3,770 matches
-
o tendință dinspre dreapta “autotrofă” spre stânga “heterotrofă”, exact ca În prima parte a oscilației anuale din naturalul iaz. O fi vorba, pe un termen cu mult mai lung, ce cuprinde și viitorul, de o oscilație, ca aceea anuală din iaz, ori de o tendință spre “heterotrofie”? Aceasta din urmă ar Însemna Însă că viitorul ne va oferi alte mijloace, exterioare “ecosistemului”, poate tehnologice, pentru a suplini rolul “autotrofelor” de dreapta ținute prea mult timp “pe tușă” și a compensa efectul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pisică - Îi poate folosi. Poate Însemna salvarea. Credeți-mă, la aceeași căruță, a Vieții, tragem și noi, deși oarecum altfel, și ele, necuvântătoarele. À propos: noi tragem oarecum altfel; ca ’n fabula cu racul, broasca și știuca ce trăgeau În iaz un sac cu grâu. Noi suntem broasca ce trage În sus... Dar nu chinuiți animalele și nici nu le Înșelați, dându-le o speranță dacă n’o puteți face și mâine, prelungind doar o agonie. Dacă le puteți ajuta, făceți
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ce mai, o faună pestriță și complicată, nu e un trai pașnic aici, ferit de primejdii și de înfruntări violente. De altfel, într-un asemenea prilej m-ai cunoscut, nu? Cât despre corporalitate, avem și n-avem. Uite, există munți, iazuri, păduri, cade ploaia, bate vântul, et caetera, et caetera, dar realitatea fizică este doar o reprezentare imaginară, o convenție, o iluzie. De fapt, totul, aici, cu noi, se petrece în duh. Ține minte, în duh. Tace, mă măsoară cu privirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
mai mare ca o batistă. Ne trimiteau seara târziu la cimitir, când arșița zilei se domolise, puțin înainte să se facă întuneric beznă, pentru că florile de pe morminte trebuie stropite abia când se mai răcorește un pic. Îndărătul capelei cimitirului era iazul. Broaștele își înălțau orăcăitul până la cer. Când trăgeam stropitoarea prin iaz ca s-o umplem cu apă, broaște mari cât pumnul se azvârleau în adânc de pe frunzele din baltă, cu un sunet înfundat ca pământul aruncat la înmormântări peste capacul
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
când arșița zilei se domolise, puțin înainte să se facă întuneric beznă, pentru că florile de pe morminte trebuie stropite abia când se mai răcorește un pic. Îndărătul capelei cimitirului era iazul. Broaștele își înălțau orăcăitul până la cer. Când trăgeam stropitoarea prin iaz ca s-o umplem cu apă, broaște mari cât pumnul se azvârleau în adânc de pe frunzele din baltă, cu un sunet înfundat ca pământul aruncat la înmormântări peste capacul sicrielor. De parcă te aflai la propria-ți înmormântare și auzeai cel
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Mlaca Mare - Delnițele - La Grădina lui Gheorghe - Calea Șățului - Calea dela Poartă-n Fundu Grulăiții - Groapa lui Vodă - La Măru lui Budac - La Căsuță - La Hulă, din Sus de Căsuță - Calea de pe Vârful Grulăiții - Vârful Grulăiții - Cărarea Nemților - Fundul Grulăiții - Iazul Scoreiului - Calea dela Pârâul Malului - Coasta Jgheabului - Lunca lui Vodă - La Joagăr - Lazu Băbariului - Lazu ăl Domnesc - Costișu Șețului - La Gura Iazului - Lunca Plăiașului - Calea Șețului - Din sus de Iazul Scoreiului - Hula lui Budac f. Hotaru din sus de sat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
La Căsuță - La Hulă, din Sus de Căsuță - Calea de pe Vârful Grulăiții - Vârful Grulăiții - Cărarea Nemților - Fundul Grulăiții - Iazul Scoreiului - Calea dela Pârâul Malului - Coasta Jgheabului - Lunca lui Vodă - La Joagăr - Lazu Băbariului - Lazu ăl Domnesc - Costișu Șețului - La Gura Iazului - Lunca Plăiașului - Calea Șețului - Din sus de Iazul Scoreiului - Hula lui Budac f. Hotaru din sus de sat și Lunca. Sud - Câmpu din sus de sat - Sub Mlăcuța - Sub Grui - Calea Câmpului - Calea din Capul Malului - Pe Mal, Sub Mal
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Calea de pe Vârful Grulăiții - Vârful Grulăiții - Cărarea Nemților - Fundul Grulăiții - Iazul Scoreiului - Calea dela Pârâul Malului - Coasta Jgheabului - Lunca lui Vodă - La Joagăr - Lazu Băbariului - Lazu ăl Domnesc - Costișu Șețului - La Gura Iazului - Lunca Plăiașului - Calea Șețului - Din sus de Iazul Scoreiului - Hula lui Budac f. Hotaru din sus de sat și Lunca. Sud - Câmpu din sus de sat - Sub Mlăcuța - Sub Grui - Calea Câmpului - Calea din Capul Malului - Pe Mal, Sub Mal, Din sus se Mal - Calea pe Luncă-n
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
amplasare, vecinătăți, făcând aprecieri asupra stării de uzură a fiecărei clădiri, a fiecărei utilități, specificând materialele din care casele, acareturile, zidurile, gardurile despărțitoare sunt construite, fără să lase ceva de o parte, neuitând niciun amănunt. Sunt luate în evidență heleșteiele, iazurile, morile, totul, totul. În felul acesta, ca de exemplu sunt înșirate în evidență: 1. O clădire lungă, construită din bârne de stejar și brad, acoperită cu șindrilă, împărțită în cinci încăperi, din care partea mai îngustă de către poarta încuiată cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se află cazanul de preparat bere, împreună cu o căldare de 15 - 20 de găleți pentru fiertul berei. Se mai află aci și un cuptor mare de pâine și o uscătorie. - în partea dinspre rachierie, de pe acelaș teren, în jos de iazul morii, mai există o cocină acoperită cu paie, din bârne. Rachiul se făcea toamna, iarna și în zilele mai reci ale primăverii. Pentru fabricarea rachiului se foloseau în fiecare sezon circa 100 de câble de cereale, amestec de secară și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
exclusiv din lemnul pădurii de arini ce se afla aci, numai la doi pași. Nu se știe când au fost ridicate aceste mori, se știe numai că ele au funcționat până în 1890. Astăzi pe locul lor se mai cunoaște vadul iazului care cu apa lui punea în mișcare roțile ce urneau pietrele grele care dădea făina bună și sățioasă. Despre moara din sus, oamenii locului își mai amintesc că în ultima vreme era aci un morar venit din Scorei, al cârui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o femeie de la noi din sat, Irimoaica (Maria Cozma), și că n-a mai plecat decât când a fost chemat de Cel Bun și Drept la El. O altă moară, tot din lemn, cu două pietre a funcționat cândva pe iazul Strezei, care din păcate a fost incendiată de dușmanii morarului Zosim Folea, fratele lui Onu de pe Arpășel. Și aceasta era proprietatea telekylor. Ea avea să dispară în 1907, fiind incendiată, dacă e să dăm crezare gurii lumii, de Costantin Folea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și ca urmare a unei productivități foarte scăzute, pisălugile sâmburilor de bostan au dispărut cam prin anul 1938. Au funcționat asemenea teascuri de ulei în Streza, și au rămas în memoria colectivă cam următoarele: - pisălugul lui Ilie Folea așezat pe iaz din sus de Constantin Folea. - pisălugul lui Ion Matei Oana (casa notarului Oana) în luncă, între sate pe care le-a mutat la un moment dat din jos de sat. - pisălugul lui Nicolae Folea, așezat tot pe iaz din jos
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
așezat pe iaz din sus de Constantin Folea. - pisălugul lui Ion Matei Oana (casa notarului Oana) în luncă, între sate pe care le-a mutat la un moment dat din jos de sat. - pisălugul lui Nicolae Folea, așezat tot pe iaz din jos de sat. - pisălugele lui Laurian Scorobeț, tot pe iaz și tot din jos de sat. - pisălugele lui Ion Scorobeț (Boltașul), tot pe iaz, la circa 150 de metri de ieșirea din jos din sat. În Oprea de asemenea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Matei Oana (casa notarului Oana) în luncă, între sate pe care le-a mutat la un moment dat din jos de sat. - pisălugul lui Nicolae Folea, așezat tot pe iaz din jos de sat. - pisălugele lui Laurian Scorobeț, tot pe iaz și tot din jos de sat. - pisălugele lui Ion Scorobeț (Boltașul), tot pe iaz, la circa 150 de metri de ieșirea din jos din sat. În Oprea de asemenea persistă în memoria colectivă a satului - pisălugul lui Valere Grovu (tatăl
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la un moment dat din jos de sat. - pisălugul lui Nicolae Folea, așezat tot pe iaz din jos de sat. - pisălugele lui Laurian Scorobeț, tot pe iaz și tot din jos de sat. - pisălugele lui Ion Scorobeț (Boltașul), tot pe iaz, la circa 150 de metri de ieșirea din jos din sat. În Oprea de asemenea persistă în memoria colectivă a satului - pisălugul lui Valere Grovu (tatăl lui Milian Bradului). - pisălugul lui Dinu lui Gheorghiță (Constantin Budac). - pisălugul lui Pătruț. Toate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
metri de ieșirea din jos din sat. În Oprea de asemenea persistă în memoria colectivă a satului - pisălugul lui Valere Grovu (tatăl lui Milian Bradului). - pisălugul lui Dinu lui Gheorghiță (Constantin Budac). - pisălugul lui Pătruț. Toate acestea erau așezate pe iaz, de la moara din Oprea în jos. După 1938, oamenii au trecut la uleiul de floarea soarelui pe care o cultivau și a cărei sămânță o transformau în uleiul folosit și astăzi pe scară largă la fabrica de ulei din Cincu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ca prinse într-o horă, jur împrejurul clădirii principale. Ceea ce dădea farmec și tihnă acestor binecuvântate locuri erau împrejurimile: imensul parc, cu ale cărui frumuseți ne încântam privirile, iar verdeața și răcoarea lui ne aeriseau plămânii și ne oxigenau creierul; iazul, în a cărui apă se oglindeau sălciile pletoase și bisericuța de pe malul dinspre miază-zi; pădurea, care îmbrăca panta abruptă a dealului dinspre apus și se întindea până spre Ghilia și Lozna. Parcul, iazul cu insula și păduricea au fost leagănul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ne aeriseau plămânii și ne oxigenau creierul; iazul, în a cărui apă se oglindeau sălciile pletoase și bisericuța de pe malul dinspre miază-zi; pădurea, care îmbrăca panta abruptă a dealului dinspre apus și se întindea până spre Ghilia și Lozna. Parcul, iazul cu insula și păduricea au fost leagănul visurilor noastre adolescentine, ne-au ascultat spovedaniile și ne-au alinat sufletele, ne-au redat liniștea în momentele grele și ne-au vegheat lectura și timidele încercări literare. Intrarea pe domeniul așezământului de la
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
nici șubrezenia sănătății, nici puținătatea banilor. Cu inimile pline de bucuria revederii, cu ochii încețoșați de vârstă dar și de emoții, am dat ocol clădirii școlii, am admirat numeroasele anexe adaptate noului profil al așezământului, ne-am plimbat pe malul iazului, am adăstat în insula care ne-a inspirat și legănat visele adolescentine, am înconjurat bisericuța în care am susținut cu corul slujbele duminicale, și am poposit în frumosul parc, cel care ne-a primit de fiecare dată cu răcoarea și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
alt moment de grație din par tea moderatorului.) Înainte să plec în America, am fost tentat de mai multe persoane și personalități care miau spus «nu pleca, rămâi în România, intră în politică, poți să fii un pește mare întrun iaz mic aici»... Eu cred că cei care rămân aici învață tot de la cei care au fost și au rămas întotdeauna aici mentalitățile de aici și nimic altceva.“ Printre altele, Robert Ribciuc nu a reușit să înțeleagă cum, având de făcut
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
din ordinul aceluiași Hatvani. Din Abrud începem să urcăm spre exploatarea de la Roșia Poieni. Panțele devin tot mai abrupte, se termină asfaltul și continuăm să urcăm pe un drum acoperit cu piatră spartă. încep să apară din loc în loc, mici iazuri numite de către localnici ,,tăuri” a caror apa era folosită în vechime la punerea în mișcare, prin cădere gravitațională, a șteampurilor (instalații de măcinare a minereurilor). Cu cât ne apropiem de partea superioară a Masivului Câlnic, haldele de steril devin tot
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
timp, degradarea versanților prin șiroirea apelor torențiale, scurgerea apelor încărcate cu chimicale din spălarea haldelor de steril, au atins cote alarmante. Șansele unor lucrări de ecologizare sunt minime, în lipsa fondurilor necesare. Apele poluate de la exploatarea Roșia Poieni se scurg în iazul de decantare din Valea Sesii. Există riscul, în cazul unor creșteri de nivel, că apele cu cianuri ale iazului să deverseze și să ucidă tot ce este viu în Arieș și mai departe în Mureș, așa cum s-a întâmplat cu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cote alarmante. Șansele unor lucrări de ecologizare sunt minime, în lipsa fondurilor necesare. Apele poluate de la exploatarea Roșia Poieni se scurg în iazul de decantare din Valea Sesii. Există riscul, în cazul unor creșteri de nivel, că apele cu cianuri ale iazului să deverseze și să ucidă tot ce este viu în Arieș și mai departe în Mureș, așa cum s-a întâmplat cu câțiva ani în urmă cu apele Săsarului în apropiere de Baia Mare. Zgribuliți de frig, ne retragem în grabă la
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
3 ori, spre a fi curat. Înainte vreme, când evreii n-aveau feredee și nici micfe, trebuiau ei, urmând prescriptelor de curățire, să iee, chiar iarna pe gerul cel mai mare, o astfel de baie cu 3 cufundări În râuri, iazuri sau alte ape” <endnote id="(126, pp. 14-15 și 34)"/>. Interesant este faptul că, pentru unii neevrei, folosirea frecventă a băii de către evrei nu este un semn de curățenie, ci de murdărie : „Se Înțelege - spun ei - că jidanii habotnici sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]