6,717 matches
-
și alte substanțe colorante destinate comerțului cu amănuntul se includ în clasa 2430 (Fabricarea vopselelor și a lacurilor). 2413 Fabricarea de produse chimice anorganice de bază Elemente chimice nemetale: halogeni (fluor, clor, brom, iod), sulf, fosfor, bor; Oxizi ai: - metalelor; - hidrogenului și clorului (apă oxigenata, apa grea, monoxid și bioxid de clor); - azotului (oxid și bioxid de azot etc.); - sulfului și fosforului (bioxid și trioxid de sulf, tetraoxid de sulf, tetraoxid de fosfor etc.); - siliciului; - borului și arsenului. Oxizi ai metalelor
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
peroxizi: litiului, sodiului, potasiului, magneziului, calciului, stronțiului, bariului, germaniului etc. Oxizi ai metalelor grele: aurului, argintului, cobaltului, cuprului, fierului, mercurului, molibdenului, nichelului, platinei etc. Acizi și peracizi anorganici: ai halogenilor (fluorhidric, clorhidric); acid sulfuric, acid fosforic, acid boric tehnic etc. Hidrogen sulfurat, soda calcinata. Hidroxizi și alte baze anorganice: hidroxizi ai metalelor alcaline (soda caustica, potasa caustica, hidroxid de potasiu, hidroxid de calciu, hidroxid de magneziu). Hidroxizi ai fierului, cobaltului, nichelului, cuprului, aluminiului etc. Combinații anorganice cu caracter bazic, carbid. Săruri
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
în politica externă sovietică. Am văzut că sub Stalin avuseseră loc o serie de conflicte între cele două mari sisteme de alianțe militare. Deținînd armament nuclear încă de la sfîrșitul anilor '40, Uniunea Sovietică a dobîndit în 1953 și bomba cu hidrogen. Dat fiind că ambele tabere erau în posesia devastatoarelor arme nucleare, a devenind curînd evident pentru observatorii raționali că un război între marile puteri ar constitui un dezastru total pentru omenire; nu putea exista nici un învingător în urma unui al treilea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
război legat de chestiuni strict locale. Modificarea aceasta, alături de schimbarea importanței strategice a Balcanilor, era cauzată în parte de transformările revoluționare petrecute în tehnologia militară. Micile state balcanice nu posedau nici finanțele, nici capacitatea tehnică de a construi bombe cu hidrogen sau sisteme sofisticate de rachete. Epoca luptătorilor de gherilă balcanici, înarmați cu puști și grenade și dependenți de satele din partea locului în privința proviziilor trecuse probabil, chiar dacă această generalizare rămîne încă o chestiune deschisă. Mai importante decît schimbările produse în statutul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cunoscute pe atunci fusese generat de perpetuarea credinței antice și medievale Într’un element unic care ar genera pe toate celelalte; credința se concretizase În cele din urmă În ipoteza că toate elementele ar fi un fel de multipli ai hidrogenului și generase un prim factor favorizant al ordinii: seria masselor atomice ale elementelor, care avea să devină baza legii periodicității elementelor. Încercări de elaborare a unei astfel de legi mai fuseseră făcute, Însă doar Mendeleev a avut Îndrăzneala să mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oxigenului, consumat de puținele heterotrofe, face ca sapropelul să aibă proprietăți reducătoare. În aceasta rezidă, cred eu, efectul său benefic, chiar dacă el este atribuit unor substanțe anume, dar care nu sunt decât forma În care alte elemente decât carbonul și hidrogenul pot coexista cu sapropelul. Iodul, de exemplu, un oxidant puternic, incompatibil cu viața heterotrofelor, inclusiv a bacteriilor ce se Îndeletnicesc cu infectarea rănilor, este prezent În sapropel sub formă organică, redusă. Fierul e prezent ca sulfuri - de unde culoarea neagră -, iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu sapropelul. Iodul, de exemplu, un oxidant puternic, incompatibil cu viața heterotrofelor, inclusiv a bacteriilor ce se Îndeletnicesc cu infectarea rănilor, este prezent În sapropel sub formă organică, redusă. Fierul e prezent ca sulfuri - de unde culoarea neagră -, iar sulful ca hidrogen sulfurat - de unde mirosul -, dar ambele sunt forme reduse. Și dacă tot am amintit de iod, trebuie să spun că el e datorat capacității de-a dreptul remarcabile a algelor marine de a-l acumula, concentra, din apa mării. Sapropelul e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deci e mai negentropic. Primul paradox: negentropică la chip, femeia e entropică În nucleu. Țesuturile femeii sunt oxidante, ca și cum ar fi mai bogate În oxigenul smuls eternei și omniprezentei ape. Ale bărbatului sunt reductive, ca și cum ar fi mai bogate În hidrogenul aceleiași ape. Iar planeta ce-i adăpostește pe amândoi era, la Începuturile ei, bogată În „masculinul“ hidrogen; acum, În „femininul“ oxigen. Ca și cum compatibilitatea cu mediul a făcut ca bărbatul să apară mai devreme decât femeia. Să citim Biblia: Cel de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oxidante, ca și cum ar fi mai bogate În oxigenul smuls eternei și omniprezentei ape. Ale bărbatului sunt reductive, ca și cum ar fi mai bogate În hidrogenul aceleiași ape. Iar planeta ce-i adăpostește pe amândoi era, la Începuturile ei, bogată În „masculinul“ hidrogen; acum, În „femininul“ oxigen. Ca și cum compatibilitatea cu mediul a făcut ca bărbatul să apară mai devreme decât femeia. Să citim Biblia: Cel de sus a creat, zice-se, un bărbat și, văzându-i plictisul, a mai făcut și o femeie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
făcut și o femeie... Alt paradox căci, măcar pentru o generație, e nevoie În primul rând de femeie. Mai sus, În domeniul subtilului, mai apare un paradox. Saturată În oxigen, femeia are un biocâmp oxidativ, avid de energie; saturatul În hidrogen bărbat dimpotrivă, are un biocâmp reductiv, risipitor de energie. Iar asta mai Înseamnă ceva: femeia este, și la acest nivel subtil, entropică În raport cu partenerul ei. Ar trebui să lase urme adânci; și totuși, ea calcă ușor pe pământ, e o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și musculatura membrelor posterioare ale calului, ce contrastează cu roțile din față, la fel de delicate ca și membrele dinainte ale prototipului, folosite doar pentru susținere și direcție, e o copie mai bună. Dar cu bionica nu se termină totul. Bomba cu hidrogen reia procesele termonucleare ce se desfășoară În Soare. Și acolo ele sunt catastrofale, dar s’a găsit cineva să tragă foloase, undeva la depărtarea micuțului Pământ. Desigur se va găsi cineva și pentru energia bombei termonucleare dacă vom avea proasta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
evoluționist, cum Îmi place să-l cred pe biologul actual. Știu doar ce știe orice școlar, anume că a sintetizat, În 1828, ureea. O substanță destul de simplă: un atom de oxigen, unul de carbon, doi de azot și patru de hidrogen. Și care e un deșeu, prezent În urina mamiferelor. Dar această sinteză a dărâmat un mit: acela că una este substanța ce alcătuiește omul, dar alta cea pe care el o poate face. Și m’am referit la om doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
entropia - condiția morții - fiind amintita platitudine nemișcată, fie chiar cu minimul de viteză... uniformitatea adică. Între mare și deșert e și o punte: avem dune la doar câțiva metri de mare: la Agigea. Și un element comun: oxigenul, legat de hidrogen - apa - ori de siliciu - nisipul. Culmea, oxigenul cu a sa foarte mare entropie (adică, „filosofic“, moarte) standard, e quintesența vieții. Dar unii au numit o apă „vie“, iar pe o alta „moartă“. Da, avem izotopi, doi ai hidrogenului, trei ai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
legat de hidrogen - apa - ori de siliciu - nisipul. Culmea, oxigenul cu a sa foarte mare entropie (adică, „filosofic“, moarte) standard, e quintesența vieții. Dar unii au numit o apă „vie“, iar pe o alta „moartă“. Da, avem izotopi, doi ai hidrogenului, trei ai oxigenului, care pot forma și o apă „vie“ și una „moartă“; ba o putem face și noi, printr’o banală electroliză, când la catod căpătăm apă „vie“, iar la anod apă „moartă“; dar meritându-și numele doar câteva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ea e verde. Și atunci Își face gustul una cu pământul, adică devine insipidă. Gustul nu e un simț infailibil, ci poate fi „umbrit“. Să exemplific cu o substanță simplă, apa. Dacă ea Își schimbă proprietățile, Începând să semene cu hidrogenul ori cu oxigenul, simțul gustativ, chemat să perceapă de pildă zahărul dizolvat, diminuează drastic. Asta face urzica, de la Înflorire și până târziu În vară: biochimismul ei se schimbă drastic orientându-se după hidrogen. Și este ignorată, evitată, ca neinteresantă, deși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Își schimbă proprietățile, Începând să semene cu hidrogenul ori cu oxigenul, simțul gustativ, chemat să perceapă de pildă zahărul dizolvat, diminuează drastic. Asta face urzica, de la Înflorire și până târziu În vară: biochimismul ei se schimbă drastic orientându-se după hidrogen. Și este ignorată, evitată, ca neinteresantă, deși calitățile nutritive Îi rămân nealterate. Ar fi putut proceda ca păsările, mai precis majoritatea lor, unde masculul, prin același penaj ce sare În ochi cu care și-a cucerit aleasa, atrage, sacrificându-se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Doar că acest fenomen e dublat de dezvoltarea unui gradient În privința calităților redox ale mediului, Între reducător la catod și oxidant la anod. Dovada? Dacă numai apă ar fi Între cei doi electrozi, la catod se va degaja un antitetic hidrogen, iar la anod tot un antitetic dar oxigen; dar Între cele două extreme vor sălășlui specii ionice intermediare, În grosul apei ce le servește de solvent sau, dacă vreți, de mediu. Așa vorbind, locul fiecărei substanțe e acela compatibil stării
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cele două extreme vor sălășlui specii ionice intermediare, În grosul apei ce le servește de solvent sau, dacă vreți, de mediu. Așa vorbind, locul fiecărei substanțe e acela compatibil stării ei redox, care o aseamănă, cât de puțin, fie cu hidrogenul, fie cu oxigenul, extremele reducătoare, respectiv oxidantă pe care le neutralizează În sine aceeași apă. Ei bine, prototipul natural, anume rinichiul, funcționează pe baza acestui ultim principiu, dar adăugând pentru extracție ceva cunoscut oricui din electrostatică: extremele se atrag, iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a extins pretutindeni, pe când animalele respectă areale stricte, chiar dacă pe aiurea s’ar găsi condiții identice. Suntem legați de locul nostru la modul cel mai ecologic cu putință. O legătură e apa, care diferă izotopic - prin cei doi izotopi ai hidrogenului, respectiv trei ai oxigenului, ca să mă exprim simplist, bașca combinațiile dintre ei, din punct de vedere calitativ și cantitativ - de la un loc la altul. Doar apa oceanului e unică din acest punct de vedere, dar noi trăim pe uscat. Mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ale vechilor vremi. Care nu știu să respire, adică să folosească oxigenul, ci doar să fermenteze. Iar biomassa, lemn și carne, nu ajunge iarăși bioxidul de carbon și apa din ajun, ci petrol și gaze, unde carbonul e sechestrat de hidrogen, ori cărbuni, unde carbonul nu e sechestrat de oxigen cum ar trebui, ci lăsat În plata domnului. À propos: nici noi nu suntem perfecți, dar facem așa vin, bere și rachiu... Lăsat În plata domnului? Nicidecum. Acele viitoare zăcăminte, acum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
slujește de hrană celui din urmă; ba chiar deșeurile unuia sunt hrană altuia și viceversa. Exemplul tipic e planta, care consumă bioxidul de carbon cere e deșeul animalului, transformându-l În glucoză care e hrană pentru animal; folosind pentru asta hidrogenul din apă, cu eliberarea unui deșeu, oxigenul, vital Însă pentru animal. Și așa, totul În Natură circulă, ideea de deșeu nefiind cunoscută, chiar de mai sunt spui tu și excepții, precum bioxidul de carbon ajuns cărbune ori petrol; dar ești
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru că sunt două. Una e cantitatea de apă, mai mică cu vreo 10, din corpul femeii; a doua că, așa cum spune chiar Cristi, carnea femeii e mai oxidantă, e un fel de oxigen, În raport cu cea a bărbatului, un fel de hidrogen, dintr’o „apă“ care nu mai e H2O ci substanța - la propriu - speciei voastre. Miau! Tot așa e și la noi... Nu vă mirați dacă vă spun acum că astea’s semne de o mai bună adaptare. De ce? Pentru că Însăși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
voastre. Miau! Tot așa e și la noi... Nu vă mirați dacă vă spun acum că astea’s semne de o mai bună adaptare. De ce? Pentru că Însăși Terra a evoluat astfel. Viața se bazează pe fotosinteză. Care extrage din apă hidrogenul, legându-l de bioxidul de carbon - Întru alcătuirea biomassei - eliberând oxigenul. Și, pentru că nu toată biomassa rezultată astfel ajunge de mâncare, deci să se recombine cu oxigenul refăcând neutra apă, o parte din ea umplând zăcăminte ascunse În adânc de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se tot usucă și oxidează. Uscarea ca uscarea, e cam greu de constatat. Dar oxidarea, un proces strâns legat de asta, e la Îndemână. Păi Terra primordială era un fel de bărbat. Cele patru elemente de bază ale vieții - carbonul, hidrogenul, azotul și oxigenul - erau În stare redusă: carbonul ca metan, hidrogenul ca atare, azotul ca amoniac, iar oxigenul „Îmblânzit“ de hidrogen, ca apă. Acum, carbonul e mai mult calcar, hidrogenul e apă, „pervertit“ de oxigen, iar azotul și oxigenul, scăpați
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de constatat. Dar oxidarea, un proces strâns legat de asta, e la Îndemână. Păi Terra primordială era un fel de bărbat. Cele patru elemente de bază ale vieții - carbonul, hidrogenul, azotul și oxigenul - erau În stare redusă: carbonul ca metan, hidrogenul ca atare, azotul ca amoniac, iar oxigenul „Îmblânzit“ de hidrogen, ca apă. Acum, carbonul e mai mult calcar, hidrogenul e apă, „pervertit“ de oxigen, iar azotul și oxigenul, scăpați de sub tutela hidrogenului, liberi. Terra a ajuns un fel de femeie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]