurilor. Ea "se inspiră din cea indiană, care valorifică funcția plurivalentă a simbolurilor. În consecință, scopul metodei eliadiene nu este ieșirea din ambiguitate, ci instalarea într-o dimensiune interpretativă în care toate sensurile coexistă"544. În această perspectivă hermeneutică, gândirea antinomică este inevitabilă. Spre deosebire de Occident, în India nu există norme obligatorii de descifrare a simbolurilor, ci o multitudine de puncte de vedere complementare. Acest lucru este determinat chiar de textele tradiționale, care nu restricționează în nici un fel ambiguitatea, polisemia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la un curent de gândire ce s-a dezvoltat în Occident în secolul al XX-lea, avându-i printre protagoniști pe Lucian Blaga și Ștefan Lupașcu, curent "care repune în drepturi gândirea antinomică". El va ajunge la concluzia că "Orice hermeneutică a gândirii simbolice trebuie să accepte aprioric o logică antinomică, să rupă cu tradiția logicii aristotelice; univocitatea aparține discursivității și gândirii empirico-raționale. Hermeneutica nu trebuie să fie deci o ieșire din incertitudine, ci tocmai o instalare deliberată în zona incertitudinii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și Ștefan Lupașcu, curent "care repune în drepturi gândirea antinomică". El va ajunge la concluzia că "Orice hermeneutică a gândirii simbolice trebuie să accepte aprioric o logică antinomică, să rupă cu tradiția logicii aristotelice; univocitatea aparține discursivității și gândirii empirico-raționale. Hermeneutica nu trebuie să fie deci o ieșire din incertitudine, ci tocmai o instalare deliberată în zona incertitudinii și ambiguității, zonă în care își află rădăcinile nu numai poezia și fantasticul, ci însăși filosofia și chiar știința"549. Adoptând această "interpretare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fie deci o ieșire din incertitudine, ci tocmai o instalare deliberată în zona incertitudinii și ambiguității, zonă în care își află rădăcinile nu numai poezia și fantasticul, ci însăși filosofia și chiar știința"549. Adoptând această "interpretare alternativă"550 a hermeneuticii, Mircea Eliade pune în joc un cod al interpretării pe măsură, ce poate fi cuprins în "acel paradox absolut numit coincidentia oppositorum"551. Ideea coincidenței opușilor este împrumutată de la Nicolaus Cusanus. Pentru acesta, paradoxul coincidenței opușilor era menit să indice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
androginului și riturile de androginizare etc"553. Pentru istoricul român al religiilor, acest paradox absolut ține de structura oricărei epifanii, codificând "explicarea de sine a unei instanțe ultime"554. Acest cod de interpretare este legat de o coordonată fundamentală a hermeneuticii lui Mircea Eliade, anume "năzuința cuprinderii întregului"555. Este o exigență obligatorie a unei hermeneutici a fenomenelor religioase și simbolice, deoarece acestea tind prin natura lor să realizeze totalitatea. Practic, ideea coincidenței contrarilor este menită să exprime fenomenul de totalizare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ține de structura oricărei epifanii, codificând "explicarea de sine a unei instanțe ultime"554. Acest cod de interpretare este legat de o coordonată fundamentală a hermeneuticii lui Mircea Eliade, anume "năzuința cuprinderii întregului"555. Este o exigență obligatorie a unei hermeneutici a fenomenelor religioase și simbolice, deoarece acestea tind prin natura lor să realizeze totalitatea. Practic, ideea coincidenței contrarilor este menită să exprime fenomenul de totalizare simbolică de la nivelul experiențelor care privesc o realitate ultimă. În consecință, hermeneutica gândirii simbolice devine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]